Page 35 - 1959-01

Nr. 1263 DRUMUL SOCIALISMULUI Pac?. 3

Basarabib

TOT SATUL Darul ceferiştilor TlEILECfiFBAMllE E %If E Iffl ME

ÎN COLECTIVĂ Gara C.F.R. Petroşani. Pe peron că­ gajamentele lor an devenit fapte. In Eşuarea unui atentat Cum arată prima familie cosm ică
lătorii se agită In aşteptarea trenului timpul ultimelor 40 de zile, numai cei
dorit. Pe şine, garnituri cu vagoane trei mecanici amintiţi, au economisit tot împotriva iui Fidel Oastro din lume
de mar[ă sau de călători sini gata să alitea tone de cărbune. Dintre ei, cei
încă nu se risipise bine ceata două cereri, întregul sat Sîntu- fie remorcate. O locomotivă pufăie pu­ mai buni s-au dovedit a fi Francisc NEW YORK 12 (Agerpres). MOSGOVA 12 (Agerpres). — tat sănătatea animalului de ex­
ternic, scoţlnd pe coş un adevărat nor Susan şi Laurenţiu Cioancă, ale căror — Agenţia UPI anunţă că un’ TASS transmite: Găjeluşa Al­ perienţă şi nu au împiedicat pe
'dimineţii eînd sătenii din Sîntu- halm a fost colectivizat. de fum. Impiegatul de mişcare se a- tone de cărbune economisit se cifrează grup de partizani ai fostului dic­ bina, care a călătorit de mai Albina să devină mamă.
propie de locomotivă, predă citeoa hir- la 32 (cîte 16 de fiecare). Dar Erdei tator al Cubei, Batista, au în­ multe 'ori în rachetele sovietice
halm începuseră să sosească la Colectiviştii şi-au ales consi­ tii mecanicului şi salută. Salută şi nu.i obişnuit să cedeze locul din frun­ cercat un atentat împotriva con­ Revista „Qgoniok“ ’publică fo­
mecanicul de locomotivă. Apoi, un şu­ te. El e un vechi animator al între­ ducătorului insurgenţilor cuba­ In cosmos, a dat naştere la 3 tografia acestei prime familii
căminul cultural — împodobit liul de conducere şi comisia de ier scurt şi trenul se pune in miş­ cerii socialiste şi de cînd se întrece cu nezi, Fidel Castro, în ziua de 8 căţei şi se simte minunat. cosmice din lume — Albina şi
care. ceilalţi, mereu obţine rezultate frumoase. ianuarie, cînd acesta a sosit la cei trei căţei ai ei. Găţeii sînt
cu steaguri. Era sîmbătă dar revizie. Ga preşedinte al G.A.C. Flavana. In ştire se arată că un Repetatele zboruri la o înăl­
La început încet, apoi din ce in ce Ar fi nedrept ca vorbind despre me­ ţime de peste 100 kilometri dea­ veseli, au o bună poftă de min­
straiele lor sărbătoreşti ca şi mi­ „Dr. Petru Groza“ a fost ales mai repede, garnitura iese din gară canicii de locomotivă de la depoul supra Pămîntului nu au afec- eare şi cresc rapid în greutate.
pentru ca apoi să se piardă in zare. C.F.R. Simeria să ne rezumăm numai
mica zîmbitoare a fetelor expri­ tovarăşul Constantin Igna. După cîteva ore acelaşi' tren ¦a sosit la economiile de combustibil conven­
la destinaţie la timpul stabilit. Nici nu ţional. Ei au rezultate mult mai fru­
ma limpede că pentru noii so­ In încheierea adunării genera­ se putea altfel. Mecanicul de pe loco­ moase care merită toată atenţia. E su­
siţi e sărbătoare mare. motivă era unul dintre cei mai buni ficient a se spune că locomotivele slnt
le a luat cuvîntul tovarăşul Tra- mecanici ai depoului C.F.R. Simeria şi totdeauna în bună stare, că orariul tre­ grup de 5 persoane înarmate cu -------------- i
anume laurenţiu Cioancă. Dar putea fi nurilor de marfă şl persoane este cu puşti automate au organizat o
Mai tîrziu, cînd sala festivă ian Cricoveanu, activist al co­ tot aşa de bine şl Pavel Erdei, Fran. stricteţe respectat, că între două repa­
cisc Susan sau oricare altul din cei raţii generale locomotivele lor parcurg
3 căminului se umpluse pînă la mitetului regional de partid care mulţi fruntaşi ai depoului. încă mulţi kilometri peste normele re­ ambuscadă într-o suburbie a ca­ T r a t a t i v e l e greco-italiene
gulamentare. pitalei Cubei, prin care urma să
refuz, sosi din Deva şi firma. a spus printre altele: Mecanicii de la depoul C.F.R. din Si­
meria s-au angajai în cinstea Confe- Acestea şi încă multe alte succese
Scria pe ea cu litere mari: Gos­ — Vă felicit, tovarăşi, pentru jerinţei regionale de partid să depă­ obţinute de mecanicii de la depoul treacă Fidel Castro. ATENA 12 (Agerpres). — rînd că ţările lor doresc pace şi
podăria agricolă colectivă „Dr. hotărîrea de a păşi de azi îna­ Ei au tost arestaţi şi predaţi TASS anunţă: La 10 ianuarie slăbirea încordării internaţiona­
Petru Groza“-Sîntuhalm. Cîfiva inte pe calea colectivizării. Vă şească norma de parcurs cu locomotiva C.F.R. Simeria în frunte cu comuniştii, s-au încheiat tratativele duse de le, cei doi premieri au subliniat
ţărani muncitori se grăbiră s-o urez spor la muncă, fericire şi autorităţilor militare. Fanfani, preşedintele Consiliu­ totodată fidelitatea lor faţă de
pună sus, în dreptul drapelelor. belşug pe viitor şi vă asigur de şi mai ales să obţină importante eco­ sînt oferite în dar Conferinţei regio­ lui de Miniştri şi ministrul Afa­ blocul militar al N.A.T.O. şi ne­
Un nou eşec cerilor Externe al Italiei, cu pri­ cesitatea întăririi aşa-zisei „uni*
Intre timp în sală murmurul tot sprijinul organelor noastre nomii de combustibil convenţional. An­ nale de partid. la Cape Canaveral tăţi europene“.
mul ministru Karamanlis, cu mi­
încetase. A luat cuvîntul tova­ de stat şi de partid. CAPE CANAVERAL 12 (Agerpres). nistrul Afacerilor Externe, Ave- In comunicat se arată cg cele
— După cura anunţă agenţiile de pre­ roff, şi cu alţi reprezentanţi ofi­ două părţi au ajuns la un acord
răşul Ioan Teodorescu care a După masă în jurul orei 17, să, în seara de 10 ianuarie Ia Cape ciali greci. în problemele economice şi cul­
prezentat darea de seamă a co­ a sosit în Sîntuhalm un colectiv Canaveral s-a procedat Ia o încercare turale. S-a hotărît printre altele
mitetului de iniţiativă cu privi­ al Teatrului de estradă din Deva statică a fuzeei balistice intercontinen­ In cadrul unei conferinţe de să se constituie o comisie mixta
re la munca desfăşurată pentru — orchestră şi solişti — care a tale „Titan", socotită drept cea mai presă, Fanfani a dat citire tex­ italo-greacă în scopul extinderii
înfiinţarea gospodăriei colective. prezentat pentru colectivişti un puternică din cele existente actualmente tului comunicatului comun gre-
în arsenalul S.U.A. La o încercare sta­ co-italian. In comunicat se sub­ colaborării economice între cele
In darea de seamă s-a rele­ frumos program. Gîntecele popu­ liniază că cei doi premieri au
ajuns la un punct de vedere co­ două ţări şi al participării măi
vat munca politică dusă pentru lare interpretate de Felician Făr- mun în ce priveşte problemele
active a Italiei la dezvoltarea
convingerea ţăranilor muncitori caşiu au fost răsplătite cu aplau­

asupra avantajelor muncii în co­ ze de către colectivişti.

lectiv. S-a arătat de asemenea In pauză au vorbit tovarăşii tică fuzeea nu trebuie să părăsească situaţiei internaţionale. Decla- economică a Greciei.
că atît organele de partid şi de Ion Moraru, preşedintele G.A.C.
stat cît şi membrii comitetului „Viaţă nouă“ Sîntandrei, şi Ioan platforma de lansare de care rămîne
de iniţiativă au dus munca de Bîrceanu, preşedintele G. A. G.
lămurire bazată pe exemple con­ „Ogor nou“ Simeria Veche, dînd ataşată. In timpul încercării platforma
crete oferite de gospodăriile co­ sfaturi şi arătînd colectiviştilor
lective din vecinătate ca: G.A.C. unele metode care au dus Ia de lansare a fost învăluită de un nor incidentele de la Leopoldvilte
„Petofi Sandor" Deva, gospo­ dezvoltarea gospodăriilor lor co­ dens de fum negru degajat de fuzee,
dăriile colective din Sîntandrei lective.
şi Simeria Veche. care nu a fost însă urmat de flacăra in Congo au fost trimise noi unităţi
Tovarăşul Ioan Bîrceanu, de portocalie ce indică de obicei succesul militare belgiene
S-a citit apoi lista celor în­ pildă, a arătat că gospodăria co­ încercării statice. Deşi nu a fost dai
scrişi în gospodărie, cu supra­ lectivă din Simeria Veche a de­
faţa, atelajele şi vitele aduse de venit puternică cu sprijinul or­ publicităţii nici un comunicat, obser­

fiecare. Printre primii înscrişi au ganelor de partid şi de stat. vatorii, care de cîţiva ani asistă ia în­ BRUXELLES 12 (Agerpres). unde săptămîna trecută au avut
fos* Constantin Igna, Petru G. Vorbitorul a arătat că în doi ani cercările de lansare de ia Cape Cana­ — Corespondentul din Bruxelles loc tulburări în rindurile popu­
veral, judecind după indiciile menţio­ al agenţiei Associated Press a- laţiei locale, care a cerut să se
Şerban, Gheorghe G. Igna, au reuşit să colectivizeze tot sa­ nate mai sus, consideră că încercarea nunţă că noi întăriri militare bel­ acorde Congoului belgian inde­
Gheorghe Lupşa, Maria Bădules- tul, să construiască maternitate a eşuat. Tentativa precedentă a avut giene au fost trimise in Congo, pendenţa naţională.
loc ia 20 decembrie 1958.
cu, Nicolae Teodorescu şi alţii. pentru scroafe, grajd pentru vite, La 10 ianuarie, anunţă cores­

pondentul, au plecat din Bru­

S-au înscris 127 familii cu pes­ să-şi cumpere 400 oi, 64 bovine, „Stolele unite i i dispon xelles spre Congo 4 avioane spe­
ic raclele care să poată eiaia ciale care transportau 240 de
te 312 hectare teren. Noii colec­ 150 gîşte, două autocamioane şi soldaţi şi ofiţeri din unităţile de
pe cele ale U l i i i sovietice“ paraşutişti. In aceeaşi zi urmau
tivişti au înscris în gospodărie multe altele. Aşa au ridicat co­ să decoleze din Bruxelles spre
— s c r i e c o m e n î s î o r u i nrîîîsîar al ziarului american Kamina (bază militară belgia­
22 vaci, 45 cai, 83 care şi că­ lectiviştii din Simeria Veche fon­ nă in partea centrală a provin­
„ P o s î Dispatch" ciei Katanga din Gongo) alte
ruţe, 78 pluguri, 23 semănători- dul de bază al gospodăriei" Ia

cereale, 42 prăşitori, un atelier peste un milion lei.

de fierărie, un tractor cu plug, — Recolta bună obţinută a-

o batoză, o moară şi altele. nul trecut — a spus tovarăşul

Colectiviştii au discutat des­ Bîrceanu, de 1.500 kg. grîu, NEW YORK 12 (Agerpres). proporţii mai mici, ne putem aş­ două avioane aparţinind forţe­
L.arul „Post Dispatch“ a publi­ tepta că ele „vor înregistra mai lor militare aeriene ale Belgiei,
pre măsurile -„e vor trebui luate 1.600 kg. porumb, 18.000 kg. sfe­ multe eşecuri decît succese, iar avind pe bord echipament mili"
cat un articol intitulat „Statele însăşi succesele vor fi mai puţin tar. , <*î
pentru întărirea şi prosperarea clă de zahăr şi 30.000 kg cartofi Unite nu dispun de rachete care importante decît primele succe­
să întreprindă în spaţiul cosmic se ale Rusiei“. „...Eforturile Corespondentul citează cifre
gospodar‘eu Liîfnd cuvîntul Pe: la hectar, rod al muncii colecti­ o acţiune atît de strălucită ca S.U.A., scrie Phillips, vor fi în arătînd marea amploare a tul­
aceea a Uniunii Sovietice“. Ar­ continuare doar o reacţie la rea­ burărilor care au avut loc in
tre Igna, Gheorghe Almăşan, viştilor, a făcut să crească şi va­ ticolul este semnat de comenta­ lizările Uniunii Sovietice. De Congo. El arată că, potrivit cef
torul militar al acestui ziar — fapt programul Statelor Unite, lor afirmate de martori oculari,
Ştefan Adam şi mulţi alţii, şi-au loarea unei zile-muncă la 52 lei generalul în retragere Phillips. va fi determinat de ruşi“. care au venit la Bruxelles din
Autorul scrie că succesul rache­ Leopoldville (centrul administra­
arătat dorinţa de a respecta sta­ (calculată Ia preţ de stat). tei cosmice sovietice reclamă ca In încheierea articolului- se tiv al Congoului belgian), nu­
Statele Unite să realizeze ceva spune: „Dacă se analizează si­ mai in acest oraş în cursul
tutul şi de a munci cu rîvnă pen­ Festivitatea inaugurării a con­ care să aibă cel puţin aceeaşi tuaţia reală a S.U.A. în dome­ luptelor dintre populaţia locală
importanţă. Din păcate, scrie şi trupele şi poliţia belgiană —
tru înflorirea gospodăriei colec­ tinuat apoi cu un frumos pro­ Phillips, „Statele Unite nu dis­ niul construcţiei de rachete în lupte care au durat 3 zile — au
pun de rachete care să poată comparaţie cu situaţia Uniunii fost ucişi in total 175 de locui"
tive. gram de cîntece şi dansuri popu­ egala pe cele ale Uniunii Sovie­ Sovietice, devine evident că tori congolezi şi nu 30 cum s-a
S.U.A. nu pot spera ca în vi­ anunţat anterior.
— Eu am cam întîrzîat cu ce­ lare prezentat de echipa artisti­ tice şi cu atit mai puţin să le itorii cîţiva ani să lanseze pe
întreacă“. Intrucît S.U.A. nu dis­ orbită o rachetă de o greutate
rerea, dar o dau acum şi rog că a întreprinderii „1 Mai" Deva. asemănătoare cu cea lansată în
pun de rachete cel puţin pen­ cosmos de U.R.S.S.“.
să fiu şi eu înscrisă în gospo­ După aceea, colectiviştii au tru un sondaj analog, deşi de

dărie — a spus Lucreţia Boriţă. dansat pînă tîrziu. După miezul Tînăra candidată "de partid Elena \Anghel s-a dovedit a fi o
bună tricotieră. In secţia maşini circulare de tricotat ciorapi a
— Nici eu nu vreau să ră- nopţii s-au risipit pe la casele fabricii „Sebeşul“ din Sebeş ea este cunoscută ca o muncitoare
harnică. Lunar îşi depăşeşte norma de producţie cu 20— 30 la
mîn mai prejos — a arătat ţă­ lor hotărîţi să muncească cu sută.

ranca muncitoare Aurelia Isaia. rîvnă în tînăra lor gospodărie, IN CLIŞEU: Tovarăşa Elena Anghel la maşina circulară
de tricotat ciorapi.
Mă înscriu şi eu. pentru a o face cît de curînd o

Şl, prin depunerea acestor gospodărie fruntaşă.

deau manifeste, foi volante, broşuri, în probleme privind reorganizarea inter­ activitatea sa. Răsunătoarea sa demi­ cîţiva artilerişti — relatează ziaris­ licării celor două ţări romîneşti. în­ două ţări roinîne decurge în primul torală — mal puţin de 5.000 de ale­
care demascau pe boierii reacţionari, nă, declarîndu-se „incompetent“. Atunci sie din funcţia de pîrcălab, ca un pro­ tul rus A. Eiisiţîn, martor ocular — gători în amîndouă ţările, în cea mai
separatişti. cînd deputatul sătenilor din Rîmnlcu test vehement împotriva falsificării re­ aceasta era numai forma, pentru că doita alegere a fost recunoscută de toa­ rînd din faptul că ea a pus temelia mare parte proprietari de pămînt —
Sărat, Gheorghe Lupescu, s-a urcat ia zultatelor alegerilor pentru divanul poporul şi armata acţionau pentru a- dăduse Adunărilor o componenţă în
In condiţiile de teroare şi de lup­ tribună şi a încercat să expună sufe­ ad-hoc de către caimacamul Vogoride, celaşi lucru, cu singura deosebire că te puterile abia în septembrie 1859, Iar statului naţional unitar romîn, deschi- majoritate reacţionară. Cea mai mare
tă intensă împotriva reacţiunii, au rinţele şi dorinţele ţăranilor, a fost atrăsese asupra lui privirile tuturor u- primul acţiona deschis, iar cealaltă în . parte a burgheziei, care încă în tim­
avut loc în anul 1857 primele ale­ combătut de Ion C. Brătianu. Aşa cum nioniştilor, făcîndu-I larg cunoscut ca ascuns“. Astfel, mulţimea nu numai că unirea deplină pe plan administrativ zînd o nouă etapă de dezvoltare a vie­ pul Revoluţiei din 1848 căutase să-şi
geri pentru desemnarea deputaţilor aveau să dovedească evenimentele ul­ un unionist şi patriot înflăcărat. nu dădu înapoi, dar deveni şi mai a- rezolve interesele ei înguste de clasă
în divanurile ad-hoc ale ţărilor ro- terioare, cea mai mare parte a burghe­ meninţătoare, îneît, după cum relatează n-a fost realizată decît ta 24 ianuarie • ţii poporului nostru, Ea a constituit o prin compromisuri cu moşierii, s-a
mîne. Antiunioniştii din Moldova, ziei nu voia o adevărată rezolvare a In Ţara Romînească, situaţia era consulul francez Beclard, care se afla aliat tot mai strîns cu aceştia împotri­
ajutaţi de caimacamul*) Vogoride, şi problemei agrare, ci un tîrg cu mo- cu mult mai grea pentru unionişti, în tribuna diplomaţilor, „...o teroare 1862, cînd s-a putut alcătui primul gu­ premisă pentru scuturarea în 1877. a va poporului, formînd împreună cu ei
avînd sprijinul nemijlocit al Angliei, şierimea pe socoteala ţărănimii. deoarece, datorită sprijinului caima- cuprinse un anumit număr de depu­ „monstruoasa coaliţie“.
Turciei, Austriei, au izbutit prin tot camiei reacţionare, în Adunarea elec­ taţi..." După două zile de discuţii fur­ vern unit şl prima Adunare a Romî- jugului otoman şi cucerirea independen­
felul de abuzuri şi falsuri să asigure In ianuarie 1858 turcii au dizolvat, tivă pătrunsese o majoritate reacţiona­ tunoase, ţinute sub presiunea maselor, Istoricii burghezi au încercat nu o
o majorîlate totală pentru separatişti. printr-un firman, ambele divanuri ră, care reprezenta interesele boierimii. deputaţii partidei naţionale hotărăsc să niel, pînă atunci aceste măsuri Izbin- ţei naţionale a ţării, ceea ce a avut o dată să înfrumuseţeze rolul istoric al
ad-hoc. In luna mai 1858 s-a deschis Minoritatea progresistă din Adunare propună alegerea domnului Moldovei, burgheziei romîne, ascunzînd şi defor-
In urma uriaşului protest al ma­ la Paris conferinţa puterilor care, a- îşi dădea seama că numai sprijinul AI. I. Cuza, pentru a se păşi în felul du-se de opoziţia înverşunată a puteri­ însemnătate deosebită pentru dezvolta­ mînd fapte istorice şi înfăţişînd aceas­
selor şi al conducătorilor unionişti — nalizînd rezoluţiile adoptate de cele hotărît al maselor putea să paralizeze acesta la înfăptuirea dorinţei poporului ta drept „adevăr istoric". Aşa cum au
mii şi mii de oameni semnau petiţii două divanuri ad-hoc. elaborează sta­ acţiunile potrivnice unirii ale guver­ de unire, de care nu ţinuse seama con­ lor antiunioniste. rea Romîniei. procedat şi cu alte momente importan­
de protest — şi datorită intervenţi­ tutul de organizare a principatelor: nului şi deputaţilor conservatori. ferinţa de la Paris. In dimineaţa zilei te ale istoriei ţării noastre, istoricii în
ilor pe plan diplomatic ale puterilor Convenţia de la Paris. Ca rezultat al u- de 24 ianuarie, propunerea îndoitei a- Unirea a avut ca urmare directă un slujba regimului burghezo-moşieresc au
favorabile unirii, falsele alegeri din nui compromis între marile puteri, a- In ziua deschiderii Adunării elec­ legeri este făcută într-o şedinţă secre­ căutat să niveleze poziţiile diferitelor
Moldova au fost anulate. Noile alegeri ceasia nu a acordat decît constituirea tive, circa 30.000 de oam eni: mese­ tă a Adunării şi acceptată de deputa­ V . şir de reforme ca secularizarea averi­ pături ale burgheziei faţă de Unirea
au dat o majoritate prounionistă. Com­ unei comisii centrale de unificare le­ riaşi, lucrători, mici negustori, ţărani ţii conservatori, care, după cum rela­ Ţărilor Romîne; micşorînd meritele
ponenţa divanurilor ad-hoc era însă gislativă la Focşani, posibilitatea de care intraseră în oraş prin toate bari­ tează consulul austriac Eder, se te­ Pentru poporul nostru este un izvor lor mînăstireşli (1863) şi legea rurală părţii mai avansate, ale patrioţilor in­
departe de a constitui „reprezentarea a se întruni laolaltă armatele celor erele, se adunară în jurul clădirii din meau „că nu vor părăsi în viaţă sala de mîndrie faptul că unirea ţărilor ro- (1864), lărgirea bazei electorale, re­ fluenţaţi de ideile paşoptiste care legau
cea mai exactă a intereselor tuturor două ţări şi numele de Principatele U- dealul Mitropoliei, unde-şi ţinea lucră­ de şedinţă, dacă nu se vor hotărî la mlne a fost rezultatul luptei maselor, forma juridică, reforma învăjămîntu- unirea de înfăptuirea reformei agrare
claselor societăţii". Majoritatea au con­ nite. Se menţineau doi domni, două rile adunarea, o adevărată „mare vie“, acest vot de unire". Prin îndoita alegere opera maselor populare. Activitatea des- lui etc. Aceste reforme, urmînd unifi­ şi a altor reforme sociale — ei s-au
stituit-o reprezentanţii boierimii şi ai guverne, două capitale, două adunări. cum arăta un martor ocular, oare ţinea a lui Cuza, unirea era înfăptuită. Mul­ (ăşurată în vederea înfăptuirii unirii cării naţionale, au contribuit Ia res- străduit să camufleze, să estompeze
burgheziei. Problema unirii nu era rezolvată. sub presiune majoritatea reacţionară ţimea uriaşă care aştepta afară fu cu­ de spiritele cele mai luminate ale vre­ trîngerea relaţiilor feudale, Ia dezvol­ poziţia reacţionară a majorităţii bur­
a Adunării. prinsă de un entuziasm fără margini. mii a fost încununată de succes dalo- tarea mai largă a forţelor de producţie gheziei, care s-a opus acestor reforme
Deschise în toamna anului 1857, di­ In aceste condiţii, poporul romîn tre­ Un martor ocular povesteşte că în a- rită faptului că ea corespundea năzu­ şi a noilor reiaţii capitaliste, ajutînd şi i-a înlăturat de la putere pe Af. I.
vanurile şi-au exprimat încă din ce singur la rezolvarea problemei uni­ Ne putem da seama mai bine de cele clipe „tot Bucureştiul era în pi­ inţelor maselor şi a fost sprijinită de în acea perioadă istorică la progresul Cuza şi Mihail Kogălniceanu. In pre­
primele şedinţe dorinţa de unire, sus- rii, găsind calea pentru a ocoli opre­ amploarea manifestaţiei dacă ne gîn- cioare, de la Filaret şi dealul mitropo­ ele cu însufleţire. M. Kogălniceanu, poporului romîn. Oglindind însă limi­ zentarea unirii ei au încercat, contrar
ţinînd înfăptuirea programei Partidei liştile puse prin Convenţia de la Pa­ dim că întreaga populaţie a Bucureş- liei pînă la Băneasa" şi că din pieptu­ răspunzînd în şedinţa Camerei din 9 tele poziţiilor înfăptuitorilor ior — po­ adevărului, să pună pe primul plan
Naţionale din cele două ţări — auto­ ris. in răstimpul de la adoptarea con­ tiului nu depăşea pe atunci 102.000 lo­ rile întregului popor răsunau strigăte: februarie 1863 celor ce încercau să a- ziţia unor democraţi burghezi — eie combinaţiile de culise dintre burghezie
nomia, unirea celor două principate ?n- venţiei de la Paris şi pînă la deschi­ cuitori 1 Publicistul N. T. Orăşanu, „Trăiască unirea! Trăiască Cuza-Vodă, tribuie persoanei ior meritul Unirii au avut un caracter parţial, limitat şi şi moşierime, ascunzînd rolul esenţial
tr-un singur stat, sub numele de Ro- derea adunărilor elective, care trebu­ participant activ la aceste evenimen­ alesul Moldovei şi al Munteniei 1 Tră­ Principatelor, a subliniat hotărît con­ au satisfăcut numai într-o măsură re­ al luptei poporului. Faptele sînt însă
mînia, etc. Divergenţele au apărut în iau să aleagă pe cei doi domni, acţi­ te, povesteşte cum a izbutit să intro­ iască Romînia una şi nedespărţită 1" tribuţia hotărîtoare a maselor Ia în­ dusă năzuinţele maselor. Astfel, refor­ încăpăţînate şi ele arată că, încă de
divanuri în legătură cu punerea în unile maselor populare în favoarea ducă în curtea Mitropoliei, pe o in­ Pînă noaptea tîrziu, mulţimea cu torţe făptuirea acestui mare act: „Unirea, ma agrară a împroprietărit numai un Ia naşterea ei, burghezia din ţara
discuţie a unor deziderate de reforme unirii au crescut în intensitate şi am­ trare lăturalnică şi printr-o spărtură a aprinse şi însoţită de muzica militară domnilor, eu nu recunosc nimănui număr restrîns de familii. Departe de noastră, a păşit în cea mai mare par­
social-polilice mai adinei. Astfel, în di­ ploare. In Moldova, unde adunarea e- gardului, vreo 7-800 oameni, care au a străbătut străzile oraşului, manifes- dreptul să zică că e actul său indivi­ a lichida marea proprietate moşiereas­ te pe calea trădării năzuinţelor popo­
vanul Moldovei „Comitelui proprie­ lectivă avea o majoritate unionistă, a asaltat dinlăuntru paza militară a por­ lîndu-şi bucuria pentru victoria unirii. dual, proprietatea sa exclusivă; unirea că, ea a menţinut în cea mai mare rului, căzînd Ia înţelegere cu moşjeri-
tarilor mari" a fost cuprins de a- fost ales candidatul partidei naţionale, ţilor ; în cîteva minute, mii de orăşeni e actul energic al întregii naţiuni ro- parte marile latifundii. mea forţa socială cea mai reacţionară.
iarmă la prezentarea „Propunerii“ colonelul Alexandru Cuza, proclamat şi ţărani năvăliră în curte cu strigări O asemenea revărsare a entuziasmu­ mîne... şi de aceea, domnilor, nici chiar „Monstruoasa coaliţie", încheiată de
de, l* aţilor pontaşi care cereau eli­ asurzitoare de „ura"; In ziua urmă­ lui popular a avut loc în întreaga Unirea a grăbit dezvoltarea ulterioa­ cele două clase exploatatoare pentru
berarea de clacă, împroprielărirea etc. ca domn al Moldovei la 5 ianuarie toare, caitnacănia, urmărind să recurgă ţară; Ia Iaşi, la Craiova etc., mulţi­ a-şi apăra interesele, a-şi perpetua
respingînd-o cu înverşunare. la o lovitură de stat, a înconjurat sala mea a manifestat pe străzi, a jucat domnitorului (Alexandru Ioan Cuza) ră a noii clase sociale, proletariatul, domnia, a înăbuşi lupta revoluţionară
1859 sub numele de „Alexandru Ioan de şedinţe cu trupe, dînd dispoziţii ca Hora Unirii, a maselor muncitoare a devenit baza
Divanul ad-hoc a! Ţării Romîneşti masele populare ce ocupaseră curtea să dar încă unui simplu particular, nu-i căreia îi revenea marea misiune de a
a evitat să înscrie pe ordinea de zi 1“. încă din timpul revoluţiei din 1848, fie împrăştiate. Dar trupele erau soli­ Unirea de Ia 24 ianuarie 1859 a (Continuare în pag. IV-a)
dare cu poporul. „Deşi era un batalion fost de fapt doar prima etapă a uni- recunosc şi nici nu-1 voi da vreodată duce pînă la capăt revoluţia burghezo-
. * ) caimacam — locţiitor al domni­ Cuza se manifestase ca un sprijinitor de miliţie, un escadron de cavalerie şl
torului. dreptul acesta de-a zice că el a făcut democratică şi de a înfăptui revoluţia
activ al mişcării revoluţionare demo­ singur unirea. Nu, domnilor, unirea socialistă.
cratice, fiind expulzat din ţară pentru
naţiunea a făcut-o..". '» V i.
Privită în perspectiva istorică, lupta
Cele mai multe din roadele unirii
maselor pentru înfăptuirea unirii n-a n-au fost culese de masele populare.
constituit un episod izolat, ci o verigă Marea boierime şi burghezia, care
importantă în lanţul luptelor duse de devenea tot mai reacţionară, au go­
poporul nostru pentru realizarea aspi­ lit în mare măsură unirea de conţi­
raţiilor sale fierbinţi de a dobîndi in­ nutul ei democratic.
dependenţa naţională, înlăturarea iobă-
giei, reforme democratice, o viaţă tr.ai In noul stat unitar romîn, puterea
bună pentru toţi cei ce muncesc. politică se afla în mîinile moşierimii

Însemnătatea deosebită a unirii celor şi ale burgheziei. Reslrînsa bază elec­