Page 39 - 1959-01

Np. 1264
Pentru ca sarcinile de plan pe annl 1959 EXPOZIŢIA
în regiunea HunedoaraFaptul ca fabrică de piele, mă- ferme a muncitorilor de a reali­ me tehnice ale fabricii rămîn
rochinărie, articole de sport şi
confecţii „Simion Bărnuţiu“ din
Sebeş şi-a realizat planul anual
valoriG pe anul 1958 cu 28 de
zile înainte de termen, demon­
strează că aici s-a muncit bine,
că a existat o permanentă preo­
cupare pentru îndeplinirea sar­
cinilor de plan. La aceeaşi con­
cluzie se poate ajunge şi ţinînd
seama de creşterea productivi­
tăţii muncii cu 6,22 la sută sau
de cele 177.000 Iei, reprezentînd
economiile înregistrate în cursul
anului trecut. S-a ajuns aici prin
aplicarea a o serie de măsuri
tehnico-organizatorice bine gîn-
dite, însoţite de elanul cu care
muncitorii fabricii au luptat lună
de lună pentru îndeplinirea sar­
cinilor de plan. La acestea însă,
trebuie ădăugat aportul adus de
organizaţia de partid ai cărei
agitatori n-au precupeţit nimic
pentru a antrena muncitorii în
'diverse acţiuni care urmăreau
îndeplinirea sarcinilor de plan.
Pentru anul 1959 la „Si­
mion Bărnuţiu“ sarcinile de
plan au , fost majorate. De
exemplu, la confecţii haine
planul acestui an a fost
majorat, faţă de planul a-
nului trecut cu 50 la sută, la
diverse confecţii cu 66,66 la sută, caţie (o inovaţie în fază de ex­ sindicatul şi organizaţiile U.T.M. Moldovanu către Comitetul na­
la poşete de piele şi de vinilin perimentare a comuniştilor loan din fabrică.
cu 65,82 la sută, la articole de
sport cu 40,16 la sută. Muncito­
rii — cunoscind posibilităţile de
care dispune fabrica — au cerut
de asemenea majorarea planului
la serviete cu 57 Ia sută şi la
articole de marochinărie cu 60
la sută. Tot în anul 1959, pro­
ductivitatea muncii va trebui să
crească cu 6 la sută, iar la pre­ Din experienţa anilor trecuţi, lui de producţie.
ţul de cost vor trebui să fie obţi­ s-a văzut că o serie de proble­
nute importante economii.
De aceea, în sprijinul hotărîrii ră şi odihnă „I.
— 2H—
Mărfuri sînf, dar...
la Hafeg
La filiala din Gînţaga a Co­
operativei de consum „Ţara Ha­
ţegului" din Haţeg, lipsesc de
multă vreme unele articole ce­
rute de ţăranii muncitori din sat
ca : zahăr, sare, petrol, rafuri
pentru roţi şi fiare de plug.
Deşi la depozitul cooperativei
există din abundenţă aceste pro­
duse, gestionarul loan Sterian
nu se interesează de aprovizio­
narea magazinului.
De această stare de lucruri se
face vinovat şi consiliul de con­
ducere ai cooperativei care n-a
urmărit felul cum este aprovizio­
nată această filială cu mărfuri
solicitate de ţăranii muncitori
din sat.
N1COLAE ROŞU corespondent
Omenirea a intrat în epoca
pătrunderii nemijlocite
m universu
MOSCOVA (Agerpres) TASS
anunţă : Ziarul „Pravda“ din 12
ianuarie a publicat o amplă
dare de seamă asupra rachetei
cosmice sovietice, care a deve­
nit prima planetă artificială a
sistemului solar.
Darea de seamă conţine date
referitoare la zborul rachetei, Ia
ultima ei treaptă şi conteinerul
cu aparatura ştiinţifică, la com­
plexul de aparate de. măsurat, la
cercetările ştiinţifice şi la co­
meta artificială de natriu.
Lansarea rachetei cosmice, se
spune în darea de seamă, con­
stituie un nou succes important
al ştiinţei şi tehnicii sovietice.
Pentru înfăptuirea zborului
cosmic a fost creată o rachetă
cu mai multe trepte, care se ca­
racterizează printr-o înaltă per­
fecţiune a construcţiei, dotată cu
puternice motoare rachetă de
mare eficacitate. Dirijarea zbo­
rului rachetei pentru stabilirea
ei pe traiectoria propusă s-a e-
fectuat cu o' mare precizie, cu
ajutorul unui sistem automat
special.
In darea de seamă se arată
că următoarele etape vor con­
sta în noi cercetări ale spaţiului
cosmic din apropierea Soarelui,
cercetarea planetelor din siste­
mul solar şi zborul omului pe
alte planete. Omenirea a intrat
să fierealizate „Revolufia din 1848
za şi depăşi aceste sarcini sînt
necesare măsuri de ordin tehni-
co-organizatoric. Colectivul de
conducere al fabricii „Simion
Bărnuţiu“ din Sebeş a alcătuit
un plan concret de măsuri, care
au şi început să fie aplicate.
O primă măsură ce figurează
în plan este instalarea unei benzi
rulante în secţia poşete. In urma
aplicării acestei măsuri, se va
înregistra o importantă creştere
a productivităţii muncii, iar pro­ fabricii. In mod asemănător s-a
cesul tehnologic va putea fi mai
just organizat. De asemenea,
muncitorii se vor specializa pe
faze de lucru ceea ce va duce
implicit la îmbunătăţirea calită­
ţii produselor. Tot prin această
măsură se vor elimina timpii
morţi, se va reduce preţul de
cost.
O altă măsură este introdu­
cerea uscatului pieilor pentru
căptuşeală pe rame de sticlă. In
urma aplicării acestei măsuri,
randamentul uscatului pieilor va
creşte şi deci va scădea preţul
de cost. De asemenea, va fi re­
dus efortul fizic depus de mun­
citori.
Tot ca o măsură, ce urmează
să se aplice în anul acesta, este
tunderea lînii de pe piei înainte
de intrarea în procesul de fabri­
Androne şi loan Staicu). Prin a-
plicarea ei, va fi îmbunătăţită
calitatea lînii şi deci va putea
fi mai bine valorificată. Aceasta
s-ar traduce prin încasarea unor
sume mai mari de bani în urma
vînzării lînii, contribuind în a-
cest fel la reducerea preţului de
cost.
Toamna, în
Parcul de cultu­
V. StaUn" din
Capitală.
O amplă dare de seamă
asupra rachetei cosmice
sovietice publicată
în ziarul „Pravda“
în epoca pătrunderii nemijlocite
în univers.
•k
In darea de seamă se arată că
racheta cosmică cu mai multe
trepte a decolat vertical de la
suprafaţa pămîntului. Sub acţi­
unea mecanismului programatic
al sistemului automat care diri­
jează racheta, traiectoria ei a
deviat treptat de la verticală.
Viteza rachetei a crescut rapid.
La sfîrşitul zonei de accelerare,
ultima treaptă a rachetei a că­
pătat viteza necesară pentru a
zbura mai departe.
Racheta cosmică sovietică a-
vea în momentul încetării func­
ţionării motorului ultimei trepte
o viteză superioară celei de a
doua viteze cosmice.
Aproximativ după o oră de
zbor, traiectoria rachetei pe bol­ Lună, distanţa dintre ea şi Lună
ta cerească a ajuns în constela­
ţia Coma Berenicae. După aceea
racheta a trecut pe bolta cereas­
că în constelaţia Fecioarei, unde
s-a produs apropierea ei de Lu­
nă, In perioada trecerii ei în
apropierea Lunii, racheta s-a
încă nerezolvate din cauza insu­
ficientei preocupări a cadrelor
competente pentru rezolvarea
lor, sau — mai ales — din cau­
za slabei activităţi în ceea ce
priveşte atragerea muncitorilor
în mişcarea de inovaţii. Cu atît
mai justificată apare acum mă­
sura luată de colectivul de con­
ducere al fabricii „Simion Băr­
nuţiu“ din Sebeş de a organiza
concursuri de inovaţii cu teme
legate de necesităţile activităţii
preconizat rezolvarea problemei
creării de noi modele şi mai a-
les de noi articole de marochi­
nărie.
Pentru ca utilajele să fie in per­ corarea generalului Bem la
manenţă în perfectă stare de
funcţionare, prin planul de mă­
suri s-a preconizat o mai aten­
tă întreţinere a lor şi o urmărire
zilnică din partea cadrelor teh­
nice a felului cum sînt îngrijite
şi reparate. .
In fine, o măsură foarte impor­
tantă o constituie hotărîrea or­
ganizaţiei de. partid de a efectua
o intensă muncă de agitaţie în
vederea reducerii procentului de
rebuturi şi îmbunătăţirea cali­
tăţii produselor. In aceeaşi di­
recţie şi-au îndreptat atenţia şi
Sarcinile de plan pe anul 1959
— deşi majorate — vor putea
deveni realizări dacă toate aces­
te măsuri şi încă altele, vor. fi
traduse în fapte şi mai ales,
dacă va exista o permanentă
preocupare din partea colectivu­
lui de conducere al fabricii, pen­
tru îndeplinirea ritmică a planu­
N. ANDRONACHE Mihalţ, Zam, Rapolt, Simeria,
aflat pe boltă cerească între ste­
lele Spica din constelaţia Fecioa­
rei şi Alfa din constelaţia Ba­
lanţei. In apropiere de Lună,
racheta s-a deplasat pe bolta
cerească de aproximativ 5 ori
mai încet decît Luna.
Mişcîndu-se pe orbită în ju­
rul Pămîntului, Luna se apro­
pia de rachetă dinspre dreapta,
privind din partea nordică a
Pămîntului. Racheta se apropia
de acest punct de sus şi dinspre
dreapta. In perioada cînd rache­
ta era. în punctiţl cel mai apro­
piat. de Lună ea se afla deasu­
pra Lunii şi puţin spre dreapta
ei.
S-a stabilit ca trecerea rache­
tei în apropiere de Lună să fie
detectată prin radiolocaţie de pe
teritoriul U.R.S.S. şi ai altor
ţări ale Europei, precum şi din
Africa şi dintr-o mare parte a
Asiei.
Racheta cosmică a ajuns în
dreptul Lunii în 34 ore.
In timpul cînd racheta se afla
în punctul cel mai apropiat de
a fost, potrivit datelor mai exac­
te, de 5.000 — 6.000 km„ adică
de aproximativ 1,5 diametre lu­
nare.
La o distanţă de aproximativ
1 milion km, de Pămînt, şi la
r 'mi u m m s o m m m w i Pasr. 3
Sintem hotărîţi să înfăptuim
întocmai planul anual
*
{gj Documentele plenarei C.C. ai P.M.R. din 26—28 noiembrie
jf 1958 pun in faţa colectivului Uzinei „Victoria“-CăIan s'ârcini
M Je mare importanţă. Sporirea producţiei siderurgice în ansam*
De curînd, în sala mare a Mu­ Sebeş etc. Expoziţia, prin figu­ !j blul ei cu 23 la sută, constituie pentru noi un puternic imbold
zeului raional Orăştie a lost rile luminoase ale revoluţionari­ g in muncă.
deschisă expoziţia „Revoluţia lor Petofi, Bălcescu, Bem, Ko-
din 1848 în regiunea Hunedoa­ suth şi Avram lancu, ne prileju­ fj In anul acesta, în faţa colectivului uzinei, stau sar*
ra". Iniţiativa şi meritele aces­ ieşte o evocare plastică şi în­ jjj cini mari. Sporirea considerabilă a producţiei de fon*
tui succes cultural-ştiinţiîic, a- sufleţită a neuitatelor evenimen­
parţine Muzeului regional care te ale acelui an. jj tă, semicocs, produse turnate, creşterea productivităţii muncii
a adunat cu grijă documentele, i c u 12 la sută faţă de 1958, reducerea preţului de cost, sint
a clasificat tematic şi evolutiv Se cuvine să amintim apoi
întregul material, a întocmit ex­ străduinţele muzeului raional obiective care mobilizează întreg colectivul uzinei.
plicaţiile. care a complectat expoziţia cu
vitrina „Presa anului 1848". In­ Pentru atingerea acestor obiective, în planul de investiţii
Ceea ce trezeşte de Ia început tre periodicile expuse reţinem B au fost prevăzute pe lingă alte construcţii impor*
interesul vizitatorului, este fap­ „Espatriatul" lui Cezar Bolllac, !§ tante, terminarea lucrărilor la turnătoria de lingotiere şi la'
tul că aici au fost expuse o serie „Gazeta de Transilvania" din
de documente, imagini şi por­ perioada revoluţiei, apoi „Maga­ jj turnătoria actuală, transformarea bateriei a II-a Ab-der-Halden
trete legate de meleagurile re­ zin istoric pentru Dacia" şi „în­ jj§ în baterie carbo-fluid, punerea în funcţiune a maşinii de turnat
giunii Hunedoara. Te impresio­ văţătorul satului” conduse de gf Pe bandă, a berbecului de spart fontă şi altele. Aceste
nează adînc schiţa trupelor în gl lucrări vor asigura sporirea productivităţii muncii, reducerea
luptele de la Podul Simeriei, de­ Nicolae Bălcescu, „Organul na­ H preţului de cost.
Sebeş, apoi diferite portrete sau ţionale” a lui T. Ciparu, precum g Paralel cu acestea, eforturile noastre vor fi îndreptate sprei
liste ale romînilor care au luptat jj întărirea disciplinei in muncă, prin ridicarea continuă a nive-1
alături de revoluţionarii unguri, şi „Monitorul oficial” în care J iu lu i de conştiinţă al muncitorilor. In acest scop comitetul de
diferite localităţi hunedorene j§ partid va duce o susţinută muncă de educare.
care au participat activ în tim­
pul revoluţiei etc. Dintre docu­ Pentru asigurarea unor condiţii de trai mai bune, preconî*
mentele expuse pot ti cercetate, g zăm construirea unui nou oraş. Numai în acest an, în cadrul
în original, scrisoarea prefectu­
lui Nopcea Laslo din Zam, care, toate articolele aveau ca antet g viitorului oraş, vor fi date în folosinţă 60 apartamente, plus
sub pretextul unei vizite cano­
nice, cheamă pe Şaguna să li­ „Dreptate şi frăţie”, „In numele !j dependinţele necesare. De asemenea se prevede terminarea Iu*
niştească poporul răsculat, apoi poporului romîn" şi se încheiau §§ crărilor la cantina uzinei, care va avea o capacitate de 1.200
actul în care e descris atacul re­ cu „Membrii guvernului provi­ g persoane.
voluţionarilor maghiari asupra zoriu".
localităţii Zam, scrisoarea lui D. îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1959 la toţi indicii conJ
}ln ansamblu, expoziţia are H stifuie o preocupare permanentă a întregului colectiv, care, după
J cum arată primele realizări, este hotărit să muncească cu
meritul de a reda şi evoca miş­ U hotărîre pentru eliminarea lipsurilor existente, pentru ducerea
cările şi frămîntările revoluţio­ !j la bun sfîrşit a sarcinilor ce-i stau in faţă.
narului an 1848 în regiunea M IOAN M. POPA
secretarul comitetului de partid
noastră. ' de la Uzina „Victorla“-Călan.
Prot. ÎOAN 1L1ESCU J H
•••M M *
PREOCUPĂRILE NOASTRE
ţional romîn prin care arată
caracterul perfid al politici» să­ pentru stimularea iniţiativei pionierilor
seşti habsburgice. De asemenea,
poate fi cercetat, în tipăritura Pentru a dezvolta la pionieri cercul miinilor îndeniînatice au Pentru a se imprima şi mai
timpului, „Buletinul" despre des­ înaltele însuşiri morale ale o- confecţionat diferite împletituri adine spiritul de răspundere fa­
făşurarea luptelor, „Manifestul mului. nou, cadrele didactice, din foi de porumb, ştergâtoare ţă de obligaţiile ce le revin in
imperial" prin care se cerea ţă­ împreună cu instructorii supe­ de picioare, broderii, săniuţe şi- unitatea pionierească, fiecare
ranilor să rămînă credincioşi re­ riori de pionieri, sînt chemate multe altele. grupă şi-a Întocmit cite un ca­
gimului austriac etc. In afara să desfăşoare o complexă acti­
acestor documente pot ti con­ Un rol important in educarea iet de sarcini şi furnale cu ac*
template o serie de imagini, co­
pii fotografice, litografii referi­
toare |a frămîntările localităţilor vitate bazată, in primul rlnd, pe pionierilor şi şcolarilor cit şi in tivităţile zilnice mai însemnate;
dezvoltarea iniţiativei lor, U are
cunoaşterea ştiinţei marxist-le­ şi redactarea articolelor la ga­ In aceste jurnale sînt trecutei
niniste despre educaţie, despre zeta de perete. De aceea, noi zi de zi, impresiile pionierilor,
pedagogie în general. Şi, pentru am. acordat o mare atenţie for­ după fiecare adunare de grupă:
ca această activitate cu pionie­ mei şi fondului cuprins in arti­
rii să-şi atingă scopul, este ne­ colele scrise de pionieri, îndru- Deosebit de fructuoase au
cesar ca ea să fie axată, in în­ mindu-i pe aceştia să scrie in­ fost intilnirile pionierilor noştri
tregul ei conţinut, pe dezvolta­ tr-o limbă literară, vie şi corec­ cu tovarăşi care. au vizitat Uni*
rea iniţiativei creatoare, deoa­ tă. Pionierii afişează la gazeta unea Sovietică şi ţări de de*
rece tocmai acest obiectiv im­ lor de perete articole ce tratea­ mocraţie populară. De pildăi
portant stă la temelia organi­ ză. despre munca pionierească, tov. Mircea Ceama le-a vorbit
rezultatele bune la învăţătură, pionierilor despre înseninatele
zaţiei de pionieri. | precum şi rezultatele negative
Voi arăta in 'citeva ' rînduri şi abaterile de la disciplina şco­ realizări din UiR.S.S., iar to d
Roman Dan le-a povestit aces*
felul cum cadrele didactice şi lară. tora despre viaţa minerilor din
conducerea organizaţiei de pio­ In cadrul unităţii noastre de R. P. Polonă, ţară pe care a vi-
nieri de la Şcoala elementară de zitat-o nu demult.
7 ani din Băiţa se preocupă pionieri au fost organizate
pentru a sădi în caracterele pio­ cercuri axate pe tema cunoaş­ Folosind forme şi metode cit
nierilor iniţiativa şi dragostea mai variate, colectivul cadrelor
faţă de colectiv. terii ţinutului natal, in care au didactice şi conducerea unităţii
loc deseori intilniri ale pionie­ de pionieri din Băiţa, raionul
Cea mai mare parte a activi­ rilor cu virstnicii. Aici cunosc Brad, contribuie din ce în ce
tăţii pioniereşti la şcoala din pionierii aspecte din viaţa so- mai mult la dezvoltarea iniţia­
Băiţa se desfăşo.ară în cercuri: cial-culturală şi situaţia econo­ tivei creatoare şi a dragostei
De exemplu, micii natura- mică din trecutul comunei Băi­ pionierilor faţă de muncă şi în*
ţa. In acelaşi timp ei fac cu­ văţătură.
lişti ii ajută pe învăţători şi noştinţă cu realizările înfăptui­
profesori să complecteze colţul te de regimul democrat-popular, MINODORA GROZA'
viu al naturii cu plante, insecte, in domeniul economic, social-
animale mici, atît de necesare instructoare superioară de pionieri
bunei desfăşurări a lecţiilor de cultural şi agricol.
ştiinţele naturii. Pionierii din la Şcoala de 7 ani
din comuna Băiţa.
distanţe mai mari atracţia exer­ tei cosmice au fost instalate ’dis­ Planeta artificială şi Pămîn- 'două învelişuri subţiri, emisîeri*
citată de Pămînt asupra rache­ pozitive speciale. Vaporizatorul tul se vor putea apropia unul de ce, solidarizate ermetic între
tei se micşorează atît de mult, de natriu a dat posibilitate să altul la o distanţă de aproxima­ ele. Pe unul din învelişuri este
îneît se poate considera că ra­ se realizeze vaporizarea a 1 kg. tiv 1 milion km. situată antena cu 4 bare a apa*
de natriu în 5-7 secunde şi de­ râtului de radioemisie. Antena
cheta se mişcă numai sub acţi­ gajarea şi proiectarea norului de Ultima treaptă este fixată pe corpul simetria
natriu în condiţiile lipsei de gre­ a rachetei faţă de diblul tubular din alumi*
unea forţei de gravitaţie a Soa­ utate şi ale vidului înalt al spa­ niu, la capătul căruia este situ*
ţiului interplanetar. Ultima treaptă a rachetei cos­ at un captator pentru măsura*
relui. . ... mice este teleghidată. Racheta rea cîmpului magnetio al Pă­
este dirijată de un sistem auto­ mîntului şi stabilirea cîmpului
Aproximativ în zilele de 7-8 mat care stabilizează poziţia ra­ magnetic al Lunii. Antenele se
ianuarie racheta cosmică s-a chetei pe traiectoria propusă şi deschid' după aruncarea conului
asigură viteza de calcul la sfîr­ protector.
stabilit pe propria sa orbită în Orbita şitul funcţionării motorului.
jurul Soarelui, ă' devenit sate- După consumarea rezervei utile Pe acelaşi înveliş emisferic se
de combustibil ultima treaptă are află două capcane cu protoni
iitul acestuia,' transformîndu-se Orbita calculată a planetei ar­ o greutate de 1.472 kg. pentru detectarea gazelor corn*
ponente ale materiei interplane­
în prima planetă artificială a sis­ tificiale a sistemului solar, se In afară de dispozitivele care tare şi două captatoare piezoe-
asigură zborul normal al ulti­ lectrice pentru studierea particu­
temului solar. caracterizează prin următoarele mei trepte a rachetei, în interio­ lelor de meteoriţi.
rul ei se află :
Viteza rachetei ca planetă în date: învelişurile emisferice ale eotf-
Un conteiner degajabil erme­ teinerufui sînt executate dintr-un
jurul Soarelui era în acel mo­ înclinaţia orbitei faţă de pla­ tic cu aparatură ştiinţifică şi aliaj special de aluminiu şi mag­
radiotehnicâ neziu.
ment de aproximativ 32 km. pe nul orbitei Pămîntului este de
două aparate de radioemisie Conteinerul este umplut cu gaz
secundă. aproximativ 1 grad, adică este cu antene care funcţionează pe
frecvenţele de 19,997 şi 19,995 aflat la o presiune de 1,3 atmos­
Cometa de natriu foarte m ică; mhz; fere. Temperatura gazului este
excentricitatea orbitei planetei menţinută la aproximativ 20 g-ra*
un contor de raze cosmice; de Celsius. Acest regim se asi*
Pentru urmărirea optică de pe artificiale este egală cu 0,148 — Ud sistem radio cu ajutorul gură prin realizarea unor coefi*
căruia se stabileşte traiectoria cienţi anumiţi de reflecţie şi ra*
Pămînt a rachetei cosmice, în adică mult mai mare decît ex­ zborului rachetei şi se prevede diaţie pentru înveliş, printr-o
mişcarea ei ulterioară; prelucrare specială a lui. Un
vederea confirmării trecerii ra­ centricitatea orbitei globului pă- aparatura destinată creării co­ ventilator asigură circulaţia ga­
metei artificiale de natriu. zului. Gazul care circulă în con­
chetei prin sectorul corespunză­ mîntese, care este egală cu 0,017; teiner absoarbe căldura de la
Conteinerul aparate şi o transmite învelişu­
tor al traiectoriei sale, a fost fo­ depărtarea minimă de Soare lui, care este un fel de radiator.
Conteinerul este situat în
losită cometa artificială de na­ va fi de aproape 146 milioane partea superioară.a ultimei trep­ Aparatura
triu. km. (depărtarea medie a Pămîn­ te a rachetei cosmice şi a fost
ferit de încălzire în momentul Greutatea totală a aparaturii
Această cometă a fost creată tului de Soare este de trecerii prin păturile dense ale ştiinţifice şi de măşurat împre­
ună cu sursele de alimentare şi
la 3 ianuarie ora 3,57 minute 150.000.000 km.) ; atmosferei de un con care se conteinerul, instalate în ultima
(ora Moscovei), la o distantă de depărtarea maximă de Soare desprinde. (Continuare în pag. 4-a)
113.000 km. de Pămînt. Urmări­ va fi de aproape 197 milioane Conteinerul este alcătuit din
rea cometei artificiale s-a putut km. (cu 47 milioane km. mai
efectua din regiunile' Asiei cen­ mare decît a Pămîntului).
trale, Caucazului, Orientului a- Perioada de rotaţie a plane­
propiat, Africii şi Indiei. Cometa tei artificiale în jurul Soarelui
a fost fotografiată cu aparate va fi de 450 de zile, adică de a-
optice speciale instalate la ob­ proape 15 luni. Distanţa mini­
servatoarele astronomice din su­ mă de Soare va fi atinsă pentru
dul U.R.S.S. prima oară la jumătatea lunii
Timpul formării cometei arti­ ianuarie 1959, iar distanţa ma­
ficiale a fost ales în aşa fel în­ ximă — la începutul lunii sep­
eît să poată fi văzută de un nu­ tembrie 1959. Distanţa dintre
măr cît mai mare de posturi de rachetă şi Pămînt, în mişcarea
observaţie de pe teritoriul Uni­ în jurul Soarelui, va varia: se
unii Sovietice. va mări şi micşora. Cea mai
Pentru crearea cometei de na­ mare distanţă dintre ele va fi
triu, în ultima treaptă a rache­ de 300-35Q milioane km,