Page 4 - 1959-01
P. 4
Pag. 4 M iH M i SOCIALISMULUI Nr. 1255
OU PBBB.EJU B. &WÎLHJII m W : luptele
adresată poporuiol sovietic din Algeria
0. 0. al P.C.U.S., Prezidiul SovietuEui CAIRO 2 (Agerpres). — In
Suprem al li. R. S. S. şî guvernul U.R.S.S. comunicatul comandamentului
armatei de eliberare naţională
MOSCOVA 2 (Agerpres). — TASS anunţă: Ziarele sovie Apelul adresat de oamenii de ştiinţă Iştvan Dobi a fost decorat a Algeriei, dat publicităţii la
tice publică felicitarea adresată cu prilejul Anului Nou poporu de la Dubna participanţilor cu Ordinul R. P. Ungare 31 decembrie, se anunţă că în
lui sovietic de Comitetul Central al P.C.U.S., Prezidiul So conferinţei de la Geneva cursul unei singure zile — 27,
vietului Suprem al U.R.S.S. şi de Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. BUDAPESTA 2 (Agerpres). Iştvan Dobi, preşedintele Prezi decembrie, detaşamentele de par
MOSCOVA 2 (Agerpres). — subliniază că toate greutăţile tizani algerieni au dezlănţuit 13
în această felicitare se arată că anul 1958 va rămîne în TASS anunţă : Un grup de oa tehnice care stau în calea în La propunerea Comitetului Cen diului R. P. Ungare cu Ordinul atacuri împotriva taberelor mi
amintirea poporului sovietic ca un an de mari realizări. Indus cheierii unui acord sînt in bună tral al Partidului Muncitoresc Republicii Populare Ungare, cu litare ale trupelor franceze. In
tria sovietică a depăşit planul de stat, au intrat în funcţiune noi meni de ^ştiinţă de la Institutul măsură aparente şi pot fi înlă Socialist Ungar şi a guvernului prilejul celei de-a 60-a aniver
şi puternice uzine şi mine, furnale şi cuptoare Martin, centrale unificat cfe cercetări nucleare de turate fără doar şi poate, dacă Revoluţionar Muncitoresc Ţără sări şi pentru merite deosebite această zi, Intre unităţile arma
electrice etc. Agricultura cunoaşte un mare avînt; în ştiinţă şi la Dubna au adresat participan există bunăvoinţă. încheierea u- nesc, Prezidiul Republicii Popu in activitatea de stat şi obşteas
tehnică se fac noi cercetări şi descoperiri. ţilor la conferinţă de la Geneva lare Ungare Fa decorat pe că. tei de eliberare naţională a Al
Anul trecut, se subliniază în felicitare, s-a întărit şi s-a con geriei şi trupele franceze au a-
solidat şi mai mult marea comunitate a popoarelor ţărilor din
lagărul socialist, solidaritatea revoluţionară de luptă a partidelor vut loc două lupte înverşunate.
comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. Politica externă a Uniunii So
In timpul luptelor au fost ucişi
115 soldaţi şi ofiţeri francezi,
vietice, politică curajoasă şi plină de iniţiativă, se bucură de apelul de a încheia un acord re nui aseimetea „acord va constitui iar alţi 154 au fost răniţi. 7 soF
consideraţia generală. zonabil cu privire la încetarea un mare pas înainte în rezol R. Cehoslovacă—una din cele mai daţi francezi au trecut de partea
Păşim în noul an 1959 — primul an al luptei întregului pretutindeni şi pentru totdeau varea problemei dezarmării şi a* avansate ţări industriale din lume armatei de eliberare naţională
na a experienţelor cu armele a- sigurărli păcii în întreaga lume. a Algeriei. A fost capturată o
popor pentru înfăptuirea planului de 7 ani, se spune în felici tomice şi ou hidrogen. Oamenii de ştiinţă îşi exprimă cantitate însemnată de arme şi
tare. In cursul planului de 7 ani ţara va face un pas hotărîtor speranţa că acest acord va fi
în crearea bazei tehnico-materî ale a comunismului. Apelul este cuprins intr-o
Partidul comunist şi guvernul sovietic, se arată în felicitare, scrisoare care a fost trimisă la încheiat într-un timp cit mai PRAGA 2 (Agerpres)'. — Re ţesăturile de lînă ’depăşeşte în muniţii. Patrioţii algerieni a>u
vor duce şi pe viitor o luptă hotărîtă pentru pace şi prietenie 30 decembrie la Geneva. Oame scurt, spre profunda satisfacţie zultatele obţinute de Republica suşi Marea Britanie, care are o doborit 2 avioane franceze şi au
între popoare, pentru coexistenţa paşnică a diferitelor sisteme nii de ştiinţă constată ou satis a întregii omeniri. Cehoslovacă în dezvoltarea eco veche tradiţie în această ramu distrus 6 camioane militare.
sociale, pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru interzicerea facţie că participanţii la confe nomiei naţionale o situează prin ră industrială.
Scrisoarea a fost semnată de
armei atomice şi cu hidrogen. rinţă au realizat un oarecare oamenii de ştiinţă sovietici Dmi- tre cele mai avansate ţări in In primele 11 luni ale anului -O —
succes in lucrările lor şi au fă tri Blohiwţev, Venedikt Djele- dustriale din lume. 1958, industria cehoslovacă a de
Reuniunea de la Kremlin cut primul pas spre realizarea pov, Bruno Pontecorvo, Valentin păşit planul de producţie cu 10 Exerciţii cu rachete
unui acord. Totuşi speranţele po Petuhov, Nikoilai Bogoliubov, In anii primului cincinal, la sută, întrecînd totodată ou
MOSCOVA 2 (Agerpreş). — ciov, Nikolai Ignatov, Aleksei poarelor, care trăiesc sub ame Mihail Mescereakov; Marian Da- 1949-1953, producţia industrială 11,4 la sută realizările din pe americane în Coreea
TASS anunţă: In noaptea de Kiricenko, Frol Kozlov, Otto ninţarea cursei înarmărilor nu niysz (Polonia), Kim Hen Bon a crescut cu 102 la sută faţă de rioada corespunzătoare a anu
31 decembrie 1958, spre 1 ia Kuusinen, Anastas Miikoiain, Nu- cleare, nu s-au justificat încă anul Î948, iar bunurile de larg lui precedent. In această luptă de sud
nuarie 1959, guvernul Uniunii nici pe departe, primejdia . care (Coreea), Nikifor Kasukeev consum au depăşit cu 80 lă sută s-au distins minerii, extrăgînd
Republicilor Sovietice Socialiste ritd'in Muhitdinov, Mihail Sus- planează asupra omenirii nu a (Bulgaria), Heinz Pose (R.D. 24.917.000 tone de antracit şi SEUL 2 (Agerpres). — La
a organizat in Marele Pailat al lov, Nikolai Şvernik, Kliment fost încă lichidată. Scrisoarea volumul realizat în acelaşi an de 50.075.000 tone de cărbune brun, Seul s-a anunţat că trupele ame
Kremlinului o reuniune cu pri Germană), Var S a tra a n (Chi bază. Acestea au fost premisele siderurgiştii au produs 5.046.000 ricane de ocupaţie din Coreea
lejul anului nou. ba reuniune au Vorosilov, Pio'tr Pospelov, Dmitr na). pentru oa în decursul celui de-al tone de oţel, iar centralele elec de sud au făcut în faţa ziarişti
participat fruntaşi din întreprin Poleanski. doilea' cincinal, şi anume în a- trice au furnizat industriei şi lor occidentali o demonstraţie
derile din Moscova, miniştri ai Z iara! ©1 fipugüi** m i*oSui nul 1957, Republica Cehoslovacă consumului casnic 17.775.000.000 cu rachete de tipul „Matador“,
U.R.S.S., conducători ai depar Printre oaspeţi se aflau de a- să întreacă unele din cele mai kwh. care au fost introduse de ameri
tamentelor şi instituţiilor cen semenea Muhammed Nairn, vi de lacheu al diplomaţiei dolarului înaintate ţări capitaliste. Luînd cani în mod ilegal în această
trale, mareşali ai Uniunii Sovie cepreşedinte al Consiliului de ca bază de comparaţie producţia La sfîrşitul lunii decembrie, ţară, violind prevederile acordu
tice, generali şi ofiţeri din arma Miniştri şi ministru al Afaceri MOSCOVA 2 (Agerpres)’. — de îndoieli şi suspiciuni în re guvernul a aprobat planuil dez lui de armistiţiu.
ta sovietică, oameni de ştiinţă lor Externe al Afganistanului, Ziarul „Izvestia“ comentează re laţiile dintre Cairo şi Bagdad“. realizată pe cap de locuitor se voltării economiei naţionale al
diplomaţi şi oaspeţi din străi latările agenţiilor de presă a- La Cairo, serie în încheiere „Iz constată că R. Cehoslovacă a R. Cehoslovace şi proiectul de Ziariştii occidentali au fost
şi cultură, reprezentanţi ai cle nătate. merioane şi engleze despre situa vestia“, nu a fost uitat faptul depăşit la producţia de fier conduşi cu autobusele la o bază
rului. ţia din Irak, publicate la 27 de că odinioară ziarul „Ahbar el Suedia cu 73 kg. şi 'Australia cu buget pe anul 1959. Potrivit a- secretă de rachete unde le-au
Nikita Hruşciov, preşedintele cembrie de ziarul „Ahbar el Irum“ s-a ploconit cu servilism 48 kg., iar la producţia oţelu fost prezentate rachetele şi a
Oaspeţii au fost primiţi de Consiliului de Miniştri al Irum“ care apare la Cairo şi în faţa regelui Faruk, iar apoi lui a întrecut Australia cu 86 cestui pian, producţia globală avut loc un exerciţiu de lansare
Averki Aristov, Leonid Brejnev, U.R.S.S. a rostit o cuvîntare. este strîns legat de cercurile a- kg., Franţa cu 67 kg., Suedia a lor.
Ekaterina Furţevă, Nikita Hruş- mericane. Aceste relatări, arată a început să se erijeze în rolul cu 47 kg. şi Canada cu 111 kg. industrială, creşte cu 9,3 la sută.
A luat de asemenea cuvîntul „Izvestia“, sînt redactate pe to In ce priveşte producţia de ci
R. Sohlman, ambasadorul Sue nul tendenţios, instigator, ca de lacheu al diplomaţiei de pes ment Cehoslovacia a depăşit Adenauer continua să fie
diei, decanul corpului diplomatic. racteristic propagandei occiden
tale, care în ultimele săptămîni te ocean a dolarului, sprijinin Anglia cu 42 kg. adversarul nr. 1 al normalizării
N. 8. Hruşciov 5-a primit pe vice-premierul a desfăşurat o campanie zgomo In domeniul industriei textile, situaţiei din Berlin
şi ministrul de Externe al Afganistanului toasă împotriva Republicii Irak. d-o în încercarea sa de a pro
duce o fisură în relaţiile dintre Republica Cehoslovacă deţine
primul loc în lume ca producţie
statele arabe frăţeşti. medie pe cap de locuitor, iar la
MOSCOVA 2 (Agerpres). — desfăşurat intr-o atmosferă de Ziarul „Ahbar ei Irum“, amin BONN 2 (Agerpres). — TASS Adenauer a amintit că la se-
sinceritate şi cordialitate, au teşte „Izvestia“, afirmă printre an u n ţă: După cum transmite siunea Consiliului N.A.T.O. a
TASS anunţă: La 1 ianuarie fost discutate probleme privind altele oă forţele progresiste din Poporul irakian protestează împotriva agenţia DPA, cancelarul Ade- fost formulată din nou cererea
relaţiile sovieto-afgane şi cola Irak s-ar pronunţă împotriva re nauer a acordat unui corespon- ca marile puteri să discute pro-
1959, N. S. Hruşciov, preşedin laţiilor de prietenie cu R.A.U. derit al ziarului „Politisch Sozial blema germană şi problema re-
borarea dintre cele două ţări. Uneltirile organizatorilor acestei Korespondenz“, buletinul Uniu- unificării Germaniei care, după
tele Consiliului de Miniştri al zgomotoase campanii de provo crim elor la care recurge nii creştin-democrate, un inter
De asemenea, a avut loc un viu în cadrul căruia s-a pronun cum este îndeobşte cunoscut, pot
U.R.S.S., ha primit pe Sardar care, subliniază „Izvestia“, ur reacfiunea internă ţat cu vehemenţă împotriva pro fi rezolvate numai de poporul
schimb de păreri referitor la si măresc să creeze în jurul Ira punerilor guvernului sovietic cu german însăşi. Adenauer a cali
Muhammed Nairn, A* vi kului atmosfera unei încordări ?m*>»yţ.ţţ-t*‘îr* f. *-<r fi', ftrtr îv -*ir privire la înlăturarea rămăşiţe ficat drept „constructive“ hotă
tuaţia care s-a creat în Orientul artificiale, să scindeze frontul lor regimului de ocupaţie din rirea Consiliului N.A.T.O. şi po'
cepreşedinte al Consiliului de antiimperialist al ţărilor arabe BAGDAD (Agerpres). — Zia lui şi să lichideze libertăţile lui Berlin, propuneri care urmăresc ziţia guvernului R. F. German
mijlociu. şi, în ultima instanţă, să pre rele irakiene din 31 decembrie democratice. destinderea încordării în Euro în problema germană. Ele nu fa
Miniştri şi ministrul Afacerilor gătească condiţii favorabile pen pa. După cum se arată în infor însă decit' să bată pasul pe lo
tru noi comploturi împotriva po maţia transmisă de agenţia ele nu scot problema german
Externe al Afganistanului. poarelor din Orientul arab. Nu relatează că recent o bandă de Banda de trădători, de agenţi DPA, Adenauer a declarat că nu din impas, întreţinînd astfel î
poţi să nu fii de acord cu zia se poate imagina o rezolvare tuatia de încordare în Eurcp
In cadrul discuţiei, care s-a rul „Al Ahram“, menţionează trainică a prohlemei Berlinului
„Izvestia“, care scrie despre „în decit prin reunificarea Germa Sfrăduindu-se să degajez
cercarea ’de a crea o atmosferă reacţionari a săvîrşit un asasi ai imperialismului şi de com niei în „condiţii de pace şi liber N.A.T.O. de răspunderea ce-i re
vine pentru încordarea în Eu
Majorarea chiriilor în italia nat politic — a îost asasinat plotişti, care se intitulează „na ropa, Adenauer a recurs în in
muncitorul Aziz Suveidi, luptă ţionalişti“, scrie ziarul „As Sa-
ROMA 2 (Agerpres). — In- pînd din anul 1955, in baza unei tor din detaşamentul -„torţelor var“, a săvîrşit un asasinat jos
cepind de la 1 ianuarie 1959, legi speciale.
pentru 2.000.000 de familii ita rezistenţei populare“. nic. Poporul irakian îşi expri
liene chiriile vor fi majorate cu Ziarul „Gazetta del Popolo“
20 la sută. Această majorare se arată’ că aceste familii sint in Funeraliile lui Aziz Suveidi mă indignarea faţă de metodele
efectuează în fiecare an, înce- mare parte cele mai nevoiaşe din
tară. s-au transformat în tro puterni fasciste de teroare şi asasinat
=8931! că demonstraţie de protest a la care recurg reacţionarii.
poporului irakian împotriva for Guvernul irakian să adopte
ţelor reacţiunii interne, care cau măsuri hotărite pentru a curma
EVENIMENTELE DIN CUBA tă să submineze unitatea poporu aceste acte de teroare. tate“. După cum se ştie, el con terviul său la obişnuitele afir
sideră drepî „condiţii de pace şi maţii despre caracterul „deten-
© Dictatorul Batista a fugit din tară Membrii de rînd ai P.S.D.G. libertate“ condiţiile care ar asi siv“ al pregătirilor militare ale
Insurgenţii continuă cu succes ofensiva condamnă politica liderilor trădători gura subordonarea întregii Ger ţărilor N.A.T.O., printre care şi
manii imperialiştilor vest-ger- Germania occidentală, însoţim’
NEW YORK (Agerpres). - nile armate împotriva trupelor genţilor, Fidel Castro şi Manuel BERLIN 2 (Agerpres). - declarat că această hotărire re mani şi generalilor N.A.T.O. Mai aceste afirmaţii de ieşiri vehe
In urma acţiunilor încununate guvernamentale subordonate Iui Urrutia, pentru a duce tratati prezintă o adevărată trădare fa mult decit atît, Adenauer. şi-a mente la adresa Uniunii Sovîe
de succes ale trupelor insurgen Carfos Piedra. Castro a subli ve în vederea armistiţiului. După cum relatează ziarul ţă de membrii partidului şi în exprimat cu dezinvoltură convin tice.
ţilor din Cuba, dictatura gene niat că junta militară a fost „Neues Deutschland“, la Fran treaga clasă muncitoare din Ger gerea că, pentru a proceda pe
ralului Batista s-a prăbuşit. El creată cu participarea directă a In acelaşi timp agenţia anun kfurt pe Main, a avut loc o a- mania. Delegaţii, reprezentînd placul N.A.T.O., Uniunea Sovie Adenauer a declarat că guver
a fost nevoit să fugă din ţară, dictatorului fugar Batista pentru ţă că luptele dintre insurgenţi dunare a delegaţilor organiza 45.000 membri ai P.S.D.G. din tică va renunţa la propunerile nul R.F. Germane urmăreşte îm
împreună cu un grup de colabo ca, pe calea unei lovituri de stat, şi trupele guvernamentale nu au regiunea Frankfurt pe Main, au sale în problema Berlinului şi bunătăţirea relaţiilor cu Uniu
ratori apropiaţi. După cum anun să împiedice victoria definitivă încetat. Referindu-se la relatările ţiilor locale ale partidului social- adoptat o rezoluţie în care ara se va declara „în sfîrşit“ dis nea Sovietică. Dar această de
a insurgenţilor. postului de radio al insurgenţi democrat in care a fost discu tă că hotărirea fracţiunii pusă să discute problemele care claraţie a avut un caracter vă
ţă corespondentul agenţiei Asso lor, agenţia arată că trupele Iui tată hotărirea fracţiunii P.SD.G. P.S.D.G. în Bumdestag de a co au fost formulate la recenta se dit făţarnic, declarativ, deoarece
ciated Press, la 1 ianuarie, Ba In declaraţia sa, Castro a sub Fidel Castro au ocupat oraşul din Bundestag de a colabora cu labora cu Strauss este incompa siune de la Paris a Consiliului el a condiţionat aceste relaţii de
tista, împreună cu 40 de condu liniat că insurgenţii vor conti Santa Clara, capitala provinciei ministrul de Război, Strauss, in N.A.T.O. ca răspuns la propune acceptarea de către Uniunea So
cători ai guvernului şi armatei nua lupta pînă Ia „capitularea L.as Villas, şi se îndreaptă spre domeniul înarmării Bundeswe- rile sovietice în problema Ber vietică a propriilor lui propu
sale, au sosit cu avionul în ca necondiţionată a armatei“. „Vic capitala Cubei, Havana. Lupte linului.
pitala republicii Dominicane, toria revoluţiei, a spus el, tre încordate au loc de asemenea în neri în problema germană, ex
Giudad Trujillo. buie să fie deplină“. De aseme provinciile Oriente şi Camaguey. puse sub formă ultimativă.
nea, Ernesto Betancourt, repre
După cum anunţă agenţiile de zentantul oficial al insurgenţilor Agenţia United Press Inter hrului. tibilă cu directiveţe congresului
informaţii americane, în ajunul cubani la New York, a declarat national informează că răscula
fugii sale, Batista a convocat o corespondentului agenţiei United ţii au anunţat crearea unui „co Majoritatea vorbitorilor au cri din Stuttgart al partidului şi DUMINICA 4 IANUARIE 1959
consfătuire a ofiţerilor superiori Press International că insurgen mitet cetăţenesc de mediere", în ticat aspru politica conducerii de este în flagrantă contradicţie cu
din armată în cadrul căreia a ţii „nu vor recunoaşte niciodată ale cărui atribuţii intră studie dreapta a P.S.D.G. în probleme hotărîrile Uniunii sindicatelor Spectacole cinematografice
declarat că părăseşte ţara şi că junta militară". Betancourt a a- rea modalităţilor de a înceta
transmite întreaga putere unei firmat că această juntă „este războiul civil din Cuba. le militare. Unul din vorbitori a din Germania occidentală. DEVA: Pe Donul lin iştit; ALBA Ş A N I: Cei trei din pădure; Roma*
junte militare în frunte cu ge un guvern marionetă“.
neralul Culogio Cantillo, unul Corespondentul agenţiei Uni IIJLIA: Primăvară pe strada Zareci- oraş deschis; SIMERIA: Pavel Kor-
din membrii statului major al In alte ştiri ale agenţiilor de ted Press International anunţă
informaţii americane se arată că că imediat după ce junta mili Criza de guvern din Finlanda continua naia ; Călătorie peste trei mări ? ceaghin; LONEA: Locul acţiunii Ber
armatei cuba«e. Junta militară Carlos Piedra, proclamat de tară l-a proclamat pe Carlos ILIA : Surprize pe stradă i BRAD : lin | 2LATNA : Simpaticul nostru doc
condusă de generalul Cantillo juntă preşedinte provizoriu ai Piedra preşedinte provizoriu al
l-a proclamat imediat preşedinte Cubei, a ordonat încetarea fo Cubei, ambasadorul S. U. A. în HELSINKI 2 (Agerpres). - p'opular suedez şi ai partidului Idiotul: HAŢEG: Dacă nu e una... tor ;.,APOLDU DE SUS : Casa în care
provizoriu al Cubei pe Carlos cului împotriva insurgenţilor şi Cuba, Cari Smith, a convocat TASS anunţă : Criza de guvern popular finlandez. e a lta ; S E B E Ş : Pe Donul liniştit; locuiesc.; BARU MARE: Luptătorul şi
Piedra, membru al tribunalului a anunţat că intenţionează să ia ambasadă o consfătuire la din Finlanda continuă de aproa ORAŞTIE: Facerea lu m iiP E T R O - clovnul.
suprem al Cubei, după care şi-a care a declarat că el a recoman pe o lună. La 30 decembrie s-a Dar forţele care se opun solu
anunţat autodizolvarea. formeze un guvern provizoriu ai dat desemnarea lui Carlos Pie făcut o încercare de a se for ţionării raţionale a crizei de gu I0> H (0)
ţării. Insă, după cum a anunţat riră ca preşedinte provizoriu al ma un guvern parlamentar la vern nu au permis nici de dala
După ce s-a aflat despre fuga agenţia United Press Internatio Cubei. Referindu-se la surse si care să participe reprezentanţi ai aceasta adoptarea unei hotăriri Prograniul I : 7,45 Muzică populară Melodii populare romîneşti; 14,15 Gor
lui Batista şi despre acapararea nal, insurgenţii au refuzat să-l gure, agenţia transmite de ase pozitive. romînească; 10,20 Emisiune pentru stu cert de prînz • 15,00 Arii şi duete celebre
puterii de către junta militară, recunoască pe Carlos Piedra menea că cu două zile înainte Uniunii agrare, ai opoziţiei so- denţi) 11,20 Răsună cîntecul şi jocul din opere j 15,30 Din cîntecele şi dan
conducătorii insurgenţilor au de drept preşedinte provizoriu al de aceste evenimente a plecat în In cercurile politice din Hel pe întinsul patriei) 11,50 Muzică din surile popoarelor; 16,30 Concertul de
clarat că nu recunosc această secret spre Cuba William ciad-democraite, ai partidului sinki se presupune că acum se operete) 13,15 Muzică uşoară romî- estradă „Gînd se lasă seara“ ) 17,15
junta şi cer în funcţia de pre Cubei şi au declarat că dacă nu Wiland reprezentant de seamă neasca; 14,00 De toate, pentru to ţi; Emisiune literară) 19,00 Muzică uşoa
şedinte provizoriu al Cubei să vor fi satisfăcute cererile lor, se al Departamentului de Stat al va recurge la formarea unui gu 14,35 Concert de muzică populară ro
fie proclamat un reprezentant a! vor adresa imediat populaţiei S.U.A., directorul secţiei pentru vern în , afara parlamentului.
lor şi aniime fostul magistrat cerîndu-i să declare grevă gene problemele ţărilor din Marea Ca-
Manuel Urrtitia. rală. Agenţia United Press In raibelor şi Mexicului. Scopul a- mînească ) 15,05 Interpreţi de muzică ră imprimată pe discuri „Electrecord“ j
cestei călătorii, relatează agenţia,
Fidel Castro, conducătorul in ternational a anunţat de aseme este „studierea situaţiei la faţa uşoara) 16,00 Muzică populară romî- 20,05 Seară de roinanţe ’ 20,35 Muzică
surgenţilor cubani, a declarat că nea că se aşteaptă sosirea la locului". de' dans; 21,45 Pagini "de satiră şi
insurgetlfii vor continua acţiu Havana a conducătorilor insur Un nou eşec la Cap C anaveral nea'scă; 17,00 La şezătoare: 17,40 Mu umorî 21,55 Muzică de dans; 22,30
zică populară rusăp 18,00, Concert de Voci frumoase în muzica de operetă;
23,10 Goncert simfonic.
CAP CANAVERAL .2 (Ager numai 50 de secunde după .ce a - estradă? 19,30 Teatru la microfon;
BULETINE DE ŞTIRI: 6,30; 13,00 i
pres). — După cum transmite fost declanşat mecanismul de 21,15 Din comoara folclorului nostru; 19,00? 22,00 ; 23,52 (programul I);
7,50? 14,00;'20,00? '23,00 (programul
agenţia France Presse, o rache funcţionare. Diferite părţi ale 21,45 Gîntece de dragoste'; 22,30 Muzi
tă a aviaţiei americane cu rază rachetei au căzut în imediata a- că de dans. Programul II : 7,00 Muzică H).
medie de acţiune de tip „Thor“, propiere. a centrului de lansare populară romînească ?• 8,00 Muzică u-
care a fost lansată în seara zi a rachetelor de la Cap Canave- . şoara; 8,30 Muzică populară rdmînea's-
lei de 30 decembrie la Cap Ga- r%U-& ..... .¦?J.-'.i. .!r.i.-li c ă j 10,00 -Mujică distractivăj 13,15
haveral, a făcut o exploziei la
Ml
Redacţia şi admlnîHrafia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T. T.R, nr. 236.Ş20 din 6 noiembrie ,1949. —. Tiparul: Inlreprlnderta Poligrafici „l MM" — PeY3-