Page 42 - 1959-01
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1265
Éfea
Consolidarea întovărăşirilor C A IRUr II La încheierea concursului Calendarul
între bibliotecile de la sate
în discufia adunărilor generale A IPÂ IFM JIÎE lu c ră rilo r
BELETRISTICA din livada, vie
ale 41 Emineseu — Poezii — ediţie, Nu de mult s-a încheiat con La îmbunătăţirea activităţii lor şi grădină pe luna
bibliofila — îngrijită de. cursul între bibliotecile săteşti, au contribuit în mare măsură
I ale căminelor culturale, colţuri bibliotecile raionale şi săteşti ianuarie
lor roşii din gospodăriile agri care le-au îndrumat în perma
Perpessicias. cole colective şi caselor de citit, nenţă. Numărul cel mai mare de în livadă
concurs iniţiat de Ministerul In- cititori l-a avut biblioteca cămi
GEOAGIU (De ta subredacfia producţie aducătoare de mari ţii, Nicolae Mota, loan Rob şi 660 pag. — 35 tel văţămîrttului şi Gulturii, sub lo nului Cultural din comuna Dra- Gu toate că ianuarie face
zinca „Nici o casă de ţăran şov, raionul Sebeş, unde cartea parte din lunile de iarnă, mun
noastră voluntară). — In toate venituri etc. Traían Băcilă, iar la întovărăşi E.S.P.LA. muncitor fără cititor“. Concursul a pătruns în toate cele 322 gos cile in livadă nu încetează.
a contribuit la îmbunătăţirea ac podării ' existente în comună,
întovărăşirile agricole din co Ca o dovadă a faptului că îti- rea „7 Noiembrie" din acelaşi Delavrancea — Scrieri alese. tivităţii bibliotecilor din regiu fiind difuzate 3.100 cărţi. Ase Astfel, e bine să se înceapă
muna Geoagiu, raionul Orăştie, tovărăşiţii sînt preocupaţi să sat, ţăranii muncitori Ion Al- nea noastră, ia creşterea nivelu menea rezultate au fost obţinu curăţitul cuiburilor de omizi şi
s-au desfăşurat adunări generale dezvolte şi să întărească unită măşao, loan Mihuţ, Aurel Dan- („Scriitori romlni") (col. lui politic, cultural şi profesio te şi de bibliotecile căminelor răzuirea scoarţei. Materialul re
de dare de seamă. Cu acest pri ţile din care fac parte, este şi ciu şi alţii. întovărăşiţii din nal al oamenilor muncii de la culturale din comunele Băcăinţi, zultat se arde. Această lucrare
lej întovărăşiţii au dezbătut pe aceea că atunci cînd s-a trecut Geoagiu au ales în conducerea I — 492 p a g ./ voi. II — raionul Orăştie, Galda de Jos, se execută în special pe trun
larg activitatea desfăşurată de la alegerea noilor comitete de întovărăşirii pe loan Bătrîna, sate. raionul Alba, Cerbia, raionul chiul pomilor şi pe ramurile
către comitetele de conducere ale conducere ei au propus şi au a- loan Cristei, Iosiî Corpade, Pe 444 pag.) Uia. Exemple bune de biblioteci groase.
întovărăşirilor în perioada de un les pe cei mai buni şi mai vred tru Ferdeş, oameni cu multă pri In cele patru etape ale con se mai pot da încă atît de la că
an, criticînd cu asprime lipsurile nici întovărăşiţi. Aşa, de pildă, cepere, care se bucură de presti 19,90 lei broşat; 31,40 lei cursului, desfăşurate în anul tre minele culturale cit şi de la col Se fac stropiri de iarnă cu u-
manifestate. în comitetul de conducere al în giu în sat. ţurile roşii ale G.A.G. şi de la nul din produsele: Selinon în
tovărăşirii „Mureşul" din satul legat. cut, au fost antrenate 418 bi cercurile de citit. concentraţie de 0,75 la sută Sau
Intovărăşitii din Geoagiu, de Gelmar au fost aleşi, printre al- PETRU DUDAŞ blioteci ale căminelor culturale, ulei horticol în concentraţie de
pildă, au luat pozifie critică fată E.S.P.LA. 53 biblioteci săteşti, 26 biblio Gti toate acestea, lozinca con 5 la sută. In livezile de piersici
corespondent teci ale colţurilor roşii din cursului „Nici o casă de ţăran se face o stropire cu zeamă
Alecu Ivan Ghilia — Cîniete de G.Â.G. şi 18 biblioteci ale case muncitor fără cititor“ n-a fost bordeleză in concentraţie de 2
lor de citit. Numărul cititorilor tradusă în întregime în viaţă. O la sută.
drumeţie, a crescut considerabil faţă de parte din vină o poartă şi sec
anul 1957. Astfel, în anul 1958 ţiile raionale de învăţămînt şi Se continuă cu ingrăşarea
ISO pag. — 2,60 lei. au fost înscrişi numai la biblio cultură şi bibliotecile raionale pomilor, dindu-se la fiecare pom
tecile săteşti 13.729 cititori, care care n-au ajutat în suficientă cîte 100—200 kg. bălegar, 2—3
lW S 4 V A . E.S.P.LA. au împrumutat 219.473 volume. măsură căminele culturale. Sfa kg. superfosfaţi, 1—2 kg. azo
De asemenea au fost organizate turile populare şi secţiile de în taţi şi 1—2 kg. sare potasică.
de atitudinea unor membri din 172 consfătuiri cu cititorii. Au văţămînt şi cultură din raioa
mai fost organizate 472 recenzii nele Haţeg, Hunedoara şi Ilia După darea îngrăşămintelor
comitet, cum sînt tovarăşii Ioan asupra unor cărţi care tratează au lăsat sarcina concursului pe se face încorporarea lor prin
problema transformării socialis seama bibliotecilor raionale. Lip săpare.
Girjob, Emil Suciu şi alţii, care te a agriculturii, cărţi agrotehni site de sprijinul, îndrumarea şi
ce, de ştiinţă popularizată etc. controlul permanent al organe Se curăţă drajonii (lăstarii
în loc să constituie exemplu per Merită a fi scoase în evidenţă şi lor locale, bibliotecile raionale crescuţi din rădăcină sau baza
cele 761 prezentări de cărţi, cele n-au condus concursul la nivelul tulpinii) şi se scot pomii us
sonal, nu au fost de acord să se 203 seri literare, 473 cercuri de posibilităţilor lor. caţi.
citit organizate de bibliotecile să
însămînţeze în comun, eîectu- In livezile noi înfiinţate se
teşti. vor verifica învelitorile de pro
înd această lucrare pe parcelele tecţie a tulpinelor contra roză
toarelor.
lor proprii. întovărăşiţii n-au
În vie
trecut însă cu vederea peste Manifestări cultural-artistice
munca pozitivă desfăşurată de Ştiind că viţa de vie e o
majoritatea membrilor comitetu plantă destul de pretenţioasă şi
ca să avem rezultate bune la
lui de conducere. Aceştia, spri In cadrul pregătirilor pentru gişti şi constructori fruntaşi, tei poporului nostru pentru toamnă, trebuie să începem de
acum cu ingrăşarea ei. Ingră-
jiniţi de către comitetul comu sărbătorirea Centenarului Unirii activişti de partid şi de stat, ţă Unire. şarea se face printre rinduri, cu
bălegar de grajd bine putrezit,
nal de partid şi de către comite Ţărilor Romîne, în regiunea Hu rani muncitori, intelectuali. In ziua de 24 Ianuarie, în o- care îl încorporăm în sol prin
săpare.
tul executiv al sfatului popular, nedoara s-au constituit, în ca Intre 17 şi 24 ianuarie, se vor raşele şi satele regiunii vor a-
au desfăşurat o muncă politică drul unor adunări populare, 18 organiza — în întreprinderi, in vea loc adunări iestive urmate Se continuă cu desfundatul
susţinută în scopul atragerii de comitete raionale şi orăşeneşti stituţii, ciuturi muncitoreşti şi de programe artistice, iar la terenului la 60—70 cm., in ve
noi membri. Aşa se face că în pentru sărbătorirea centenarului. cămine culturale — numeroase Hunedoara, Petroşani şi în alte derea înfiinţării de noi plantaţii.
prezent întovărăşirea agricolă Din aceste comitete fac parte centre muncitoreşti se vor desfă
în grădina de legume
din Geoagiu numără 114 familii 450 persoane — mineri, siderur- şezători literare consacrate lup şura serbări populare.
Ne mai desparte doar o lună
cu aproape 130 ha. teren, pe cîtă Copiii învaţă „Hora Unirii“ de zile de timpul cînd trebuie să
vreme, la începutul anului 1958, reîncepem facerea paturilor cal
existau doar 43 familii cu 40 de. De aceea, trebuie să verifi
căm tocurile, .geamurile şi tot
ha. teren. Mai sînt puţine zile pină la şi ce mare însemnătate a avut tare de 4 ani din Pricaz, în inventarul mărunţi Este necesar
Să facem transportul de bălegar
Adunarea generală de Ia în 24 Ianuarie cînd in întreaga pentru ţara noastră. Apoi au vaţă şi alte cîntece şi poezii Rezultate remarcabile au înre Din realizările şi lipsurile a- proaspăt in apropierea răsadni
tovărăşirea „Mureşul" din satul ţară se va sărbători Centenarul gistrat şi bibliotecile căminelor cestui concurs s-au putut trage ţelor.
Gelmar a scos în evidenţă fap Unirii. Peste tot se fac pregătiri tost scrise strofele cuvînt cu cu- pentru a prezenta un program culturale, colţurilor roşii din concluzii preţioase care să ajute
tul că aici, comitetul de condu intense. In una din zilele tre vînt pe tablă. artistic în ziua de 24 Ianuarie. G.A.C. şi ale caselor de citit. A- la organizarea şi desfăşurarea Dacă timpul ne permite, fa
cere a muncit cu răspundere, cute, la Şcoala elementară de 4 La început vor cinta „Hora Uni nalizînd activitatea bibliotecilor unei munci mai temeinice în pe cem amestecul de pămin: şi
respectînd întocmai prevederile ani din satul Pricaz, copiii au De fapt, elevii Şcolii elemen rii“. rioada de iarnă. Exemplul tov. dezinfectarea lui cu formalină,
Statutului model al întovărăşiri in concentraţie de 2 la sută. Cu
săteşti, s-a putut constata că Elena Solomon, Salomia Her- această soluţie se stropeşte pă-
lor agricole. La această întovă început să înveţe „Hora Unirii“, LA U.R.C.C. HAŢEG mîntul, socotind 15 litri soluţie
răşire, ca urmare a unei munci înainte de a fi scrise p'e tablă, fruntaşă este biblioteca din co lea, Augustin Ilieşiu, Ioana pentru un m. c. amestec de pă-
organizate, s-au însămînţat în cu litere mari, strofele cintecu- Mai multă atenţie mînt. Dacă nu găsim formali
comun 20 ha. cu grîu, s-a schim lui, învăţătorul a povestit co contractărilor de cereale ! muna’ Miercurea, raionul Sebeş, Zdrenghea, Bella Lugosi şi alţii nă, putem face şi cu soluţie de
bai Ia baza de recepţie sămînţa piilor cum s-a înfăptuit Unirea piatră vinătă in concentraţie de
de grîu cu sămînţă de soi, iar care a înscris 1.026 cititori şi trebuie urmat de toţi bibliote 3 la sută. E bine ca dezinfecţia
cu tractoarele S.M.T. s-au făcut să fie făcută cu 10— 15 zile îna
care a împrumutat 7.052 cărţi şi carii din regiunea noastră. Pen inte de semănat.
broşuri. In frunte s-au situat şi tru faptul că au muncit bine în Se face încercarea puterii de
germinaţie a seminţelor. Tot
arături adînci pe o suprafaţă de In scopul îndeplinirii planului contractărilor, nici tovarăşul bibliotecile săteşti din Teiuş, toată perioada de desfăşurare a odată se tratează seminţele con
24 ha. teren. Nu acelaşi lucru de contractări la cereale, Uniu Constantin Bonea, vicepreşedin tra bolilor cu germisan umed in
l-au scos în evidenţă membrii O nouă premieră nea raională a cooperativelor te cu valorificările la U.R.C.C. Sarmizegetusa, Vinerea, Petreştî, concursului, mulţi bibliotecari concentraţie de 10 grame la 100
întovărăşirii „7 Noiembrie" din de consum Haţeg a luat unele Haţeg, nu au luat măsurile cele litri apă.
acelaşi sat. Ei au arătat că lu la Petroşani măsuri. Una din aceste măsuri mai eficiente pentru îndeplini Geoagiu, Dobra, Ighiu şi altele. au fost recompensaţi cu impor
crările din campania de toamnă a fost prelucrarea sarcinilor ce rea planului. ,n.r Staţiunea experimentală
au fost neglijate de către comL Sîmbătă, 17 ianuarie, Teatrul revin in această direcţie cu toţi Pe lingă acestea s-au mai ridi tante sume de bani.
tetul de conducere care, în gene de Stat „Valea Jiului" prezintă preşedinţii şi contabilii şefi ai E condamnabilă"'alilăăîneă
ral a muncit slab şi Cu multe în premieră (a 5-a stagiune) cooperativelor. De asemenea, au conducerii cooperativei din Să cat o serie de biblioteci ca cele Concursul între bibliotecile de
greşeli. piesa „Cauţiunea" de Hans Lu- fost instruiţi şi trimişi pe teren laş (preşedinte lancu Dumitru)
cke. pentru sprijinirea muncii de con care pină acum n-a încheiat nici din Pianu de Sjuşr, GUt, Turdaş la sate-se desfăşoară şi în anul
Deosebit de interesaţi s-au do tractări, jos la cooperative, in un contract, deşi în planul de J, rt • ** ,
vedit membrii întovărăşirilor Spectacolul montat în regia lui structori ai U.R.C.C. contractări se prevăd 94.000 kg. şi altele, care au fost Înfiinţate acesta. De aceea, bibliotecile ra
faţă de prevederile planurilor de Constantin Dinischiotu, cu sce grîu şi alte cereale.
producţie. Ei au propus în cadrul nografia lui Paul şi Maria Bort- In urma acestor măsuri s-au de curînd. ionale din regiune, şi în special
adunărilor generale să se inclu novski, cuprinde în distribuţie o obţinut unele rezultate. Astfel, Lucrătorii din cooperaţia de
dă în planurile de producţie mă talentată echipă actoricească for pină in prezent s-au contractat consum trebuie să ceară mai Un fapt îmbucurător este că cele din Haţeg, Hunedoara şi
suri pentru obţinerea unei pro mată din Gh. lordănescu, Cris cu ţăranii muncitori din raion mult sprijinul sfaturilor popu
ducţii de 2.200 kg. grîu în medie 10.875 kg. grîu, precum şi în lare şi al comitetelor comunale în acest concurs au fost reacti- Ilia, trebuie să privească cu mai
la ha., să se cultive 8 ha. teren tian Niculescu, Dem. Columbea- semnate cantităţi de alte pro de partid, să ducă în rindul ţă
cu sfeclă de zahăr ş. a. nu, Alexandru Jeles, Viadimir duse. rănimii muncitoare o muncă vizate în parte bibliotecile cămi mult simţ de răspundere această
Jurăscu, Eugenia Nedelcu, Ro "politică mat intensă în vederea
In scopul creşterii avuţiei meo Mogoş, Valeriu Donca, Lu Totuşi, faţă de posibilităţile nelor culturale, ale caselor de muncă şi să ia măsurile necesa
obşteşti, majoritatea adunărilor cian Temelie şi Alexandru Co- raionului această cantitate este încheierii de noi contracte. Nu
generale au trasat ca sarcină dreanu. nesatisfăcătoare. De aici reiese mai aşa U.R.C.G. Haţeg îşi va citit şi colţurile roşii din G.A.G. re pentru îmbunătăţirea ei.
noilor comitete alese să urmă că nici instructorii U.R.C.C. —• putea realiza sarcinile ce-i re
rească îndeaproape creşterea fon In acelaşi timp întregul colec vin pentru asigurarea constitui In Intlmpinarea celui de-al Vll-lea Festival
dului de bază prin cumpărarea tiv este angajat în munca de Marin Neagu, Gligor Micu, Ni rii fondului central de produse Mondial al Tineretului şi Studenţilor
pregătire a viitoarei premiere cu agricole.
piesa „Inşir-te, mărgărite" de colae Pătrînjeanu şi Ioan Pis- In întîmpinarea celui de-al de artă plastică, concursuri a!e
Vll-lea Festival Mondial al Ti tinerilor solişti, se vor organi
neretului şi Studenţilor de Ia za expoziţii, întreceri între lor-
Viena, tineretul din regiunea maţiile de artişti amatori, spar-
noastră va desfăşura o bogată tachiada de vară a tineretului,
activitate culturală, artistică şi
nimale, înfiinţarea de ramuri de | scenă de tov. Ion Petrovici. i tru a le sprijini în problema corespondentă de creaţie literară, muzicală Ş> lor etc.
XXXÍQOOaCOQQOOOOO€XX>QíXXX2aOQQOCGCOOOGCC»OOQOOOOOOaC©ÍXXXXXXX&X>COOOOCXXXXXX^
Despre principalele măsuri agrotehnice prin şanţuri de scurgere, care Una dintre cele mai importan cordată transportului gunoiului -o-
pot fi făcute cu plugul sau cu te măsuri agrotehnice care are de grajd şi aşezării lui în plat
ee trebuie aplicate iarna unelte de mină. Aceste şanţuri drept scop ferirea semănăturilor forme la marginea terenului. CREŞTE
se recomandă a fi făcute în zig de îngheţ este oprirea zăpezii Prin transportul gunoiului în
Culturile de toamnă petrec . ;ig. MANUGHEVICI EMANOIL două care de ţărînă sau 500 kg. zaguri pentru ca apa să aibă o pe ogoare. In afară de faptul că timpul iernii muncile de primă si se dezvoltă
rhai mult de o treime clin peri de cenuşă. Pe terenurile plane, protejează plantele împotriva ge vară sînt mult uşurate. 9
oada lor de vegetaţie în timp directorul Staţiunii crusta de gheaţă mai poate fi scurgere domoală. In terenurile rurilor mari, zăpada oprită pe
de iarnă. Cu toate însuşirile a- distrusă prin presărarea peste joase unde îndepărtarea apei semănături contribuie la mări De pe acum este necesar ca întovărăşirea
cestor culturi de a rezista con experimentale pomicole Geoagiu ea a unor mici cantităţi de în stagnate nu poate fi făcută prin rea rezervei de apă din' pămînt. iiecare gospodărie colectivă, în
diţiilor grele de iarnă, sub in scurgere, se recomandă să se Ştiinţa şi practica agricolă au tovărăşire sau ţăran muncitor agricolă
fluenţa factorilor nefavorabili ţă şi sub apă, degerarea, dezră grăşăminte chimice (superfosfa- facă puţuri absorbante. dovedit nu o dată că prin reţi individual să se îngrijească de
din cursul acestui anotimp, un dăcinarea (descălţarea), epuiza tice, potasice sau azotoase). Pe nerea zăpezii pe ogoare se obţin pregătirea seminţelor pentru în- In satul Toteşti s-a înfiinţat
număr însemnat de plante pier. rea sub un strat gros de zăpadă, terenurile în pantă, acestea pot Stratul gros de zăpadă de mari sporuri de recolte şi în re sămînţări'le de primăvară. Se în m u l 1954 întovărăşirea a-
Aceasta duce la scăderea pro acestea sînt principalele cauze fi foarte uşor spălate şi de aceea peste 50 cm., aşezat pe pămîntul giunile secetoase şi bîntuite de minţele trebuie alese, curăţate gricolă „Cel de-al 11-lea Con
ducţiei sau chiar la compromite care provoacă în timpul iernii nu se recomandă. dezgheţat, duce de multe ori la vînturi şi geruri aspre. Stratul de corpuri străine, verificate şi gres al P.M.R.“ in care au intrat
rea ei. pieirea sau predispun la pietre de zăpadă mai are şi altă în păstrate în bune condiţii pentru 7 familii cu o suprafaţă de 18,90
culturile de toamnă. Crusta de In cazul cînd gheata este prea slăbirea semănăturilor şi chiar la semnătate. EI opreşte pierderea, a nu-şi pierde calităţile germi ha. teren.
In vederea preîntîmpinării a- gheaţă formată deasupra pămîn- groasă ş i ’ nu poate fi distrusă pieirea plantelor. Din lipsă de native.
?estor pagube şi pentru crearea tului şi persistarea ei provoacă prin mijloacele arătate, se fac, lumină, plantele consumă numai prin evaporare, a apei, din plante, Datorită muncii organizate şi
asfixierea (înăbuşirea) plante la distanţe potrivite, găuri, a- un anumit fel de substanţă de ceea ce face ca primăvara de O răspundere mare în ce pri sprijinului permanent primit din
tuturor condiţiilor ca semănătu lor. Pentru a împiedica moartea dînci pînă la suprafaţa pămân rezervă şi se nasc anumite mu vreme plantele să aibă la înde- veşte mobilizarea colectiviştilor, partea organelor de partid şi de
rile de toamnă să iasă din iar lor, se recomandă distrugerea tului, dîndu-se astfel posibilita cegaiuri care atacă plantele. Pre mînă apa necesară. intovărăşiţilor şi ţăranilor mun stat, an de an producţiile obţi
nă viguroase şi sănătoase, ştiin crustei de gheaţă prin trecerea tea aerisirii plantelor. întâmpinarea pieirii plantelor se citori individuali la aplicarea nute de întovărăşiţi au depăşit
ţa agrotehnică recomandă o şe peste semănături cu tăvălugi poate face prin presarea repe îngheţul şi dezgheţul repetat măsurilor agrotehnice de iarnă cu mult pe cele obţinute în sec
fie de lucrări tehnice. Aplicarea dinţaţi, cu grape stelate, prin Dintre crustele de gheaţă, cea tată a zăpezii cu ajutorul tăvă din timpul iernii face să existe Ie revine tehnicienilor şi ingine torul individual. De pildă, anul
măsurilor agrotehnice de iarnă trecerea cu animale în grupe mai periculoasă este crusta lipi lugului greu. pericolul ca semănăturile să fie rilor agronomi. Ei au datoria să trecut, întovărăşiţii au recoltat
impune schimbări însemnate în mari, precum şi prin presărarea descălţate (dezrădăcinate). Acest arate ţăranilor muncitori în mod in medie la hectar cu 380 kg.
calendarul muncilor agricole. peste crustă a unor cantităţi de tă de pămînt, deoarece lipseşte Pagube mari aduc semănătu neajuns se poate înlătura prin simplu şi convingător foloasele grîu mai mult decît ţăranii in
Zilele de iarnă devin zile efecti gunoi de grajd bine putrezit, ce plantele de aer. Ea poate pă rilor de toamnă gerurile din tăvălugirea în primăvară, foarte mari care ie aduc lucrările agro dividuali.
ve de lucru, zile preţioase pen nuşă sau ţărînă. Firicelele de trunde totodată în stratul super timpul iernii. Degerarea plante de timpuriu, a culturilor, urmată tehnice de iarnă. Inginerii şi teh
tru realizarea unor producţii ri ţărînă sînt uşor încălzite de soa ficial al solului, vătămînd nodul lor se poate produce înainte de nicienii agronomi sînt obligaţi Ca urmare a veniturilor fru
dicate şi de calitate. Sfaturile re şi ca urmare gheaţa de sub de înfrăţire şi rădăcinile plantei. căderea zăpezii, în iernile ge de o grăpare imediat ce plantele moase obţinute de întovărăşiţi,
populare ţ i organele agricole lo ele se topeşte, permiţînd pătrun roase şi fără zăpadă, sau pri s-ait înrădăcinat. să explice cu răbdare ţăranilor ei au cumpărat in comun o se
cale au datoria să se preocupe derea aerului la plante. Pentru Stagnarea apei un timp mai măvara timpuriu, cînd plantele mănătoare, o secerătoure-legă-
intens de aplicarea măsurilor a- un hectar este suficient pină la îndelungat pe semănături, pro sînt foarte slăbii.1.. In tot timpul iernii semănătu muncitori cum trebuie făcută fie toare, o grapă cu două clmpuri,
grotehnice recomandate pentru voacă de asemenea asfixierea rile trebuie controlate pentru a un plug de tractor şi altele. Fon
timpul iernii. plantelor. Pe semănăturile unde Partea din plantă care trebuie se putea lua din timp măsurile care lucrare în parte şi să-i în dul de bază al întovărăşirii a
apa se strînge şi bălteşte trebuie păzită de degerare este nodul de crescut astfel la 10.580 lei.
Asfixierea culturilor sub ghea- făcute lucrări de scurgere a ei. înfrăţire. Dintre cerealele de de preîntîmpinarea pieirii lor. drume pentru a o face la timp.
Pe terenuri uşor înclinate exce toamnă, cea mai rezistentă la In raport de frecvenţa sau dura , Rezultatele bune obţinute de
sul de apă poate fi îndepărtat îngheţ este secara. Aceasta poa Lucrările agrotehnice de toam întovărăşiţi au determinat ca tot
te rezista la un frig pînă la -30 ta gerurilor trebuie luate pro mai mulţi ţărani cu gospodărie
grade G, la adîncimea nodului be din cîmp. Probele se iau în nă pot şi trebuie să fie aplicate Individuală din Toteşti să se în
de înfrăţire, dacă călirea a fost felul următor î se sapă pămînt scrie în întovărăşire. Pină în
bine făcută. Griul rezistă pînă cu plante, avîndu-se grijă să nu în fiecare gospodărie agricolă. prezent întovărăşirea „Cel de-al
la -20 grade ia adîncimea nodu se dezrădăcineze. Pămîntul să 11-lea Congres al P.M.R.“, în
lui de înfrăţire, iar unele soiuri pat se pune la căldură ceea ce Gospodăriile de stat şi cele co truneşte un număr de 74 fami
rezistă la -25 grade. Mai puţin face ca plantele să vegeteze. In lii, cu o suprafaţă de peste 145
rezistă orzul şi anume pînă la lective trebuie să fie exemplu ho. teren.
felul acesta putem să ne dăm
-12, -14 grade la adîncimea no demn de urmat în faţa întregii ANA GUGOR
dului de înfrăţire. seama de starea lor.
noastre ţărănimi muncitoare în corespondentă
i© deosebită grijă trebuie a<
ce priveşte aplicarea regulilor a-
grotehnice recomandate în tim
pul iernii,
