Page 38 - 1959-01

Pag. 2
Gospodăria colectivă @ M W .ieâ
va deveni mai puternică
Preocupaţi de creşterea şi în­
tărirea gospodăriei lor, colecti­
viştii de la G.A.C. din Ungurei
au venit încă din primele zile
ale acestui an cu propuneri pre­
ţioase care să îmbogăţească pla­
nul de producţie pe anul 1959,
plan ce urmează a fi discutat
peste citeva zile în adunarea
generală.
Complectat cu propunerile co­
lectiviştilor, planul de producţie
oglindeşte posibilităţile largi de
care dispune această gospodărie
colectivă, felul in care se va
dezvolta ea în acest an.
Ca o dovadă că membrii con­
siliului de conducere al gospo­
dăriei, foţi colectiviştii, au chib­ prafaţă va fi ocupată de cultura
zuit bine cînd au întocmit pla<
nul de producţie, o constituie
faptut că el cuprinde cifre şi
măsuri concrete privind dezvol*
tarea fiecărui sector de activi­
tate.
Iată numai citeva din pre­
vederile planului de producţie
întocmit pentru anul 1959 :
Ţinînd seama de faptul că
sectorul zootehnic este unul din
sectoarele care aduce însemna­
te venituri, colectiviştii au ho-
tărit ca in anul 1959 să-şi mă­
rească ferma de vaci de la 20
capete la 60 capete. Majorita­
tea acestora să fie de rasă
Siementat şi Pintzgau. Efectivul
de ovine va creşte in anul 1959
la 1.460 capete faţă de 1.087,
cîte au existat la sfirşitul anu­
lui 1958. O atenţie deosebită se
va da şi creşterii numărului de
porcine. Gospodăria îşi va cum­
păra încă 7 scroafe. In acest
tel, la sfirşitul anului vor exis­
Măsurile tehnico-organizatorice
vor asigura creşterea producţiei
de minereu
(Urmare din pag. l-a)
O importantă atenţie acordă
conducerea sectorului II asigu­
rării tuturor locurilor de muncă
existente şi a celor ce se vor
deschide, cu cadre calificate de
mineri. Se ştie că de nivelul de
calificare al muncitorilor depin­
de in mare măsură creşterea
productivităţii muncii. Pină a-
cum s-au înscris peste 100 mun­
citori care se vor califica mi­
neri, trolişti, mecanici etc.
In viitorul apropiat, conduce­
rea sectorului este hotărită să
ia alte măsuri tehnico-organiza­
torice menite să ducă la creşte­
rea considerabilă a producţiei
de minereu necesară Combinatu­
lui siderurgic din Hunedoara.
¦ir
întreprinderea minieră din Te- condiţiuni a sarcinilor ce le re­ signe. Astfel, fiind organizaţi în şurare, tinerii din regiunea noas-? 104 pag.
liuc are sarcini importante în
ceea ce priveşte sporirea produc­
ţiei de minereu în anul acesta.
Este suficient de amintit că pro­ să poată da cit mai mult me­ tive ca ; viteză, forţă, îndemîna-
ducţia sectorului II va spori pî­ tal patriei.
O X »O O aQ O O O aO Q O C W Q «X X X X X X )O O O O O O O O Q aO C O O C X ÎG O O O Q C K X X X »:^
PROBLEM E ALE INDUSTRIEI LOCALE
Perspectivele întreprinderii de indvstrle locală
„I. C. Frimu“ din Orăstie
Activitatea întreprinderii de
industrie locală „I. C. Frimu“
cu ramurile sale multiple, este
bine cunoscută şi apreciată în
raionul Orăştie. In anul care a
trecut, în cadrul întreprinderii
au funcţionat o fabrică de meze­
luri, o fabrică de gheaţă, de si­
ropuri, peste 20 de mori, prese
de ulei-, o secţie de panificaţie
etc. Greutatea specifică a activi­
tăţii întreprinderii o are ramura
extractivă şi a materialelor de
construcţii. In această direcţie
se urmăreşte în prezent o oare­
care profilare. Cele două fabrici
de cărămidă şi ţiglă, staţia de
prefabricate din beton, carierele
de piatră şi nisip şi-au îndepli­
nit şi depăşit planul de produc­
ţie pe anul 1958. Exceptînd sec­
ţia mori şi prese, întreprinderea
a depăşit în anul trecut cu 9 la
sută planul producţiei globale.
După plenara din noiembrie a
C.G. al P.M.R., analizîndu-se
posibilităţile existente, s-a con­
statat că productivitatea unor
secţii s-ar mări simţitor prin
trecerea lor în administrarea di­
rectă a sfatului popular şi a al­
tor unităţi socialiste din raion.
Astfel, s-a hotărit trecerea în
administrarea gospodăriei agri­
cole de stat Orăştie, a fabricii
de mezeluri, care va MVejf în %-
ta 25 scroafe mame şi un în­ [Comasarea întovărăşirilor
semnat număr de grăsuni.
Pentru anul in curs, colecti­
viştii îşi vor mări suprafaţa cul­
tivată cu plante cerealiere. Ast­
fel, suprafaţa însăminţată cu
grîu va ajunge la 200 ha. faţă
de 140 ha. existente în anul
1958. Porumb se va cultiva tot jtuit patru noi întovărăşiri agri- seminarii: unul condus de Ana
pe 200 ha., ou 60 ha. mai mult Jcole. Ţăranii întovărăşiţi, trecînd Bica şi celălalt de Ilie Stancu.
decît in anul trecut.
Merită toată atenţia şi faptul
că anul acesta vor fi cultivate
plante tehnice pe 80 ha. Cea
mai mare parte din această su­
sfeclei de zahăr şi a floriî-soa-
relui, plante care pînă în pre­
zent nu s-au cultivat in această
gospodărie. Planul de producţie
prevede de asemenea, dublarea
suprafefeî fa cultura tutunului.
In scopul adăpostiră animale­ In cele citeva zile oare au tre- , tea cu care cursanţii muncesc
lor, colectiviştii au prevăzut ca ( cut din acest an, I.C.S. „Reeob 1 pentru ridicarea nivelului lor
în anul 1959 să-şi construiască ¦ ta“ a contractat cu ţăranii mun-< politic şi ideologic. T. FLOCA
un grajd cu o capacitate de cca. citori din Teiuş, peste 30.000 kg.(
80 capete. De asemenea, pentru cereale şi floarea-soarelui. Pri-1
asigurarea bazei furajere, se va mii ţărani care au făcut contrac­
construi un siloz cu o capacitate tări cu statul au fost tovarăşii 1
de 400 tone.
Acestea sint doar citeva ’din \
obiectivele pe care colectiviştii
din Ungurei şi-au propus să le
realizeze în acest an. Fără în­
doială că planul de producţie
cuprinde şi alte obiective impor­
tante care urmează să fie reali­
zate tot în această perioadă.
Hărnicia colectiviştilor din
Ungurei ne dă siguranţa că pre­
vederile planului de producţie
pe anul 1959 vor fi înfăptuite cu
succes.
v. p.3*
nă la sfirşitul anului de peste
3 ori faţă de luna august a a
nului 1958. îndeplinirea acestor
sarcini cere conducerii, întregu­
lui colectiv, eforturi sporite.
Organizaţia de bază este ho-
tărîtă să-şi îmbunătăţească in
mod simţitor activitatea. Ea va
da sarcină concretă fiecărui co­
munist in vederea mobilizării
întregului colectiv la îndeplini­
rea sarcinilor economice ce re­
vin sectorului II. De asemenea,
organizaţia de bază va analiza
periodic felul in care sint tra­
duse în viaţă măsurile tehnico-
organizatorice prevăzute iniţial
de către conducerea sectorului.
Minerii de la sectorul II al
minei Teliuc s-au angajat şi
luptă cu eforturi sporite pentru
îndeplinirea la timp şi în bune
vin in aprovizionarea Combina­
tului siderurgic Hunedoara cu
materie primă, pentru ca acesta
cest fel mai mari posibilităţi
pentru producerea unor variate
sortimente de mezeluri, la un
preţ de cost scăzut. De aseme­
nea, o serie de mori din raion,
vor frece în administrarea sfatu­
rilor populare comunale care ie
vor administra, ţinînd cont de
necesităţile concrete clin fiecare
comună.
Pentru anul 1959, întreprinde­
rea „I. C. Frimu“ a luat măsu­
rile necesare în scopul traduce­
rii în viaţă a sarcinilor trasate
Ia plenara din noiembrie.
Astfel, fiind prevăzută o creş­
tere substanţială a culturilor de
floarea-soarelui s-au reparat şi
reorganizat presele de ulei, în
aşa fel, ca ele să poată face faţă
unei producţii de ulei mărită de
10 ori faţă de 1958. Tot în ra­
mura alimentară va începe în
cursul acestui an construcţia u-
nei noi fabrici de pîine cu o ca­
pacitate de 12.000 kg. pîine pe
zi şi este în perspectivă constru­
irea unei fabrici de gheaţă cu o
capacitate de circa 8 tone pe zi.
In ceea ce priveşte ramura ma­
terialelor de construcţii, o anali­
ză a activităţii acesteia a dove­
dit că posibilităţile de fabricare
a cărămizilor şi prefabricatelor
din beton sînt mult mai mari.
Astfeî, la fabrica de cărămidă
ttiu ia s tă
din Teiuş
încă de la începutul anului
1959 membrii celor 8 întovărăşiri
din Teiuş au holărît să-şi coma­
seze pămintui.
In urma comasării s-au consta'
Ma alegerea noilor consilii de La Săsciori participă la învăţă-
!conducere, au ales ca preşedinţi
1pe tovarăşii Cornel Fostoc la în-
!tovărăşirea „Drumul soclalismu-
Mui“, pe Ştefan Betroi la intovă-
.răşirea „16 Februarie“, pe Za-
!haria Mumteanu, la întovărăşirea
„Viaţă Nouă“ şi pe Nicodim
jVîrva la întovărăşirea „Recolta“.
30.000 kg. cereale
contractate
> Ştefan Băîain, Cornel Crişanş.a.
Chitanţa «ir. 1
In ziua de 3 ianuarie, prima'
zi lucrătoare a anului, tovarăşul(
Nicodim Vîrva, preşedintele in-'
tovărăşirii agricole „Recolta“,'
s-a prezentat la Sfatul popular ’
comunal din Teiuş pentru a-şi
achita impozitul agricol pe între­
gul an.
Obţinând chitanţa nr. 1, tova-’
răşul Vîrva s-a bucurat de avan­
tajul legii care prevede o redu-*
cere de 7 la sută pentru toţi1
cetăţenii ce-şi achită impozitele
agricole pe întregul an.
A început recensământul«
agricol
La fel ca în întreaga ţară, şi«
¦la Teiuş a început recensămintuL
agricol. In această direcţie sta-«
(tul popular comunal este ajutat«
'Toarte mult de către cadrele dM
i daetice. A. OŢOIQ
/w y w v w ¦
Stimulent în activitatea
sportivă
Pentru a stimula participarea
activă a tinerilor la toate com­
petiţiile sportive de casă Consi­
liul general U.C.F.S. a instituit
de curînd mai multe insigne ca :
„Cel mai bun sportiv din zece",
„Campion al colectivului spor­
tiv" şi altele.
Intre colectivele sportive şi
sportivii din Valea Jiului se des­
făşoară acum o întrecere susţi­
nută pentru cucerirea acestor in­
grupe de cîte zece, mai mulţi ti­
neri din Valea Jiului s-au între­
cut de curînd la 4 ramuri spor­
re şi rezistenţă. Pînă acum o a-
Pricaz nu exista o corelaţie r.ft
de cît normală între secţii. Pu­
terea de producţie a preselor de
cărămidă, depăşea cu mult ca­
pacitatea de ardere a cuptoare­
lor şi a spaţiului de uscare a
cărămidei crude în prima parte
a procesului tehnologic. Colecti­
vul de conducere al întreprinde­
rii a hotărit construirea unei us-
cătorii artificiale şi a încă unui
cuptor de ardere, fapt ce v? de­
termina punerea de acord a ca-
pacilătr secţiilor şi depăşirea cu
33 la sută a producţiei de cără­
midă pe 1959. S-au luat de ase­
menea măsuri pentru mai buna
organizare a ambelor fabrici
aflate în administrarea între­
prinderii, astfel ca în acest an,
producţia de cărămidă. în an­
samblu, să crească cu 50 la
sută.
Modificări esenţiale au fost
tăcute şi la secţia de prefabri­
cate, astfel ca, folosindu-se ace­
laşi utilaj, să se producă de trei
ori mai multe prefabricate decît
în 1958. Conducerea tehnică a
întreprinderii a luat măsurile ne­
cesare şi pentru creşterea califi­
cării muncitorilor de aci şi a îm­
bunătăţirii procesului tehnologic.
In domeniul fabricării materia­
lelor de construcţie, întreprinde­
rea „I. G. Frimu“ mai are încă
'DRm UE 'SOCIALISMULUI Nr. 1264
'HUM— W
sursă de mari venituri
Plenara C.C. al P.M.R. din suri. De pildă, încă din pri-
Despre învăţămfntul 26—28 noiembrie 1958 a pus in mele zile ale lunii decembrie
politic al cadrelor Au comasat atelierele faţa ţărănimii noastre munci­ s-au efectuat arături pe întreaga
didactice
răzleţe toare sarcini deosebit de impor­ suprafaţă planificată a se cul­
La Săsciori; raionul Sebeş, tante. Printre altele,, plenara a tiva cu plante. tehnice, ¦,s-au.
învăţământul politic al cadrelor Nu de mult s-au comasat ate­ precizat că, in scopul lichidării. transportai şl s-au împrăştiat
didactice este organizat în două
lierele de rotărie şi fierărie ale în scurtă vreme a importului de pestei 375 tone gunoi de grajd,
întreprinderii „Vasiie Roaită“ zahăr şi ulei, ţăranilor munci­ urmînd, ce >in aceste zile să se
din Haţeg. Prim comasarea lor tori, mai ales a celor din secto­ transporte alte cantităţi.
din diferitele colţuri ale oraşu­ rul socialist al agriculturii, le După un calcul sumar, din
lui, s-a realizat ridicarea pro­ revine sarcina să cultive in a- cultura acestor plante tehnice,
ducţiei şi productivităţii muncii, cest an pe suprafeţe cit mai colectiviştii vor realiza venituri
mint cadrele didactice din Laz, s-au eliminat timpii morţi din­ mari sfeclă de zahăr şi floarea- de peste 200.000 lei, mari can­
Sebeşel, Săsciori, Şugag, Ca- tre diferitele operaţii tehnologi­ soarelui,
coviţa, Iman, Răchita şi Stru- ,')U Li! tităţi de zahăr, ulei de floarea-
gar. ce, s-au realizat economii, s-a Ţinînd seama de aceste preţr soarelui, borhot, pentru hrânirea
creat posibilitatea ridicării cali­ oase indicaţii, la îndemnul co­ animalelor etcA
A doua lecţie a cercului a fost ficării profesionale a muncitori­ muniştilor, colectiviştii de la Creşterea veniturilor băneşti
susţinută de tov. Ioam Preja, lor etc.
G.A.6. din Apoldu de Sus au în gospodăria colectivă, va con­
şeful secţiei de invăţămînt şi
cultură a raionului Sebeş. De la comasare, atelierele au hotărit ca in acest an să cul­ tribui fără îndoială la sporirea
tive sfeclă de zahăr pe o supra­
Activitatea cercului de studiu fost dotate cu utilaj mecanizat faţă de 25 hectare faţă de 10 avuţiei obşteşti a colectivişti­
de o mai mare productivitate: o ha. cîte au fost cultivate anul
politic din Săsciori este carac­ forjă cu două focuri acţionată trecut. Vor cultiva de asemenea lor, va asigura mai mult belşug
terizată de interesul şi dragos­ electric, bormaşină manuală, e- şi bunăstare tuturora.
şi floarea-soarelui pe 10 ka. >’¦' __ — — ='--K an===—
lectrică, bancuri de tîmplărie In scopul obţinerii unor re­
etc. colte sporite la aceste culturi, La Hunedoara va avea loc
P. INUREANU I au fost luate din timp unele mă-
Tragerea Ia sorţi pe ţară
a obligaţiunilor C. E. C.
ams. fm m m m lig i KtxgíX'Xx'âpÎmŞ;--• m...... 5°/0 cu cîştigurî
wm "
In ziua de 31 ianuarie 1959,
IP IIp iiI : orele 16, va avea Ioc tragerea
la sorţi lunară, pe ţară, a obli­
. /H U ş - ;\ gaţiunilor C.E.C. 5% cu cîşti-
guri, în sala Teatrului nou din
E llfilÉ ! Hunedoara.
><•- s s $ t í b * í
¦H
Cu această ocazie se vor a-
tribui cîştigurî în valoare tota­
lă de 1.000.000 lei.
Astfel se va atribui: 1 cîştig
de 75.OQ0 tei, 1 cîştig de 50.000
lei, 3 cîştigurî a 25.000 lei fie­
care, 5 cîştigurî a 10.000 lei fie­
care şi 500 cîştigurî a 1.000 lei
fiecare.
In afară de aceasta se vor mai
La Bîrlad a lostj atribui numeroase cîştigurî în o-
biecte c a : 1 motocicletă de 350
cmc., 2 garnituri de studio „Mio­
inaugurat de curînd ¦ timpului respectiv şi al experienţei ¦răz­ riţa“, 2 televizoare „Rubin", 3
un complex şcolar. ¦ boiului antifascist. maşini de cusut, numeroase apa­
rate ,de radio, ceasuri de mînă
IN GLIŞEU s Ve-1 Volumul „Cînd au plecat cocorii“ Doxa şi Schafthausen, aragazuri,
l dere exterioară a complexului.* cuprinde poezii care oglindesc biciclete, maşini de spălat pre­
lupta noastră pentm eliberarea tărci şi
pentru infringerea fascismului' din cele­ cum şi alte obiecte de valoare
ţ ¦- . - L A. DQDU: Avutul obştesc lalte ţări cptropiie, după cum şi mo­ în valoare de peste 200.000 lei.
temelia gospodăriei co­
mentul victoriei şi începutul unei noi La această tragere participă
lective.
Mi toate obligaţiunile C.E.C. aflate,
Dictarea arată ce se înţelege prin asupra deţinătorilor pînă în sea­
avutul obştesc în gospodăria colectivă, Dacă .şpeqificul adine uman se face
pre.zehi prefulindeni, dacă omul este ra zilei de 30 ianuarie a.c. şi
şublimind importanţa' '-hotărtloare pe
.....care «iezuoţtac«?^^ cu greutăţile războia-' ..parej p-au ,,\eşit cîştigătoare ţa
[Ui şi cu nădejdea izblnzli dospită in tragerile anterioare.
obştesc, o are pentru, consolidarea eco- Obligaţiunile care nu ies cîş­
nomlcă a G.A.C.-urilor, îmbunătăţirea inimă, autorul nu uită să înfăţişeze şi
condiţiilor, de-trai. ale ţăranilor, colec-. lipul- caracteristic odios al fascismu. tigătoare la această tragere, sînt
tivlşti :şi victoria socialismului la ¦sate. valabile la tragerile următoare
M>. ^ profitorului, al- laşului.
semenea insignă a fost cucerită Autorul se opreşte pe larg asupra căi- ce se fac cu regularitate în ulti­
de Mihai Ignaţ, Zoltan Laţkq, lor de formare şi dezvoltare a avutu. Atmosfera războiului, .sub. diversele:. ma zr a fiecărei luni, sau se pot
Dumitru Ştefan, Alexandru Mutţ- 'lui obştesc, .prezentind: experienţa do- preschimba la valoarea lor no­
teanu şi alţii. De menţionat că bîndită în această direcţie de o serie sale aspecte, este elementul in care
toţi cîştigătorii insignei „Cel mai de gospodării- colective din ţara noa­ minală fa orice ghişeu C.E.C.
bun sportiv din zece" pot parti­ stră. In lucrare se acordă o deosebită poetul se mişcă cu multă siguranţă, sau P.T.T.R. din ţară, fără for­
cipa şi la competiţiile sportive atenţie problemelor legate de apărarea malităţi.
pe colective pentru cucerirea in­ avutului obştesc, de lupla împotriva reuşind să o sugereze cu un penel bo­
signei de „Campion al colecti­ duşmanului de clasă, precum şi ’de re­
vului sportiv". educarea oamenilor cu mentalitate îna­ gat în nuanţe. ¦•
poiată In spiritul atitudinii socialiste
In cadrul spartachiadei de iar­ faţă de proprietatea colectivă. Fermitatea cu care oamenii îşi ţţpără Doritorij_ a participa la aceste
nă, care se află în plină desfă­
cuceririle şi încep să realizeze o epocă trageri cu şanse marţ de cîşti-
nouă, luminoasă în istoria lor, este guri, îşi pot procura obligaţiuni­
relevată de asemenea cu multă putere le C.E.C. 5% de la orice unitate
de convingere în ultimul ciclu „Un. alt C.E.C. sau P.T.T.R. pînă în sea­
urcuş", ¦
ra zilei de 30 ianuarie 1959.
1 leu ¦ Valoarea artistică a poeziilor (au­ Solemnitatea tragerii va fi ur­
tră au mari posibilităţi de a cîş- CIND AU PLECAT COCORII tentică vibraţie şi frunuiseţe) scot în mată de un frumos program ar­
tiga aceste insigne. evidenţă adlncul conţinut politic ideo­ tistic, dat de echipa artistică a
de NICOEAE TAUTU logic şi uman al „CametuUli de Combinatului siderurgic din Hu­
V. HLOPEŢCHi Culegerea de faţă izbuteşte să alcă­ front“, cum de fapt se subintitulează nedoara.
corespondent tuiască, în ansamblu, un document al volumul. Intrarea va fi gratuită.
-XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>OOCoOOOCXXXXXXXXX>OG<XXXy^CXXX<XXXXXXX>OCQCC^XXX.^COiOOCOQOOOC<XX
multe posibilităţi de dezvoltare. O reală dezvoltare va lua în struiesc á?L De asemenea, se ce limitarea activităţii celeilalte
Probele de laborator fă­ acest an şi ramura lemn şi ex­
va putéa fabrica la ün preţ de întreprinderi,. profilîndu-le just
cute cu argila de la cariera Pri­ ploatări forestiere. cost mai redus, parchet. In a- activitatea, astfel ca utilajele să
caz — de exemplu — au dovedit La exploatarea parcelei închi­ cest scop s-au depistat deja ma­ lucreze din plin.
că se pot obţine din acest mate­ se din munţii Grădiştei se vor şini care stăteau .nefolosite de De asemenea, sfatul popular
rial mari cantităţi de argilă ex­ face în acest an economii de măi, mult de .cinci ani la între­ raional va trebui să analizeze
pandată. De asemenea, făcîn- peste 8 milioane lei prin înlo­ prinderea „I Mai“ din Deva şi de ce nu s-a transferat Gostatu­
du-se un calcul general, a rezul­ cuirea transportului de material în alte întreprinderi. Sfatul lui odată cu fabrica de mezeluri
tat că la un procent de 5 la sută lemnos cu căruţele particulare, popular va trebui să ia măsuri şi fabrica de gheaţă care o de­
rebuturi, provenite din uscarea prin transportul cu tractoare rieintîrziate pentru ca aceste u- servea. La fabrica de mezeluri
celor aproximativ 20 milioane K. D. 35 proprii. De asemenea, tilaje să fie repartizate între­ nu ya putea fi folosită gheaţa
cărămizi cît se va produce în a- preţul de cost al materialului prinderii „I. G. Frimu“, şi date naturală de rîu, aşa că vor fi ne­
cest an la fabrica de cără­ lemnos extras va fi redus cu în exploatare, astfel ca în cel voiţi să cumpere zilnic peste 500
midă, se vor putea obţine prin circa 30 la sută prin construirea mai scurt timp, materialul lem­ kg. de gheaţă de la întreprinde­
nos care în prezent se vinde ca rea „I. C. Frimu“, creîndu-se
reardere circa 360 rri.c. argilă unui jilip de circa 1,5 km.
expandată din care se pot face întreprinderea „I. G. Frimu“ lemn de foc, să primească o va­ astfel greutăţi ce s-ar îi putut
betoane uşoare prefabricate la un mai are însă şi ateliere de tîm- lorificare superioară. eyita.
preţ de cost mai redus. plârie şi rotărie, care în anul Noua organizare a întreprin­ Plenara C.C. al P.M.R. din
Documentaţia tehnică va tre­ trecut, cu toate că şi-au realizat derii „I. C. Frimu“, va trebui să noiembrie 1958 a trasat sarcjnă
bui accelerată astfel ca în cel planul valoric, planul de produc­ determine îmbunătâţireă radica­ de-a se face o analiză temeinică
mai apropiat viitor să înceapă ţie pe sortimente nu a fost rea­ lă şi pe toate planurile a muncii a posibilităţilor de dezvoltare a
producţia de argilă expandată. lizat decît în proporţie de 84 la de aci, atît înactivitatea de producţiei bunurilor de larg con­
De asemenea, va trebui ana­ sută. S-a creat astfel mediu pri­ bază cît şi în secţiile:mici pres­ sum, pentru folosirea raţională
lizată posibilitatea obţinerii de elnic atelierelor particulare pen­ tatoare de servicii către' popu­ a capacităţilor existente şi a re­
ciment tras din tuful vulcanic de tru desfacerea la sale a unei în­
laţie. surselor locale, pentru obţinerea
la Geoagiu. Cimentul obţinut semnate cantităţi de mobilă ţă- Se mai observă încă' o lipsă unei majorări a producţiei indus­
de preocupare pentru tolosirpa triei uşoare şi alimentare peste
din acest material poate fi folo­ , rănească, căruţe etc. la preţuri
sit la diferite construcţii locale, ridicate. In această direcţie o întregii capacităţi de producţie prevederile planului de st%t în
a utilajelor unor 'secţii. ' '""‘J ’ acest1an.
preţul lui de cost fiind cu peste lipsă serioasă o are şi Oficiul
30 la sută mai redus decît cel regional de aprovizionare şi des­ Fabrica de sifoane, ,de> exem­ întreprinderile.de industrie- lo­
obţinut de pe piaţă, acoperind în facere Deva, care nu a asigurat plu, lucrează, doar cu o pătrime cală au sarcina de a produce cît
acelaşi timp necesităţile con­ la timp întreprinderii, materiale­ din capacitatea de producţie pe mai multe mărfuri de calitate su­
motivul că nu are posibilităţile perioară, de a lărgi numărul sor­
strucţiilor locale din regiune. le necesare pentru secţia de mo­
O deosebită amploare va lua bilă. In viitor trebuie luate mă­ de desfacere Corespunzătoare. timentelor şi de a realiza econo­
în acest an şi ramura extracti­ suri de aprovizionare din timp, Desigur că şi tovarăşii de ja mii de materii, prime şi materi­
vă. In anul 1959 vor fi extrase „I. G. Frimu“ cunosc că ui -mul- j ale, pentru reducerea în continu­
cu 50 la sută mai multe agrega­ pentru a nu se repeta situaţia de te unităţi T.A.p.L., sifonul lip- ’ are a, preţului,de cost.
anul trecut. seşte frecvent. Deîicienţp persis­
Respectînd cu stricteţe aceste
te şi nisip decît în 1958. Pentru întreprinderea are posibilităţi
aceasta, s-a prevăzut îmbunătă­ reale de valorificare a fagului tă însă din cauza,lipsei de:cola­ îndrumări,. întreprinderea de in­
borare între unităţile dp indus­ dustrie locală „I. ,C. Frimu“ .din
ţirea sistemului de extragere în neexploatat ce putrezeşte în ba­ trie locală şi cele ale f.A.P.L.’- ! Orăştie va contribui la satisfa­
cariere, deschiderea a două noi zinul forestier de la Uia. Din a- ului. In cazul de faţă, .comitetul 1 cerea în măsură crescândă a ce­
puncte de lucru, montarea unei cest fag şi deşeuri le ce rămîn rerilor de mărfuri şi a exigen­
ţelor în aprovizionarea oameni­
mori cu bile şi alte măsuri me­ de la gaterul întreprinderii, se executiv al statutui popular ra­
nite să ducă la creşterea pro­ ional Orăştie Va trebui să ve­ lor muncii,
ducţiei de materiale de construc­ pot face paneluri ce vor ieftini gheze ca interesele înguste ale
ţii extrase, Ia toate sortimentele. preţul de cost al mobilei, studi­
ourilor şi birourilor ce se con­ unei întreprinderi să nu nrovoa- GHEORGHE STOICOVICI