Page 41 - 1959-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
Anul X5 Nr. 1265
Pentru realizarea sarcinilor economice
stnbilite de Conferinţa regională de partid
Aportul
tineretului
In regiunea Hunedoara activi­
tatea brigăzilor de tineri devi­ muncii şi-au sporit eforturile. Zi de zi, rezultatele privind continua creş­ lor din Aninoasa privind spori­
ne tot mai rodnică.
La Gombinatul siderurgic din
Hunedoara tinerii au dat un
nou avînt întrecerii pentru spo­
rirea producţiei de metal. In
primele 12 zile ale lunii ianua­
rie schimbul tinerilor de la oţe-
lăria Siemens Martin nr. 1 a
elaborat în medie zilnic cite 31
tone de otel peste sarcinile de
plan. Brigăzile de tineri de la
uzina cocso-chimică au livrat
furnalelor în aceeaşi perioadă
cu 489 tone de cocs metalurgic
mai mult decît era planificat.
Zilele trecute oţelarii hunedo-
reni au elaborat primele şarje
de oţel din fier vechi colectat
de tineri în anul acesta. Numai
tinerii şi elevii din ' raioanele
Hunedoara şi Orăştie au colec­
tat aproape 10.000 kg. fier vechi. poi i-a adunat în jurul său •
La uzinele „Victoria“ din (Să-
lan, furnaliştii din brigăzile de
tineri, sporind indicii de utili­
zare ai furnalului, şi-au depăşit
sarcinile de plan cu aproape 8
la sută. • Vitan Octavian au săpat un ca­
Noi secţii ale cooperaţiei
meşteşugăreşti
Preocuparea principală a con­ radio, o secţie de coniecţionat
ducerii cooperativei meşteşugă­ lenjerie, trei cabinete dentare plan, siderurgişiii au făcut o serie de
reşti „Crişan" din Brad în cin­
stea Conferinţei regionale de
partid a fost nu numai creşte­
rea producţiei şi productivităţii pentru femei.
muncii ci şi deschiderea de noi
secţii şi mărirea capacităţii de
producţie a celor existente.
Astfel, în primele zile ale a-
nului au fost înfiinţate un nu­
măr de 7 secţii noi care au sar­
cina să satisfacă cerinţele me­
reu crescînde ale populaţiei.
Printre secţiile noi înfiinţate se
numără : un atelier de reparai
Se amenajează
un magazin universal
Numărul populaţiei din ora­
şul Brad esie in coniinuă creş­
tere. Acest lucru ca urmare a
dezvoltării unor noi ramuri ale
industriei miniere de aci. Odată
cu acestea, cresc şi cerinţele
populaţiei in domeniul aprovi­
zionării magazinelor şi desfa­
cerii unor mari cantităţi de măr­
furi industriale şi alimentare.
Pentru a satisface aceste ce­
rinţe, conducerea cooperativei
„Brădeana" a luat măsuri să se te, metalo-chimice ele.
Joi 15 Ianuarie 1959
Lucrările Conferinţei regionale 'de partid care s-an desfăşurat In zilele
de 10 şi 11 ianuarie a.c., au dai un puternic avînt întrecerii socialiste
pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1959. Peste tot,
tn fabricile, uzinele şi ex.ploatările miniere din regiunea noastră, oamenii
tere a producţiei şi productivităţii muncii, reducerii preţului de cost şi îm­
bunătăţirii calităţii produselor sini tot mai remarcabile. In fruntea acestei
intense activităţi pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Conferinţa regio­
nală de partid sini comuniştii. Prin exemplul lor personal, ei mobilizează
tot mai mult pe muncitori, tehnicieni şi ingineri la înfăptuirea ou succes
a tuturor obiectivelor economice stabilile.
Hotărîrea oţelarilor
întors de la Conterlnţa regio­ — Măi băieţi, le-a spus el. La
nală de partid unde a partici­ Conferinţa regională de partid
pat ca delegat, comunistul Tra- s-au discutat multe probleme
ian Bîrlea, prim-topitor la cup­ care frămîntă pe oamenii muncii
torul nr. 4, a găsit pe platlorma din regiune. S-a discutat şi des­
oţelăriei aceeaşi torîotă din tot­ pre noi, oţelarii. Hotărîrile care
deauna. Ortacii săi I-au primit au fost luate pun în faţa noas­
cu multă bucurie. Şi fără să-l tră sarcini mari. Trebuie să dăm
întrebe, ei i-au spus că în tim­ mereu mai mult oţel, mai bun
pul cît a lipsit, cantitatea de şi mai ieftin.
oţel peşte plan a sporit, s-au
mai elaborat cîteva şarje rapide, Oţelarii au ascultat cu aten­
iar rebutul a scăzut. ţie vorbele comunistului Traian
Bîrlea. Ei s-au angajat să de­
— Am lucrat aşa cum ne-ai pună toate eforturile pentru ca
sfătuit cînd ai plecat — i-au hotărîriile Conferinţei regionale
spus ei. de partid să fie înfăptuite în­
tocmai. Munca a început apoi
1Traian Bîrlea le-a mulţumit mai avîntat ca orieînd.
tuturor pentru strădania for, a-
Entuziasmul oţelarilor a dat
roade chiar din ziua reîntoarce­
rii lui Bîrlea la lucru. La cele
nouă şarje rapide care le elabo­
rase echipa lui de Ia începutul
anului şi pînă atunci, s-a mal
adăugat una, a zecea. Pe cup­
La atelierul de tor, în schimbul acela oţelarii
reparaţii electrice au elaborat mai mult de 9 tone
de la Combindtul de oţel peste plan.
siderurgic din Hu. Hotărîrile Conferinţei regiona­
nedoara, printre le de partid au însufleţit nu nu­
fruntaşi se numără mai pe ortacii lui Bîrlea. Toţi
şi iov. Uidovic Du­ oţelarii de Ia secţia O.S.M. nr. 1
duia. Ei se stră­ a Combinatului siderurgic din
duieşte să execute Hunedoara s-an mobilizat în
reparaţii, la apara- lupta pentru oţel mai mult, mai
iaful e le c tric a l a- bun şi mai ieftin. In perioada
grcgatelor din com­ de la 1 la 13 ianuarie, ei au
binat, la timp şi elaborat peste plan 1.136 tone
de calitate. de oţel, iar numărul şarjelor ra­
In clişeu: Tov. pide a ajuns la 113, cifră re­
Ludovic Duduia e-
xecutînd reparaţio cord intr-un timp atît de scurt.
unui automat de
!00 amperi.
La Hunedoara se aplică în practică
MASURILETEHHICO0 RB9 HIZIIT0 RICE Numărul lor însă se va înmul­
propus© de muncitori
Planul pentru anal 1959 al Combi­
natului siderurgic Hunedoara prevede
un spor de producţie ţaţă de anul
trecut de 64 la sută Ia oţet Siemens
Martin, 23 la sută la cocs metalurgic,
3,5 ta sută la fontă etc.
Cu priteful discutării cifrelor de
propuneri pentru descoperirea şi valo­
dintre care două în oraşul Brad rificarea de noi resurse interne. Ast­
şi unul în comuna Vaţa, un a- fel • ing. Vemelian Văduva a arătat
telier foto şi o secţie croitorie
că se pot obţine indici mai înalţi de
De menţionat că o dată cu utilizare a jurnalelor şi a cuptoarelor
deschiderea acestor secţii au fost prin evacuarea producţiei înir-un mod
atraşi pentru a lucra în ele alţi ritmic, reducindu-se astfel durata de
13 cooperatori. Chiar de la în­ elaborare a şarjei. Prim-topilorul Du­
fiinţare secţiile amintite au pri­ mitru Brinzei a propus să se orga-
¦Uzcze cursuri de minim tehnic pentru
mit un pian, iar acum acestea
: Ucarca nivelului profesional al oţe.
s-au chemat reciproc la întrece­ \lor, mai ales al celor tineri. Oţe-
re pentru îndeplinirea sarcinilor urii au arătat, de asemenea, că prin
reducerea rebuturilor se poate obţine
de plan. un spor de oţel de circa. 160 de tone
lunar.
Din primele zile ale anului siderur­
gişiii Combinatului din Hunedoara au
trecut ia aplicarea tn practică a mă­
surilor iehnico-organizatorice propuse
de ei. A început să- se experimenteze
deschidă în oraşul Brad un nou ta oţelăria nouă turnarea. oţelului cal­
magazin universal. mat în lingoliere direct conice cu ma-
selolă fixă, prin care se reduc cu
Lucrările pentru amenajare au 3—10 la sulă pierderile de oţel ce se
şi început în locul unei vechi produceau la turnarea oţelului calmai.
măcelării şi sînt executate de Im fabrica de aglomerare a minereu­
către cooperativa meşteşugă rilor a început. experimentarea noii
rească „Grişan". instalaţii prin care. se concasează side- cest lucru explică cunoaşterea temei­
rila la dimensiuni sub 6 mm. Aceas­
Pentru mărirea capacităţii de ta va duce ia îmbunătăţirea calităţii
desfacere, acest magazin va fi aglomeratului, iar ca urmare a aces­
unificat cu un altul, alăturat, tui fapt se obţin indici mai mari de
tot al cooperativei „Brădeana". utilizare la furnalele care juncţionea.
La deschidere, magazinul amin­ ză cu minereu aglomerai.
tit va dispune de mai multe ra­
ioane ca : ţesături, încălţămin­
Pe seama unor măsuri iefihico-or-
4 pagini 20 bani
Minerii
din Uricani
Răspunzînd chemării mineri­
rea continuă a producţiei de
cărbune, colectivul exploatării
miniere Uricani, în urma anali­
zei făcute asupra posibilităţilor
de la locurile de muncă şi-a
luat o seamă de angajamente
frumoase.
Ei au hotărît să dea peste pre­
vederile planului anual 10.000
tone cărbune, din care 5.000
tone pînă la 1 Mai. De aseme­
nea, ei au hotărît ca numai în
luna curentă să scoată la ziuă
în afara sarcinilor de plan 2.500
tone cărbune.
Mobilizaţi de hotărîrile (son-
terinţei regionale de partid, har­
nicul colectiv de mineri din
Uricani, în frunte cu comuniştii,
au pornit o însufleţită întrecere
pentru a da viaţă sarcinilor de
plan şi propriilor angajamente.
Roadele muncii lor au început
deja să se arate. Astfel, după
numai 13 zile de muncă, ei au
reuşit să extragă peste plan 971
tone cărbune. Fruntaş pe ex­
ploatare s-a situat colectivul sec­
torului nr. 1, cu 750 tone căr­
bune peste plan.
Acest succes situează pe mi­
nerii din Uricani în fruntea în­
trecerii pe bazin şi dă convinge­
rea că angajamentele ce şi
le-au luat vor ti duse la bun
sfîrşit.
T a /ffa ez/sB ea rssttA
• Despre principalele măsuri a-
grotehnice ce trebuie aplicate iar­
na (pag. 2-a);
* La încheierea concursului in­
tre bibliotecile de la sate
(pag. 2-a);
* Se poate munci şi mai bine
(pag. 3 -a );
• Păşind in septena!
(pag. 3-a) i
° A. 1. Mikoian a sosit la New
York (pag. 4-a).
ganizalorice aplicate la cuploarele oţe­ Sus au realizat cîte 43 lei la
lăriei, echipele de oţelari conduse de
prim-topiloriî Traian Bîrlea şi Şerban
Dumitru au dai în medie zilnic 400—
500 kg. oţel pe fiecare metru pătrai
vatră de cuptor peste indicele plani­
ficat.
Sînt trei de toate. Don3 mal vechi, duc cărbunele vine de la depozit.
Ab-der-Halden şi una relativ nouă, Jos, nu departe de bateria nr, 1, un
mai modernă — bateria lll-a de tractor prevăzut cu o cupă în formă tot zilnic. Omul explică simplu, mo­
semicocs, carbofluid. Graficul de pro­
ducţie o situează in fruntea întrece­
rii. Şi în fruntea schimburilor ce o
deservesc, este cel condus de comu­
nistul Emil Budiu. Pînă în ziua de
12 a lunii această baterie îşi depă­
şise planul cu 28 la sută.
Să-l căutăm pe Budiu. in cabina
maiştrilor ni se spune că e în recu­
perare (?!). Un om se oferă să-l
cheme. In aşteptare facem cunoştinţă
cu tovarăşul Dumitru Mihai. E tînăr,
ca de-aitfel întreg colectivul bateriei
şi se ocupă cu partea mecanică. îm­
preună am vizitat bateria de sus de
la bandă şi pînă la sacul în care se
strînge semicocsui,
Bateria produce de mai bine de un
an de zile. Prin martie-aprilie 1957,
cînd un excavator începuse săparea
fundaţiilor, Dumitru /Vlihai deja avea
vechime în munca de scmieocsar. A-
nică a procesului tehnologic, propune­
rile pe care le-a făcut privind îmbună­
tăţirea acestuia.
Pe nişte scări de (ier urcăm pînă
sus, acolo unde pe banda de cau-
Deşi ilnără, tov.
Hermină Leuischaft, de
la secţia maşini circu­
lare de tricotai ciorapi
a fabricii. „Sebeşul”
din Sebeş, dă dovadă de multă
pricepere In muncă şl slrgutnţd.
Printr-o bună organizare a muncii
reuşeşte să-şi depăşească sarcinile
de plan ca 30—35 la sută.
IN CLIŞEU: Tov. Hermina
Leutschafi la locul său de muncă.
Strada
colectiviştilor
înainte vreme, între ultima
casă a comunei Apoldu de Sus
şi moară se afla un drum denu­
mit „Calea morii". De o parte
şi de alta a acestuia, pe toată
lungimea lui, creşteau în voie
scaieţii. Drumul era rău, iar pe
timp ploios dădea mult de lucru
cetăţenilor din Apoldu de Sus.
Intr-o bună zi, pe locul unde
creşteau în voie scaieţii, s-au ivit
primele semne ale unei vieţi noi.
Se făceau măsurători, iar cu
timpul din Ioc în loc au apărut
materiale de construcţii. Pe a-
numite parcele apăruseră chiar
tăbliţe cu numele proprietarilor.
Toate acestea s-au petrecut
prin anul 1951, cînd colectiviş­
tii din Apoldu de Sus culeseseră
primele roade ale muncii în co­
mun. Şi, aceste roade erau destul
de bogate. Fiecărui colectivist îi
revenise la zi-mutlcă peste 30
lei. Cu aceşti bani unii dintre
ei au început să-şi ridice case
noi. Sfatul popular le-a reparti­ Mare şi Dineu Mic un număr
zat pentru construcţii terenul
dintre comună şi moară. Pro­
verbul cum că omul sfinţeşte lo­
cul s-a adeverit şi aici de mi­
nune. Gropile şi scaieţii au dis­
părut. In locul lor au apărut
schelele construcţiilor de case.
Cu timpul, acestea s-au înmulţit.
Toate ca urmare a veniturilor tot
mai mari ale colectiviştilor.
După cîţiva ani peisajul de altă­
dată a acestor locuri s-a schim­
bat complect. Pînă acum s-au
construit aici 21 de locuinţe noi,
iar alte două locuinţe sînt în
construcţie. Printre locatari se
numără colectiviştii Nicolae
Toader, Dumitru Budrala şi alţii.
ţi că doar numai în anul care a
trecut colectiviştii din Apoldu de
zi-muncă.
Acum, toate aceste case for­
mează o stradă în toată puterea
cuvîntului, denumită strada co­
lectiviştilor.
t. ftt.
de lopată uriaşă, apropie cărbunele
de rampa de încărcare. Ninge în-
tr-una. Pe cei de la semicocserie
zăpada nu-i bucură. Le udă cărbune­
le şi sporeşte consumul de motorină.
Pentru ca procesul de carbonizare
FRUNTAŞII
SEMICOCSERIEI
(semicocsificare) a cărbunelui să
decurgă în mod normal, e necesar
un anumit volum de aer nsufiat, o
anumită temperatură. Or, cum pro­
centul de umiditate a cărbunelui de­
păşeşte cu mult admisul, s-a făcut
simţită nevoia ridicării temperaturii,
lucru realizat cu ajutorul unei insta­
laţii de injectat motorină. La în-eput
s-a propus construirea unei uscătorii.
Costa însă mult şi, ar fi durat nmlt
şi în timp.
Atunci a venit tovarăşul Dumitru
Mihai cu propunerea. Rezultatul: eco-
Acfiunî de desecare
a terenurilor
Priritre cele mai importante
propuneri tăcute cu ocazia in-
tilnirîlor intre deputaţi şi alegă­
tori în raionul Orăştie au fost
desecarea terenurilor mlăştinoa­
se şi inundabile, canalizările şi
îndiguirile.
Pe baza acestor propuneri,
deputaţii şi comisiile permanen­
te agricole din cadrul sfaturilor
populare comunale şi raional au
pornit o susţinută muncă de mo­
bilizare a cetăţenilor pentru par­
ticiparea in număr cft mai mare
la acţiunile întreprinse tn acest
scop.
Astfel s_a reuşit ca in anul
1958, numărul participanţilor la
acţiunile de desecare a terenu­
rilor agricole întreprinse in ra­
ion să fie de aproape 1.000 ce­
tăţeni care au efectuat circa
24.000 ore de muncă voluntară.
In satul Ocolişu Mic, comu­
na Orăştioară de Sus, de exem­
plu, peste 200 cetăţeni, in frun­
te cu deputaţii Ma'tei Roman.
Lăscol Gruiţă, Viorel Stoicoi şi
nal pentru desecarea luncii, lung
de 1.500 metri, desecind astfel
71 ha.
De asemenea, fn satele Dineu
Despre fruntaşa în producţie Ma-
ria Lucaci, mecanic la pompele
centrale ale uzinei „Victoria”-Că-
lan — s-a mai scris în ziarul
nostru. La Conferinţa regională de
partid comunista Maria Lucaci a
fost aleasă ca membră a Comite­
tului regional de pariid.
iw_/v—/ >_i «_fi_r<_11——i\—!\—f\—/<—
nomii în medie de 10.000 lei pe zi
şi un spor de 10-20 tone semicocs,
dest. La fel vorbeşte şi de încercările
de a capta gudronul, de instalaţia
provizorie, de probele efectuate acum
cîteva zile. Rezultatele sînt promiţă­
toare.
- - Avem multe de făcut. Uite, fia-
căra ceea. E gudronul care arde.
Cînd îl vom capta, cînd vom pune
la punct ţoale instalaţiile, aşa cum
scrie ia carte, cînd vor intra in
funcţiune şi celelalte cuptoare, atunci
să vorbim. Are viilor semicpcse'ia,
Căianul...
Priveşte viitorul cu încredere, luptă
cu greutăţile şi, ce-i mai principal,
crede în progres. Ca de altfel toţi
oamenii bateriei. Budiu, de exemplu.
F. tînăr, atît de tînăr incit îţi vine să aflai de pasiunea lui pentru literatură,
te miri cum de conduce în întrece­
re. Are abia 23 de ani. Facem cu­
noştinţă.
de 250 cetăţeni au săpat 8.000
m. c. canal peotru scurgerea
apei pe luncă. Lungimea cana­
lelor este de aproape 3.000 m.
ea continuînd să se efectueze.
S-au evidenţiat in această lu­
crare deputaţii Ioana B-ran,
Binca Sia.moil, Aurel Cindroi,
secretar al organizaţiei U.T.M.
şi alţii.
Aceeaşi atenţie este acordată
lucrărilor de prevenire a f u n ­
daţiilor in satul Tămăşasa, co­
muna Mărtineşti, unde’ au fost
salvate de inundaţii circa 90
ha. teren arabil şi fineţe. Mulţi
oameni mobilizează deputaţii
loan Cocrean şi Samoilă lones-
cu. Cetăţenii mobilizaţi de ei au
săpat un canal lung de aproa­
pe 500 m.
O susţinută activitate de de­
secări şi prevenire a inundaţiilor
a fost dusă in cursul anului
trecut şi in gospodăriile agri­
cole colective din raion. Astfel
la G.A.G. „21 Decembrie“ din
satul Pn'caz, comuna Turdaş,
s-au desecat 40 ha. teren agri­
col, iar în satul Spini din ace­
eaşi comună sînt in curs de de­
secare alte 30 ha.
In total pe raion s au desecat,
in 1958, circa 450 ha. săpîndu-se
aproximativ 12.000 m. c. canale.
De la 1 ianuarie 1959, depu­
taţii şi-au intensificat eforturile
pentru a mobiliza un număr cit
mai mare de cetăţeni la aceste
lucrări. Numai in prima parte
a lunii s-au desecat aproximativ
30 ha. teren agricol.
In urma sarcinilor trasate ’de
plenara C.C. al P.M.R. din no­
iembrie 1958, pentru atragerea
unui număr cit mai mare de ce­
tăţeni En acţiunile de folos ob­
ştesc, ne-am angajat ca pină la
30 decembrie 1959 să efectuăm
în raionul nostru, cu concursul
cetăţenilor, lucrări de desecare
pe o suprafaţă de peste 1.300 ha.
Deputaţii comunali şi raio­
nali trebuie să analizeze temei­
nic activitatea depusă in anul
care a trecut, urmind ca in anul
1959 să desfăşoare o mai in­
tensă muncă de mobilizare şi cu
mai mult succes.
CORNEL PETRUŢA
vicepreşedinte ai Sfatului
popular raional Orăştie
— Cum merge ta recuperare ? —
îl întreb.
Omul mă priveşte surprins.
— Bine, tocmai citeam o carte.
M-a lămurit buştean.
Pe urmă am atlat că recuperarea
înseamnă zi liberă. Lucrează la ba­
terie de mult. Se numără printre pri­
mii semicocsari şi printre puţinii ca­
lificaţi cu şcoală. Să nu se creadă
că ceilalţi nu cunosc meseria. O cu­
nosc, au învăţat-o ia locul de muncă
şi se descurcă bine. Dovadă, planul
depăşit.
— Avem sarcini mari. Combinatul
din Hunedoara, ne cere semicocs mai
mult. Ne străduim şi noi, însă ne
omoară cărbunele, umiditatea.
Aflu de Ia tovarăşul Budiu, că
au fost zile de producţie record, cînd
s-au dat cu 20-30 tone semicocs mai
mult decît planificatul. Cărbunele în­
să, era uscat. Şi am mai aflat de
propunerea tov. Stoicoi, aceea de a
fi transformată bateria 11-a în uscă-
torie, de munca excepţională a tova­
răşilor Nicolae Filip, Eremia Oprea,
loan Pricop, de stăvilirea fluctuaţiei.
Şi într-o discuţie intimă, ,am mai
zbor şi... dar asta n-o mai spun, n-am
consimţămîntui.
• A. JURCA
,./V v y v.-'