Page 36 - 1959-01
P. 36
Pa?. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1263
mnoBono»
Proiectul sovietic al Tratatului xUiuTbsijB S&JU • ixiXlrneXe *«uUmudja siipJL
de pace cu Germania în atenţia
opiniei publice mondiale
ANGLIA in viitoryl cel mai apropiat. R. P. UNGARA
LONDRA 12 (Agerpres). — Totodată, ziarul „Bonner BUDAPESTA 12 (Agerpres). Y®Sewizi&swe V i z i t a lui A LMikoian
TASS anunţă : Proiectul Trata Rundschau“, care exprimă inte — Opinia publică şi presa din
resele cercurilor guvernamentale Ungaria aprobă noua iniţiativă IN COSMOS la San Francisco
tului de pace cu Germania şi de la Bonn, cărora le revine a Uniunii Sovietice — proiectul
notele respective ale guvernului o mare parte din răspunderea Tratatului de pace cu Germania MOSCOVA 12 (Agerpres). - SAN FRANCISCO 12 (Agerpres). China cu ochii deschişi şi nu prin oche Francisco. In marea sală a hotelului
sovietic adresate guvernelor pu pentru situaţia creată in Ger şi notele sovietice adresate pu Ziarul „Literaturnaia Gazeta“ a — TASS transmite: La 10 ianuarie, lari care denaturează realitatea. De pe în care a avut Ioc prînzul s au adu
terilor occidentale au un larg ră mania, inclusiv pentru faptul terilor occidentale. publicat un articol semnat de A. I. Mikoian prim-vicepreşedinte al urma acestui lucru are de pierdut nu nat aproximativ 1.000 de invitaţi —
sunet in presa engleză. că Germania a rămas pină in omul de ştiinţă sovietic Drujkin Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., mai America. China continuă să mear membri ai asociaţiei şi reprezentanţi
prezent fără un tratat de pace, Toate ziarele centrale publică consacrat televiziunii în cosmos. care face o călătorie în Statele Unite gă înainte indiferent dacă o băgaţi în ai cercurilor comerciale şi de afaceri.
Expunind cuprinsul proiectu caută să prezinte toate propu expunerea notei şi a proiectului Televiziunea ar putea să nete ale Americii, a sosit la San Francisco. seamă sau nu. Aceste cuvinte ale lui La prînz au participat D. Gristopher,
lui Tratatului de pace, ziarele nerile sovietice drept inaccepta sovietic al Tratatului de pace cu zească calea spre alte planete De la aerodrom A. I. Mikoian s-a în A. I. Mikoian au stîrnit aplauze pre primarul oraşului San Francisco, care
din 11 ianuarie recunosc marea bile. Ziarul „Bonner Rund Germania. In textul notei, zia ale sistemului solar, scrie auto dreptat spre clubul presei, unde îl aş lungite. în numele locuitorilor din San Fran
importanţă a noii iniţiative a schau“ vede îndeosebi „inaccep- rele subliniază propunerile in rul. Cu ajutorul unui aparataj teptau corespondenţii presei locale şi cisco a salutat în mod cordial pe înal
guvernului sovietic. Unii comen tabilitatea“ proiectului sovietic care se arată că in condiţiile de televiziune, instalat la bordul străine, precum şi aproape două sute Răspunzînd la o întrebare în legă tul oaspete sovietic şi a exprimat spe?
tatori amintesc totodată că de al Tratatului de pace cu Germa actuale încheierea unui Tratat de reprezentanţi ai vieţii publice din tură cu schimburile culturale dintre ranţa că vizita lui A. I. Mikoian în
multă vreme, guvernul sovietic a de pace cu Germania ar putea navelor cosmice, se va putea oraşul San Francisco. U.R.S.S. şi S.U.A., A. I. Mikoian a America va contribui la realizarea în
menţinut iniţiativa diplomatică nia in faptul că el „cere recu duce la o grabnică rezolvare a explora în adîncime suprafaţa declarat că acordul cu privire la schim ţelegerii dintre U.R.S.S. şi S.U.A.
in încercarea de a obţine slăbi noaşterea actualelor frontiere“. principalei probleme naţionale a Lunii şi întregul spaţiu circum- Preşedintele clubului Arthur Undsay burile culturale reprezintă un aspect
rea încordării internaţionale. poporului german — la unifi lunar. l-a salutat pe A. I. Mikoian şi a dat al relaţiilor dintre cele două state, care Intr-o scurtă cuvîntare R. Nelson,
ITALIA carea Germaniei. cuvîntul ambasadorului U.R.S.S. în nu poate decît să ne bucure. „Acest preşedintele asociaţiei, a spus că cer
Subliniind acest fapt, ziarul Calculele arată că retransmite S.U.A., M. A. Menşikov. Prezentîndu l acord, a spus A. I. Mikoian, se aplică“. curile comerciale şi de afaceri din San
„News of World“, care apare în- ROMA 12 (Agerpres)'. — No R, P. CHiNEZA rea emisiunilor de televiziune pe A. 1. Mikoian celor prezenţi, am Francisco se interesează de posibilită
din Lună va permite să se ob basadorul a subliniat că A. I. Mikoian Amintind de primirea călduroasă ca ţile lărgirii schimburilor comerciale cu
tr-un mare tiraj, cere guverne tele guvernului U.R.S.S.. adresa PEKIN 12 (Agerpres). — Du ţină imagini aproape tot afît de a sosit în S.U.A. în calitate de oas re a fost făcută la Moscova pianis Uniunea Sovietică. Comerţul internaţio
lor puterilor occidentale să ur te guvernelor ţărilor care au par pă cum transmite agenţia China clare ca şi în cazul retransmite pete al său, dar a devenit oaspetele tului american Van Cliburn, A. I. Mi nal, a spus el, poate fi atît un mijloc
meze exemplul Uniunii Sovieti ticipat cu forţele lor armate la Nouă, la 11 ianuarie toate zia rii prin posturi releu de pe Pă- multor americani. koian a subliniat că schimbul de ar de schimburi paşnice între ţări, cît şi
ce şi să prezinte propuneri rezo războiul împotriva Germaniei şi rele din Pekin au publicat la loc mînt. tişti, precum şi schimbul larg în toate un mijloc de presiuni economice. Un
nabile cu privire la reglementa proiectul sovietic al Tratatului de frunte şi sub titluri mari o In continuare a luat cuvîntul A. I. domeniile poale să aducă o contribu adevărat comerţ se poate face numai
rea problemei germane, care, de pace cu Germania au trezii ¦expunere a notelor cu privire la Aparatajul de televiziune care Mikoian. Ziariştii şi oaspeţii, care au ţie esenţială la cauza păcii. pe baza încrederii şi înţelegerii reci
după cum scrie ziarul, „frămintă un mare interes în rindurile o- proiectul Tratatului de pace cu va fi instalat pe viitorul satelit umplut pînă la refuz sala de conferinţe proce. Un asemenea comerţ, a spus
nu numai Uniunea Sovietică c.i piniei publice italiene şi sint viu Germania adresat la 10 ianua al Lunii va permite să se stu a clubului presei, l-au întîmpinat cu Răspunzînd la întrebarea care este el, va aduce foloase ambelor părţi.
şi cel puţin 99 la sută din popu comentate de presa italiană. rie de guvernul sovietic Statelor dieze pentru prima oară parti aplauze. după părerea sa, problema cea mai
laţia engleză“. Ziarul îşi expri Unite, Angliei şi Franţei. cularităţile emisferei lunare care importantă asupra căreia trebuie să se R. Nelson l-a rugat pe A. I. Miko
mă speranţa că noul plan sovie Ziarul „Unita“ publică ample ne este ascunsă deocamdată. Prin intermediul reprezentanţilor pre cadă de acord pentru a îmbunătăţi ian să ia cuvîntul şi să răspundă la
tic al convocării unei conferin Ziarul „Jenmiojibao“ sublinia Studiind cu ajutorul televiziunii sei, A. I. Mikoian a transmis locuito relaţiile cu S.U.A., A. I. Mikoian a întrebările care interesează cercurile de
ţe de pace în vederea examină fragmente din notele sovietice, ză că guvernul sovietic propu rilor din San F| rancisco şi din statul răspuns: „In primul rînd este proble afaceri din San Francisco. Toţi cei
rii proiectului Tratatului de pa subliniind uriaşa importanţă a ne convocarea unei conferinţe alte planete, oamenii de ştiinţă California un salut din partea po ma păcii. Relaţiile nu trebuie să se prezenţi au aplaudat cu căldură pe
ce cu Germania ar putea grăbi proiectului Tratatului de pace pentru examinarea proiectului porului sovietic şi a mulţumit tuturor agraveze, trebuie să se pună capăt A. I. Mikoian cînd a început să vor
rezolvarea acestei probleme. cu Germania, care trebuie să Tratatului de pace cu Germania, vor culege informaţii deosebit celor prezenţi pentru primirea căldu războiului rece, să se discute de la
pună capăt situaţiei anormale că Republica Democrată Germa
Totodată comentatorii ziarelor şi să redea Germaniei suverani nă salută propunerea Uniunii de valoroase. Printre altele se
engleze prezic că propunerile so tatea, Înlăturind totodată orice Sovietice şi declară că este in
vietice nu vor fi acceptate de primejdie a reînvierii fascismu va putea soluţiona definitiv pro
puterile occidentale, deoarece, lui şi a intensificării tendinţe
lor revanşarde. blema formelor de viaţă de pe
Marte şi se vor obţine informa
pretind ei, propunerile sovieti R. P. POLONĂ principiu de acord cu proiectul ţii asupra posibilităţilor de ate- roasă. Faptul că dv. aţi venit aici, a egal la egal fără să se recurgă la bească. '•? .jj
ce nu cuprind nimic „nou“ in VARŞOVIA 12 (Agerpres). tratatului de pace. } rizare pe Venus. spus el, arată că dv. vă interesaţi de dictat. Atunci vom găsi un limbaj co Mulţumind membrilor asociaţiei pen
comparaţie cu propunerile res — Noile propuneri sovietice in mun în rezolvarea problemelor litigi tru invitaţie, A. I. Aăikoian a spus că
pinse de-aeum de Occident. Unii problema germană au atras a- părerea noastră, vreţi să cunoaşteţi oase", primirea oarei s-a făcut la San Fran
comentatori denaturează totoda tenţia cercurilor largi ale opiniei cisco confirmă încă o dată dorinţa po
tă in mod flagrant sensul notei publice poloneze care văd in mai bine punctul nostru de vedere. A. 1. Mikoian a arătat că încheie porului american de a trăi în pace şi
sovietice. Astfel, comentatorul ele o nouă dovadă convingătoa prietenie cu popoarele Uniunii Sovie
diplomatic al ziarului „Sundav re a politicii iubitoare de pace Declaraţiile lui Nehru Iar aceasta este un început bun: rea unui acord privind încetarea expe tice. San Francisco, a spus el, a ju
Dispatch“ afirmă că proiectul a Uniunii Sovietice, a năzuinţei rienţelor cu arma nucleară ar avea o cat în timpul celui de al doilea răz
Tratatului de pace ar urmări U.R.S.S. de a crea condiţii po despre politica externă a Indiei In continuare A. I. Mikoian a răs-' deosebită însemnătate. El a subliniat boi mondial un rol însemnat, fiind un
porului german pentru unifica că un acord în această problemă ar centru important de aprovizionare al
permanentizarea scindării Ger rea statului lui pe o bază paş puns la numeroase întrebări puse de putea fi realizat uşor dacă Statele Uni Uniunii Sovietice cu materiale necesare
maniei. nică şi democrată. te nu ar pune piedici. luptei împotriva Germaniei hitleriste.
ziarişti. ; Pe vremea aceea, luptînd pentru o
R. F. GERMANĂ Toate ziarele centrale din 11 A. I. Mikoian a subliniat că o a cauză comună, am legat o strînsă prie
ianuarie publică sub titluri mari NAGPUR 12 (Agerpres). — calea prieteniei“. Statul Goa, a Răspunzînd la întrebarea ce poate doua problemă importantă care trebuie tenie. Ruşii şi americanii, a spus A. I.
BONN 12 (Agerpres). — propunerea U.R.S.S. cu privire TASS transmite: La 11 ianua spus în continuare primul mi rezolvată este cea a măsurilor pentru Aîikoian în aplauzele furtunoase ale
TASS transmite : Guvernul R.F. rie congresul partidului Con nistru, este o parte a Indiei şi să dea comunismul muncitorului ame preîntîmpinarea unui atac prin surprin întregii săli, s-au dovedit a fi cei mai
Germane nu comentează oficial Ia convocarea în decurs de două gresul Naţional Indian şi-a în acest teritoriu va intra în com dere. Reprezentanţi americani, a şpus buni prieteni în războiul împotriva hitle-
proiectul Tratatului de pace cu luni, la Varşovia sau Praga, a cheiat lucrările. Congresul a a- ponenta ei. rican, A. I. Mikoian a spus': „Dacă el, piin piedici în calea rezolvării a- rismului.
Germania şi propunerile cuprin unei conferinţe de pace in vede probat rezoluţiile cu privire la cestei probleme. Ei întreabă ce fel de
se in notele guvernului sovietic rea examinării proiectului Tra agricultură şi la situaţia inter Târ aş răspunde la această întrebare direct, rachete, ce fel de bombe posedăm şi A. I. Mikoian a subliniat că încă
adresate guvernelor S.U.A., An tatului de pace cu Germania. naţională. aşa mai departe. Aceste întrebări sînt înainte de cel de-al doilea război mon
gliei, Franţei, precum şi in no NAGPUR 12 (Agerpres). — aş putea fi acuzat de „propagandă co desigur foarte interesante, dar nu tre dial între S.U.A. şi Uniunea Sovietică
tele adresate Republicii Demo Ziarul „Trybuna Ludu“, pu- Luînd cuvîntul în cursul dez Luînd cuvintul la un mare mi buie să începem cu ele dacă vrem să au existat relaţii comerciale bune care,
crate Germane şi Republicii Fe blicind' expunerea notei guver baterilor care au avut loc pe ting care a avut loc la Năgpur. munistă" şi de amestec în treburile ajungem la un acord. după aceea, au fost reduse aproape la
derale Germane. Referindu-se la nului U.R.S.S. adresată guver marginea rezoluţiei cu privire primul ministru al Indiei; Nehru, zero din cauza războiului rece şi a
informaţii primite de la Minis nului S.U.A. in problema ger la situaţia internaţională, pri a declarat: „In domeniul poli interné ale Statelor Unite. Dar pot să Apoi, a continuat A. I. Mikoian, noi restricţiilor artificiale. A sosit timpul,
terul Afacerilor Externe al R.F. mană, subliniază că încheierea mul ministru Nehru s-a referit ticii externe vrem să fim prie am putea să lărgim comerţul, schimbul a spus el, ca să organizăm din nou
Germane, agenţia DPA anunţă unui Tratat de pace cu Germa îndeosebi la problemele privind teni cu toate popoarele. Nu ne răspund la această întrebare indirect. de turişti, să lărgim contactele la un astfel de comerţ care a existat în
că o declaraţie oficială a guver nia ar fi o măsură care ar pu relaţiile cu Pakistanul şi partici sint pe plac alianţele şi blocu toate nivelurile. Toate acestea ar con trecut. Am fost întrebat, a continuat
nului R.F. Germane în legătură tea duce cel mai repede poporul parea Indiei la Commonwealthul rile militare. Iată principala Dacă în Uniunea Sovietică nivelul de tribui la crearea unei atmosfere de în el, ce fel de mărfuri poate să vînrlă
cu nota guvernului sovietic şi german spre rezolvarea princi britanic precum şi la problema politică a Indiei". credere, ar topi gheaţa războiului rece. Uniunea Sovietică Statelor Unite? Ca
proiectul Tratatului de pace cu statului Goa. Arătind că guver dezvoltare al producţiei ar fi la fel
palei sale probleme naţionale nul pakistanez are o atitudine Referindu-se la lansarea cu După conferinţa de presă, A. I. Miko
ostilă faţă de India, Nehru şi-a succes în Uniunea Sovietică a ca în S.U.A., muncitorul ar trăi de ian a participat la un prînz oferit
rachetei cosmice, Nehru a decla de R. Nelson preşedintele „Asociaţiei
exprimat insă speranţa că va rat: Lansarea •rachetei spre Lu două ori mai bine decît muncitorul a-
nă constituie un simbol al pro
veni timpul cind Pakistanul şi merican“.
gresului tehnic. Rusia, care a
India, răminind state indepen Cîteva întrebări s-au referit la Re
lansat racheta spre Lună, este
publica Populară Chineză şi la reiaţi
ile dintre China şi Uniunea Sovietică.
Răspunzînd la aceste întrebări A. I.
Mikoian a subliniat că relaţiile dintre
U.R.S.S. şi R. P. Chineză sînt cele
mai cordiale, că R. P. Chineză pros
peră şi se dezvoltă rapid şi că Uni
unea Sovietică îi acordă un ajutor prie
tenesc pe baza deplinei egalităţi în
drepturi. Cred, a adăugat el, că Ame
Germania va fi dată publicităţii — unificarea ţării. dente, „vor merge împreună pe o ţară mare. rica ar proceda just dacă ar privi comerţului exterior" din oraşul San să răspund la această întrebare e su
XXXXXJOOOOOOOOOOCOOCOOOCOCXXÄOOOOOrXXXXXXSOCOOOCOO OOOOOCXXXXXJaOOOCOCQQDOOQJXXXSXO^ ficient să spun că volumul global al
'0*«X5oOLXXXXXXXXXXXX>QO!^^^oOOÔDÔ^»ÔÔÔÔTOÔÔÔoW exportului Uniunii Sovietice calculat în
24 Ianuarie 1859 — 24 Ianuarie 1959 cuiască jugul otoman cu cei al capi prin instaurarea dictaturii fasciste, care cese dobîndite înlr-un timp istoriceşte dolari reprezintă aproximativ 4,5 mi
talului străin, care de pe atunci înce a dezlănţuit o teroare sălbatică împo scurt de poporul nostru muncitor. liarde dolari. Totodată Uniunea So
I n i t sărbătoare a poporului rotila puse să se infiltreze în economia ţă triva maselor muncitoare, a lichidat cu vietică exportă mărfuri în valoare de
rii. totul independenţa naţională, a tîrît Prin înfăptuirea politicii partidului, 1,5 miliarde dolari pe care Statele Unite
ţara in războiul criminal, antisovietic, politică pătrunsă de un adevărat pa le cumpără din alte ţări. Amintind că
VIL adueînd-o in pragul dezastrului. triotism, expresie a intereselor vitale în ba/a planului septena! de dezvoltare
aJe poporului, sint lichidate pas cu pas
C E N T E N A R U L U N IR II Deceniile care au urmat au dovedit Steagul atit de scump poporului, al urmele înapoierii moştenite de la regi economică producţia globală de măr
cît de adine s-au rostogolit clasele ex independenţei naţionale, al libertăţilor furi va creşte în Uniunea Sovietică cu
ploatatoare, în cap cu monarhia, pc şi drepturilor democratice, trădat şi
calea trădării intereselor naţionale. călcat în picioare de burghezie, a fost mul burghezo-moşieresc; ţara se trans peste 80 la sută, A. I. Mikoian a spus:
înălţat de o clasă nouă, plină de vi
Năzuinţele maselor de a dobîndi pă- goare, revoluţionară pînă la capăt, formă într-o ţară industrială înaintată, „înseamnă că avem cu ce să facem
mînt, libertăţi democratice, o viaţă mai clasa muncitoare, exponentă a intere
bună, au fost nesocotite şi batjocorite. selor întregului popor muncitor. cu o agricultură socialistă mecanizată, comerţ cu dv. Aceasta înseamnă că pu
Moşierii şi-au păstrat cea mai mare
(Urmare chn pag. 3-a) vinţa reformei agrare trebuie aşteptai „de a lua şi a da“, păsindu-i foarte parte a moşiilor, supunînd marea masă Istoria a dovedit că clasa muncitoa loate regiunile ţării au fost trezite la teţi să alegeţi acele mărfuri care vă
„pînă ce vor vedea proprietarii că mo puţin de unde ia şi cu ce drept. Mo a ţărănimii la o exploatare şi oprima re, partidul ei sînt păstrătorii şi moş
sofial-politică a regimului burghezo- dul proprietăţii de astăzi nu este cel şierimea trebuie să-i ti fost tare recu re sălbatică. Ţara întreagă era jefuită tenitorii celor mai bune tradiţii naţio o viaţă nouă. interesează“.
moşieresc, menţinîndu-se pînă în ulti mai profitabil pentru dinşii... Să înce noscătoare acestui „radical" pentru ze şi împilată de ilasele exploatatoare, nale ale poporului nostru, tradiţiile
ma clipă a existenţei lui. Tocmai a- pem — spunea el — cu alte reforme: lul cu care îi apăra interesele 1 imensa majoritate a poporului trăind luptei sale pentru un viitor luminos. Recenta plenară a C.C, al partidu A. I. Mikoian a spus în continuare
ceasta a împiedicat ducerea pînă la cu moralizarea funcţionarilor, cu ga o viaţă de mizerie şi privaţiuni din
capăt a transformărilor burghezo-de- ranţiile comerţului, cu institutele de Pentru a putea înfăptui reforma a- cele mai grele. Libertăţile democratice Strîns aliată cu ţărănimea muncitoa lui a trasat importante sarcini în dife că, deşi preşedintele Eisenhowcr, în
mocratice în anii regimului burghezo- credit. A intrat în capul ţăranului ideea grară, împotriva voinţei majorităţii re erau călcate în picioare. Poporul n-a re şi sub conducerea partidului ei
moşieresc, a determinat păstrarea unor că toată cauza răului de care suferă acţionare a Adunării, Al. I. Cuza şi uitat pe cei 11.000 de ţărani ucişi cu marxist-leninist, clasa muncitoare a rite domenii de activitate, pentru obţi răspunsul său la mesajul din 2 iunie
puternice rămăşiţe feudale în economia ţara este proprietarul. Dacă bate pia M. Kogălniceanu au fost nevoiţi să sălbăticie de rege, moşieri şi burghe înlăturat de la putere clasele exploa
noastră, pricinuind suferinţe înzecite cla tra, dacă plouă broaşte, cauza este că recurgă la o lovitură de stat. zie în 1907; el n-a uitat pe muncito tatoare, a instaurat regimul democrat- nerea unor noi şi remarcabile succese 1958 al lui N. S. Hruşciov, a avut o
sei muncitoare şi ţărănimii muncitoa proprietarii au proprietăţi. De aceea rii împuşcaţi Ia 13 decembrie 1918, la popular, făurind Republica Populară
re. Burghezia, prin politica ei de com am zis capului statului... să nu atin Curînd însă după aceea, în 1866 cea Lupeni în 1929, la Griviţa în februarie Romînă, stat al celor ce muncesc de pe drumul înfloririi patriei, al ridicării atitudine în general pozitivă faţă de
promis cu moşierimea, este marele vi gem chestiunea proprietăţii...". mai mare parte a burgheziei, coalizată 1933, sau condamnaţi la osînde grele la oraşe şi sate.
novat pentru înapoierea economică şi cu moşierimea au pus (a oale înlătura pentru că îndrăzniseră să-şi ceară drep bunei stări a poporului muncitor. lărgirea comerţului dintre Uniunea So
socială în care a fost ţinută ţara noas In 1864 guvernul Kogălniceanu a rea lui Cuza pe calea unui complot. turile 1 In frunte cu clasa muncitoare, sub
tră zeci de ani. supus discuţiei adunării proiectul legii Prin aceasta, „monstruoasa coaliţie" conducerea Partidului Muncitoresc Ro Succesele ţării noastre se împletesc vietică şi America şi a dat dispoziţii
rurale, care a întîmpinat o împotrivire îşi arăta hotărîrea de a nu admite nici Clasele exploatatoare au pus la me mîn, poporul muncitor nu numai că a
Rolul nefast al coaliţiei burghezo- înverşunată din partea moşierimii şi cea mai mică atingere a intereselor şi zat şi au vîndut bogăţiile ţării capi împlinit idealurile pentru care lupta cu avîntul tuturor ţărilor lagărului so Departamentului de Stat să examine
moşiereşti s-a manifestat încă în pe burgheziei coalizate. privilegiilor sale, de a smulge poporu taliştilor din Apus, au aservit tot mai seră în perioada unirii masele asu
rioada imediat următoare unirii, cînd lui chiar şi acele cuceriri democra mult ţara trusturilor străine, au tirguit prite şi exploatate, dar a realizat infi cialist în frunte cu U.R.S.S,, cu stră ze măsurile practice, pînă în prezent
ea a căutat prin iot felul de manevre După ce se pronunţase împotriva tice pe care le dobîndise. înscăuna poporul romîn drept carne de tun nit mai mult, a ridicat înfăptuirile sale
să împiedice rezolvarea problemei a- celor mai însemnate dispoziţiuni ale rea, împotriva voinţei poporului, a pentru războaiele prădalnice puse la pe o treaptă superioară calitativ. Scu- lucitele înfăptuiri ale poporului sovi America nu şi-a modificat atitudinea.
grare. Aceasta a făcut să se ascută proiectului, în cadrul '^omisiunii for nesăţioasei dinastii a Hohenzollerni- cale de cercurile imperialiste agresive. turînd cătuşele imperialismului, poporul
şi mai mult contradicţiile sociale, in mate în adunare pentrtf examinarea lor, exprima dorinţa burgheziei şi mo nostru a dobîndit pentru prima oară etic, mărturii palpabile ale imensei su A. I. Mikoian a subliniat că Uniu
diferite locuri au izbucnit răscoale ţă lui, I. C. Brătianu prezintă, ca o ma şierimii de a-şi întări poziţiile de cla In condiţiile valului revoluţionar care in istoria sa o adevărată independenţă
răneşti, de pildă în 1859 la Bezdead nevră de ultim moment, un amenda se dominante prin întărirea aparatului cuprinsese ţările Europei în urma Ma şi suveranitate naţională. Intr-un răs periorităţi a socialismului. Unitatea fră nea Sovietică, care a atins un înalt
(Dîmboviţa), ianuarie 1862 răscoala ment al „minorităţii" întocmit în gra de stat condus de „mina tare şi pu rii Revoluţii Socialiste din Octombrie timp istoric scurt, au fost înfăptuite
de sub conducerea lui Mircea Mălăeru, bă, după cum singur mărturiseşte. In ternică" a prinţului străin, — arbitru şi făcuse să se destrame imperiul hab- profunde transformări revoluţionare. ţească a familiei lagărului socialist în nivel de dezvoltare economică, poate
1863 la Comăneşti (Bacău) şi la Băi- articolul său „Chestiunea clăcaşilor", şi trăsură de unire între interesele ma sburgic, în condiţiile avîntului revolu Eliberaţi de exploatare, oamenii mun
leşti (Dolj) etc. publicat în ziarul „Romînul“, el ca rii boierimi şi ale burgheziei, — de ţionar al maselor din Ardeal, în frun cii au devenit stăpîni ai roadelor mun cadrul căreia poporul nostru liber este nu numai să cumpere din America,
lifică reforma propusă de Kogălnicea a-şi asigura un ciine de pază credin te cu clasa muncitoare, s-a înfăptuit cii lor. Pe această bază se înfăptu
Caracterizînd poziţia majorităţii bur nu drept „o suflare rece, rece ca cri cios, un instrument în vederea înă unirea Ardealului cu Romînia. Regi ieşte cu adevărat în zilele noastre „u- un membru egal în drepturi, relaţililllec | ci să şi vîndă S.U.A. diferite mărfuri
gheziei, istoricul A. D. Xenopol arată văţul de iarnă, o suflare satanică, buşirii oricărei încercări de ridicare la mul burghezo-moşieresc a împiedicat nirea în cuget şi-n simţiri“ pe care au
că ea „nu privea chestia rurală ca re care, cînd pătrunde în inima omului, lupta revoluţionară a maselor asuprite însă şi de această dată împlinirea nă visat-o înaintaşii noştri — unitatea po- de colaborare frăţească dintre ţările s'on~ printre care cele mai noi tipuri de ma
forma esenţială a timpului", nu vedea ii schimbă zîmbetul în rînjeală, îl face şi exploatate. Totodată, prin instaura zuinţelor democratice ale poporului. litico-morală a poporului muncitor, u-
în această reformă ,,o parte esenţială din frate inamic, îl schimbă din ro- rea Hohenzollernilor, clasele exploata riaşă forţă a mersului nostru înainte. cialiste sint un uriaş izvor de forţă şini produse în U.R.S.S. Este timpul
din programul regenerării poporului ro- toare se angajau tot mai adine pe ca Trădarea intereselor naţionale de că Mărturie a forţei ei sînt marile suc
mîn“. Xenopol citează în sprijinul a- mîn în strigoi"... El declara că ex lea aservirii ţării intereselor capitalu tre clasele exploatatoare a culminat pentru fiecare din ele, chezăşia inde să nu se mai considere U.R.S.S. drept o
cestei aprecieri cuvintele rostite de 1. C. lui prusac. Burghezia şi moşierimea nu
Brătianu în şedinţa adunării din 11 proprierea proprietăţii moşiereşti e „sil concepeau o existenţă cu adevărat li pendenţei lor şi a triumfului noii orîn- ţară înapoiată, a spus el. Sateliţii so
februarie 1863: el susţinea că în pri beră a ţării. Ele erau gata să inlo-
nică“ şi îl asemuia pe Kogălniceanu duiri. vietici şi noua planetă creată prin
cu un „paşă turc", care are obiceiul Oamenii muncii, partidul acordă o munca oamenilor sovietici, care se ro
înaltă preţuire tradiţiilor luptei pentru teşte in jurul Soarelui, toate acestea
libertate şi o viaţă mai bună ale popo nu sînt pur şi simplu un succes sau o
rului nostru, tradiţii între care înfăptu realizare izolată. Acestea, sînt expresia
irea unirii de acum o sută de ani se dezvoltării ştiinţifico-tehnice generale a
află la loc de cinste. Însufleţit de a- Uniunii Sovietice. Noi dorim să facem
ceste tradiţii patriotice, de bucuria şi comerţ cu dv., să lărgim contactele.
mîndria pentru marile succese obţinute Noi dorim ca relaţiile noastre să se ba
în opera de construire a socialismului, zeze pe respectul reciproc.
poporul nostru păşeşte înainte, cu ho- Cuvintele lui A. I. Mikoian că po
tărîre şi avînt, sub conducerea parti porul sovietic doreşte să aibă relaţii
dului său, pe calea arătată de ideile de prietenie cu Statele Unite pe baza
marxism-leninismului — care exprimă egalităţii şi întrecerii paşnice au fost
interesele vitale ale oamenilor muncii întîmpinate cu aplauze îndelungate.
— spre făurirea unui viitor fericit, spre In continuare A. I. Mikoian a răs
ridicarea patriei pe culmile cele mai puns la o serie de întrebări privind
înalte ale pr,-g "•".lui. comerţul dintre Uniunea Sovietică şi
(Din „Sânleia") Statele Unite.
Redacţia si administraţia ziarului sir. 6 Martie or. 9, Jeleloni 188 1 189175. Taxa plătită In numerar gonform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R. •1‘lfî 9*)l1 Ain it nntrtiviL^ln IOAO
