Page 43 - 1959-01

N r , 1265
i ¦ întrecerea socialistă —..,
¦ .. ;p. ¦
mijloc important pentru îndeplinirea
sarcinilor de plan
Colectivele 'de muncitori ale
întreprinderilor noastre sînt an­
trenate în diferite acţiuni care
au drept scop realizarea planu­
lui de producţie, obţinerea de
economii şi creşterea producti­
vităţii muncii. Una din aceste
acţiuni — cu un rol deosebit
de important •— este întrecerea
socialistă. De felul cum se pre­
ocupă de ea organizaţiile de
partid şi mai ales cele sindicale,
depind rezultatele obţinute.
Comitetul sindical al secţiei
a II-a furnale din Combinatul
siderurgic — Hunedoara se pre­
ocupă de organizarea, ţinerea e-
videnţei şi popularizarea între­
cerii socialiste. De altfel, rezul­ se mai face şi prin articole scri­
tatele frumoase pe care le-au ob­
ţinut furnaliştii hunedoreni pînâ
nu demult, demonstrează acest
lucru.
Dar pentru un succes deplin
în această direcţie, e necesar ca
întrecerea să fie bine organiza­
tă, cu obiective concrete şi bine
studiate. Numai în acest caz re­
zultatele obţinute vor corespun­
de cu cele scontate. Şi în acest
sens, comitetul sindical al secţiei ajuns ca unele brigăzi slabe să
a Il-a furnale din C. S. Hune­
doara, a avut o activitate mulţu­
mitoare.. Obiectivele întrecerii au torului Ştefan Domokoş.
fost aproape întotdeauna stimu­
lative. Aşa, de exemplu, în în­
trecerea dintre colectivele celor
două furnale, ca obiective au fi­
gurat printre altele: respectarea
reţetei de încărcare, menţinerea
şticului conform graficului, obţi­
nerea de însemnate economii la
Cam era deputatului
s-a dizolvat ? I
Importanţa pentru care
a fost creată „Camera de­
putatului“ este bine cu­
noscută. Aici deputaţii se
pot intilni să discute pro­
bleme ale muncii lor, să
organizeze schimburi de
experienţă etc. Acest lu­
cru se pare că l-au înţeles
şi tovarăşii de la Sfatul
popular al oraşului Deva,
dar nu pe deplin. Şi iată
de ce.
In incinta sfatului s-a
organizat o asemenea „Ca­
meră a deputatului“. Preo-
cupîndu-se slab de activi­
tatea ei, aceasta nu şi-a
trăit viaţa aşa cum tre­
buia. Nu a fost înzestrată
cu cărţi şi nu i s-a stabi­
lit un program. \ în prima sesiune..______ ______ _________ :__ siunile sfatului
Nu de mult această „Ca- '
meră a deputatului" a pri­
mit o altă destinaţie: bi­
rou de pensii.
Cred oare tovarăşii din
comitetul executiv că în
felul acesta au rezolvat un
lucru bun, că au contri­
buit la activizarea deputa­
ţilor? Desigur că nu.
Participăm
la spartachiadă ?
Tinerii de la oficiul
P.T.T.R. Hunedoara îşi
pun ps bună dreptate a-
ceastă întrebare. Ei sînt
dornici să participe la
sparlachiada de iarnă a ti­
neretului dar nu au mij­
loace. Deşi au o masă de
tenis, lipsesc mingi, pe
care U.C.F.S. oraş Hune­
doara nu s-a îngrijit să le
repartizeze.
In cadrul oficiului fînt
şi iubitori de şah. Din pă­
cate, lipsesc mesele de
şah, cu toate că in maga­
zia comitetului sindical din
Direcţia regională P.T T.R.
Deva sînt destule. Păcatul
este că ele stau încuiate
fără a fi. date în folosin­
ţă. Tov. Badea, preşedin­
tele comitetului sindical,
spune că magazia este si­
gilată din lipsă de maga­
zioner (care a plecat din
luna. iulie 1958).
Procedind in felul a-
cesia se poate oare
spune că tinerii sînt spri­
jiniţi să participe la spar
tachiada de iarnă ?!
DRUMUL SOCIALISMULUI Pdí?. 3
Dezvoltarea colaborării Septenalu! — un program concref ds realizări uriaşe
“ <J’ - "* ¦ }'•- - .' , ............ * ’ ( dintre Academia R.P.R,
şi Academia de Ştiinţe P Ă ŞIN D ÎN S E P T E N A L
a R. Cehoslovace .u prilejul Anului Nou, cu pri­ de BORIS AGAPOV lor ? Iar combinatul este unul dintre
lejul primului septenal — iată cele mai mari din lume 1 Cînd să fie
preţul de cost, creşterea produc­ tetul de secţie n-a manifestat o PRAG A Corespondentul A- toate forţele şi resursele ţării. Aceasta terminată conducta de petrol din Baş-
tivităţii muncii etc. Aceste o- permanentă preocupare pentru gerpreş anunţă: La 13 ianuarie tema pe care tovarăşii mi-au propus-o
biective au fost urmărite şi au obţinerea de rezultate bune, n-a a fost semnat la Praga planul pentru un articol. este marea superioritate a orinduiril kirla ? Iar aceasta are o lungime de
dus la obţinerea unor rezultate lucrat suficient cu oamenii, în de colaborare ştiinţifică pe anul socialiste. aproximativ 2.000 de km I De Ia Irkutsk
îmbucurătoare. sfîrşit, n-a lucrat metodic şi, a- 1959 dintre Academia R. P. Ro- M-am aşezat cu curaj la masă, am la Krasnoiarsk şi invers sînt trimise
colo unde trebuia să-şi întăreas­ mîne şi Academia de Ştiinţe a luat tezele raportului tov. N. S. Hruş- Recent, un businessman canadian, telegrame, scrisori şi planuri. Două u-
Comitetul sindical al secţiei a că activitatea, tocmai acolo a R. Cehoslovace. ciov, precum şi tot felul de materiale preşedintele unei mari societăţi co­ zine constructoare de maşini grele în­
Il-a furnale, se foloseşte în acti­ şi am început să alcătuiesc planul ar­ merciale care a vizitat Uniunea So­ vaţă una de la alta. Este vorba de
vitatea de popularizare a Între­ slăbit-o, adică la locurile de Din partea cehoslovacă planul vietică, a făcut următoarea declaraţie uzina de la Irkutsk care a produs cu
cerii, de unele grafice, pe care muncă. a fost semnat de preşedintele ticolului. Cu cît avansam în alcătuirea senzaţională: patru luni înainte de termen întregul
le afişează zilnic la locurile de Academiei de Ştiinţe a R. Ceho­ planului, cu atît îmi era mai greu. Mă utilaj pentru un combinat metalurgici
muncă. In aceste grafice se treG Este vorba de cuprinderea în slovace, Zdenek Neledny, iar din „Vizita în Uniunea Sovietică m-a din India şi pentru un furnal de la
rezultatele de pe o zi pe alta în întrecerea socialistă a tuturor partea romînă de conducătorul cuprindea o emoţie tot mai mare... adus în faţa necesităţii imperioase de Uhan (R. P. Chineză) şi de uzina
aşa fel incit să se poată urmări brigăzilor şi mai ales, alegerea delegaţiei, acad. N. Gh. Lupu, a-mi schimba părerea despre libera „Sibtiajmaş“ (Uzina de maşini grele
în fiecare zi evoluţia cifrelor re- unor obiective cît mai concrete membru al Prezidiului Acade­ Şi am scris. Ştiu că ceea ce am iniţiativă. Am fost nevoit să recu­ din Siberia) din Krasnoiarsk de ta
prezentînd angajamentele înde­ în întrecere. Nu se poate spune miei R. P. Romine. scris nu cuprinde nici a suta parte nosc cît de departe a ajuns Uniunea care au ce învăţa toţi constructorii de
plinite. In afară de aceste gra­ că n-a existat întrecere între bri­ din tot ceea ce gîndeşti cînd citeşti Sovietică cu sistemul său de proprie­ maşini din U.R.S.S. Uzinele sînt în
fice, popularizarea rezultatelor găzi. Dimpotrivă, a existat şi a La festivitate au fost de faţă planul pe şapte ani. tate de stat". întrecere. Ele au ajuns la concluzia că
obţinute în întrecerea socialistă dat şi rezultate bune. Dar aces­ ambasadorul R. P. Romîne în trebuie planificată pentru Siberia o u-
tea n-au fost urmărite în per­ Cehoslovacia, Gheorghe Vidraş- u ltimele zile ale anului 1958. Aju­ Planul septenal este o demonstrare zină de motoare şi de alte utilaje e-
se la gazetele de perete, prin manenţă şi deci n-au mai putut cu, membrii delegaţiei Acade­ nul primului plan septenal. Di­ a libertăţii societăţii noastre de a lectrice. Acest lucru este necesar şl
panouri de onoare, prin consfă­ fi stimulative. E necesar să se miei R.P.R. aflaţi in Cehoslova­ recţia Centrală de Statistică anunţă: dispune de soarta sa, de viitorul său. pentru Ulan-Ude, şi pentru Cita, şi
tuiri de producţie. Pe de altă intensifice întrecerea între bri­ cia şi numeroşi academicieni pentru Geremhovo, şi pentru Kansk,
parte, la comitetul , de secţie, găzi şi o dată cu aceasta, să se cehoslovaci. La 26 decembrie a fost îndeplinit De cîteva săptămîni se desfăşoară şi pentru Angarsk, şi pentru Darasun.
(deşi nu întotdeauna la zi), se urmărească luarea unor angaja­ planul anual de extracţie a cărbune­ discutarea de către întregul popor a
ţine evidenţa rezultatelor. Este mente concrete, eliminîndu-se de­ Planul pe 1959 prevede o dez­ lui ; planului de 7 ani, Aş putea spune Aşa se desfăşoară consfătuirea de
important acest lucru, căci ştiind finitiv angajamentele generale. voltare considerabilă o colabo­ chiar că cel de-al XXl-lea Congres al producţie pe întreaga Uniune a
brigăzile rămase în urmă, co­ Totodată, e necesară o evidenţă rării celor două foruri de şti­ La 27 decembrie a fost îndeplinit Partidului a şi început I Da, el a în­ milioanelor de oameni, aşa acţionează
mitetul sindical de secţie poate mai amănunţită a rezultatelor inţă şi cultură în domeniul şti­ planul anual în întregul ciclu meta­ ceput cu participarea membrilor de în statul sovietic democraţia socialistă.
trece la analizarea cauzelor ră- brigăzilor şi oamenilor, şi a- inţelor tehnice, matematicii, şi lurgic — fontă, oţel şi laminate j partid şi a celor fără de partid, cu
mînerii în urmă şi deci la găsi­ ceasta să fie ţinută de comitetul al ştiinţelor sociale. ajutorul radioului şi presei, în cadrul Şi poate, acesta este prototipul pla­
rea soluţiilor pentru înlăturarea de secţie la zi. Numai în acest La 27 decembrie a fost îndeplinit nenumăratelor adunări ale colectivelor, nificării economiei naţionale şl chiar
acestora. Numai în acest fel s-a fel, întrecerea socialistă va pu­ Academia R.P.R. şi Academia planul anual de extracţie a ţiţeiului şi în cadrul conferinţelor de partid oră­ al conducerii întregii economii a pla­
tea căpăta un caracter mai larg. R. Cehoslovace au căzut de a- de producţie a energiei electrice. şeneşti şi raionale. întreaga ţară des­ netei în era comunismului victorios ?]
ajungă fruntaşe, aşa cum s-a cord ca in anul 1959 să fie in­ făşoară o gigantică dezbatere a viito­ Se poate imagina în mod convenţional
întîmplat eu brigada prim-topi- Pe de altă parte, comitetul de tensificat schimbul de informaţii Se vor obţine peste 1.000.000 tone rului său. Acesta este un fenomen de următorul tablou. Toate datele, toate
întreprindere al combinatului nu ştiinţifice, de material docu­ oţel peste plan, se vor produce 2,6 necrezut pentru capitalism, fără pre­ propunerile cu cifre şi argumentări
trebuie să rămînă indiferent faţă mentar, cărţi, reviste, tratate şi miliarde kWh energie electrică peste cedent în istorie! sînt trimise în primul rînd „maşinilor«
Cu toate acestea, la ora actu­ de activitatea secţiilor. Sînt o lucrări ştiinţifice. plan. care gîndesc“ ale organelor economice
ală, secţia a Il-a furnale nu stă serie de probleme la nivelul In această dezbatere a milioanelor regionale de la care, prin cabluri, sînt
tocmai bine cu îndeplinirea pla­ combinatului şi deci comitetul — O— ...Ultimele zile alé anului 1928, aju­ constă suflul comunismului, forţa uni­ trimise instalaţiilor centrale de logl-J
nului de producţie. Fireşte, exis­ de întreprindere e în măsură să nul primului plan cincinal. In întregul tăţii poporului. Şl viitorii delegaţi la că. Maşinile clasifică propunerile, le
tă o serie de cauze obiective contribuie la rezolvarea lor. In Cursuri populare an s-a produs ceva mai mult de Congresul al XXI-lea ascultă ce spune pun în legătură cu condiţiile reale din
printre care lipsa unor cantităţi 4.000.000 tone oţel şi 5 miliarde kWh. ţara. toate ramurile corespunzătoare şi elaJ
suficiente de cocs, minereu aglo­ afară de aceasta, comitetul de pentru învăţarea energie electrică. borează cele mai reuşite variante în
merat, etc. In această direcţie, întreprindere trebuie să efectue­ Se spun lucrurile cele mai diferite. diferiţi parametri. Aceste variante sînt
secţia n-a fost îndeajuns spriji­ ze un control sistematic asupra limbii ruse Anul trecut în cîteva zile s-au pro­ La Lipeţk trebuie construită o fa­ apreciate din punct de vedere al re­
nită nici de comitetul de între­ modului cum se desfăşoară în­ dus două miliarde şi jumătate de kWh., brică de aglomerare oare să recupe­ surselor materiale şi sînt aprobate, mo­
prindere şi nici de conducerea trecerea socialistă în cadrul sec­ Venind în sprijinul celor ce iar pe atunci într-un an întreg — 5 reze investiţiile în doi ani. dificate, amînate sau respinse. Această
C. S. Hunedoara. ţiilor. doresc să înveţe limba rusă, miliarde de kWh I activitate se desfăşoară potrivit unora
Consiliul regional A.R.L.U.S. şi Oamenii de ştiinţă din Tallin au dintre cei mai complicaţi logaritmi,
In afara cauzelor obiective, Se impune deci, un sprijin mai consiliile raionale A.R.L.U.S. or­ Partidul sublinia că planul oincinal găsit noi metode pentru a se obţine care ţin seama de numeroase elemen­
sînt însă şi cauze care se dato- eficace secţiei a Il-a furnale, ganizează, cu începere de la este nu numai necesar ci şi realizabil. din şisturi polietilen, detergenţi, lubri- te. Astfel oricît ar creşte activitatea
resc comitetului sindical de sec­ mai ales acum cînd are o serie data de 3 februarie anul acesta, Specialişti în ştiinţe economice, însă, fianţi, acetonă, fenol... Prin construi­ creatoare a maselor ea îşi va găsi o
ţie şi conducerii secţiei. Gomi- de greutăţi pe care singură le cursuri populare pentru învăţa­ încărunţiţi de stagiul dinainte de re­ rea de noi secţii cheltuielile vor fi a- imediată aplicare: orice propunere va
va putea învinge mai greu. rea limbii ruse. Tovarăşii care voluţie spuneau că aceasta este im­ mortizate în decurs de doi ani. fi apreciată în decurs de cîteva minu­
doresc să înveţe limba rusă în posibil. Ei afirmau că, în genere, pla­ te şi va fi aplicată sau pusă la punct.
n . A. cadrul cursurilor populare se pot nurile sînt numai prezumţii, că eco­ — Şisturile noastre sînt mai bune
adresa pentru înscrieri şi infor­ nomia este o stihie şi că este Ia fel — declară oamenii muncii din Ka- Astfel, tehnica, electrotehnica, chiber-
L«s: maţii la sediile consiliilor de nebunesc să te amesteci în ea ca zahstan — şi, în afară de aceasta, netica vor fi folosite în conducerea
A.R.L.U.S. regional şi raionale. şi în eclipsa Lunii. In baza unor cer­ avem şi cărbune. economiei naţionale.
Se poate munci cetări complexe ale conjuncturii, ei
-O - demonstrau că pentru îndeplinirea cin­ — Deocamdată nu avem şisturi dar Cu toţii am citit ce va da acest
cinalului ţara nu dispune de bani, putem produce polietilen printr-o nouă septenal fiecăruia din oamenii
materiale şi muncitori în suficientă muncii.
măsură.
După anul 1965, la numai 5 ani, şi
şi mm Partidul a respins atacurile duşma,- metodă. Ea a fost descoperită de sa­ probabil şi mai curînd, ne vom situa
nilor şi scepticilor, fiind înarmat cu vantul M. Fedorov de la noi, se aude pe primul loc din lume în ce priveşte
cunoaşterea legilor noii societăţi. In un g |as din Taşkent. Vrem să con- nivelul de trai.
sprijinul partidului se ridica cu în struim o secţie specială pentru pro­
Astfel vom rezolva principala sar­
Cele cinci comisii permanente mînt şi cultură nu se pot spune treaga sa forţă clasa muncitoare, ho- ducţia polietilenului din gaze... Se cină economică trasată de marele Le­
de deputaţi, de pe lingă Sfatul prea multe lucruri bune. De pil­ .tărîtă ca prin orice jertfe să îndepli­ ştie doar că în subsolul Buharei se mn.
Două inovaţii nească lozinca partidului — de a a- află un mare zăcămînt de gaze natu­
junge din urmă ţările industriale îna­ rale. Ce se va întîmpla atunci? In ţă­
popular al oraşului Deva, des­ dă, comisia permanentă buget- Muncitorii de la secţia tîm- intate. rile capitalului au fost scrise fel de fel
plărie a cooperativei meşteşugă­ In decurs de 7 ani conductele de
făşoară în majoritatea lor o finanţe, deşi în planul său de reşti „Crişan" din Brad se stră­ Scepticii nu înţelegeau un lucru: gaze şi petrol vor înainta cu 50.000 de de lucrări „teoretice" împotriva lui
bună activitate. După constitui­ muncă îşi propune o serie de duiesc să aplice diferite inovaţii faptele de eroism în muncă nu făceau kilometri — din Europa în Asia, din
rea lor, comisiile permanente probleme importante nu a reali­ in vederea măririi producţiei şi parte din nomenclatura vechii econo­ Uzbekistan spre Ural. In fiecare oră Alarx şi Lenin. Unele iau o atitudine
realizării de economii. mii politice. a zilei de muncă se vor construi cîte făţiş duşmănoasă, altele au ales calea
3 kilometri de conducte principale —
Recent, tîmplarul Constantin I n ajunul primului plan cincinal s-a spun constructorii conductelor de gaze. revizionismului.
şi-au întocmit planuri de muncă zat decît una, aceea a analizării Lupu a realizat o inovaţie care pornit la o muncă planificată în Avem însă nevoie de maşini care să Principalul atu al propagandei duş­
aduce cooperativei o economie condiţii foarte grele. îmi amintesc că poată săpa şanţuri în pămîntul în­
în care au prevăzut o serie de situaţiei economico-îinanciare a anuală de 8.000 lei şi o redu­ îndată după sărbătorirea a 11 ani de gheţat... mănoase împotriva noastră nu este însă
cere a preţului de cost cu 2 la la Revoluţia din Octombrie aproape
probleme importante privind cooperativei meşteşugăreşti „So­ sută. Inovaţia constă în confec­ jumătate din întreprinderile comerciale Ekibastuz, Pavlodar, Karaganda, „teoria“. In acest domeniu, de îndată
buna gospodărire a oraşului, lidaritatea". ţionarea unui dispozitiv, disc cu amănuntul din ţară aparţineau constituie un nou important centru al
şlefuitor, ce se anexează la una nepmanilor. Tot cam pe atunci aproa­ industriei Kazahstanului. Aici cărbu­ ce se începe o discuţie serioasă, Ia un
din axele maşinii de şlefuit cu pe 97 la sută din întreaga suprafaţă nele este scos la suprafaţa pământu­
probleme de aprovizionare, să­ Propuneri de plan bune şi-au bandă. Pentru inovaţia sa, tova­ arabilă se afla în mîinile proprietari­ lui cu ajutorul excavatoarelor. Produc­ nivel cu adevărat ştiinţific, se dezvă­
răşului Constantin Lupu i s-a lor individuali. Dacă se mai ia în ţia de oţel va creşte de 15 ori. Aici
nătate etc. făcut şi membrii comisiei per­ acordat un premiu in bani. consideraţie faptul că economia noa­ se află combinatul de îmbogăţire a luie cît sînt de neajutoraţi adversarii
stră depindea nu numai de importul minereurilor de la Sokolov — Sarbai, noştri. Principalul atu al duşmanilor
De pildă, comisia permanentă manente de învăţămînt şi cul­ Tovarăşul Remus Cornea, alt de maşini ci şi de importul de ma­ unul dintre cele mai mari din ţară. este argumentul stomacului. Ei spun
muncitor priceput, a făcut şi el terii prime şi de combustibil, va fi Minereurile vor fi trimise în Ural. A-
de gospodărie comunală, al că­ tură. Din păcate mare parte din o inovaţie. Astfel, a anexat la clar cît de greu era pe atunci s<T se ceasta este a doua regiune din oamenilor muncii din ţările lor: teoria
rei preşedinte este tov. Aurel acestea au rămas numai pe hîr- maşina de rindelat seînduri, un planifice economia naţională. U.R.S.S. în ce priveşte producţia de
Barbură, şi-a propus în planul tie. braţ prelungitor, cu ajutorul că­ cereale. Aici se află minele de cu­ marxist-leninistă nu este altceva decît
ruia se pot îndrepta bucăţi de Cum se prezintă situaţia în prezent î pru de la Djezkazgan, unele dintre
scindară mai lungi de 3 m. Calea a fost eliberată de aceste cele mai bogate din Uniunea Sovie­ propagandă. La noi există însă mîn-
piedici. Partidul şi guvernul nostru,
său de muncă să studieze şi să Se poate aprecia că în gene­ Această inovaţie aduce un a- societatea noastră, pot dispune de tică, aici se produce plumb, zinc, ci­ care şi se produc mai mulţi pantaloni
facă propuneri legate de salubri­ ral comisiile permanente de pe port preţios la uşurarea muncii
manuale, îmbunătăţirea calităţii ment... Kazahstanul, şi în special re­ pe cap de locuitor decît în U.R.S.S.
produselor şi evitarea acciden­
zarea unor străzi. Astfel în şe­ lîngă Sfatul popular orăşenesc telor de muncă. giunile lui centrale, au de îndeplinit Asta înseamnă că acolo este mai rău
şi aici este mai bine. Rămîneţi la ca­
dinţa din 7 iunie şi-a propus ca Deva au dus o activitate susţi- J ¦ J . IJOAtiNjla FAUR un program gigantic de dezvoltare.
obiective pe care să le prezinte nuntă. Ele au prezentat în se- corespondent pitalism.
Tocmai acolo însă apa este insufi­
Iar oamenii preocupaţi numai de fe­
cientă. Apa este necesară industriei,
lul în care să-şi cîştige pîinea pentru
a sfatului popu­ popular corapoar- ziua de mîine şi să-şi strîngă bani
lar, nivelarea sta­ Probleme ale muncii te pe diferite pro­ albi pentru zile negre spun :
— Este adevărat. Nu ne trebuie te­
dionului sportiv, sfaturilor populare bleme. Totuşi la orii.
Da. Acesta este valabil atîta timp
amenajarea stră- — toate comisiile se
'V v v V V * i observă o mun­ cit stomacul este principalul argument
în propaganda burgheză.
zii Emanoil Goj-
Dar dacă deodată acest argument nu
du şi descopertarea străzii că sporadică. Comisiile în majo­
Călugâreni. Tot în planul de ritate se întrunesc numai în a- mai stă în picioare ?
măsuri, comisia permanentă şi-a junul sesiunilor sfatului popular Încă de pe acum el este subminat
prevăzut ca la aceste acţiuni să şi atunci analizează diferite si­
fie mobilizaţi cetăţenii din cir­ tuaţii. In restul timpului ele nu de succesele noastre din ultimii cinci
cumscripţiile oraşului. Propune­ se întrunesc şi nici nu fac pro­
rile făcute de comisia permanen­ puneri comitetului executiv. Se ani. Capitaliştii poate îşi dau bine
tă au fost apreciate şi însuşite observă la unele comisii că atunci seama de acest pericol ? Poate pe lîngă
de comitetul executiv. Este e- cînd se întrunesc la şedinţe nu
xemplificativ de arătat că prin participă toţi deputaţii, membrii considerentele comerciale care îi fac
grija membrilor comisiei şi a ce­ lor. Aşa s-a întîmplat în ziua de =m= este necesară agriculturii. Kazahstanul
lorlalţi deputaţi, în aceste acţi­ 29 noiembrie 1958, cînd comisia consideră că trebuie să construiască să menţină războiul rece, ei au în ve­
uni de înfrumuseţare a oraşului permanentă de gospodărie co­ dere tocmai faptul că o asemenea în­
au fost mobilizaţi peste 7.700 ce­ munală a fost nevoită să-şi a- un rîu în lungime de 450 kilometri
tăţeni, economisindu-se astfel mîne şedinţa deoarece nu se cordare internaţională ne împiedică să
între Irtîş şi Karaganda.
punem în mişcare toate mijloacele pen­
Iar după Kazahstan urmează Sibe­ tru ridicarea nivelului de trai în
U .R .S .S .?
ria, Orientul Îndepărtat.
Posibilităţile socialismului nu au
suma de 59.000 lei. prezentaseră nici jumătate din In adîncimile nesfîrşite ale lacului
fost însă nici pe departe epuizate şi cu
Cu rezultate bune a muncit şi membrii ei. Baikal zace o uriaşă forţă energetică
cît se merge mai departe, cu atît ele
comisia permanentă de comerţ O altă lipsă a comisiilor per­ — milioane şi milioane de kilowaţi...
sînt mai numeroase. Socialismul îşi
şi cooperaţie (preşedinte tov. A- manente constă şi în aceea că nu Este deosebit de interesant şi im­
poale asigura securila'.ea şi totodată
dolf Mangheluş). In centrul a- folosesc cu destul curaj şi mai portant modul în care se desfăşoară
tenţiei acestei comisii au stat mult activul lărgit. In practica poale ajunge din urmă şi întrece sufi­
cient de rapid cele mai dezvoltate ţări
problemele bunei aprovizionări unor comisii ca cele de învăţă- valorificarea regiunilor din Răsărit. din punct de vedere economic !
şi deserviri în unităţile comer­ mînt şi cultură, buget — finanţe Paralel cu construcţia de uzine şi
ciale. este că ele se întrunesc în şedin­ centrale electrice — unele dintre cele
Despre activitatea comisiei ţe numai cu ocazia întocmirii mai mari din lume — se construiesc
permanente de sănătate de ase­ planurilor de munca. Or, este
menea se pot spune multe lu­ de dorit ca ele să analizeze şi oraşe ale ştiinţei, institute, biblioteci,
cruri bune. Tov. dr. I. Mocanu, felul cum şi-au dus la îndepli­
laboratoare, cartiere de locuinţe confor­
preşedintele comisiei, se preocu­ nire propriile angajamente. tabile pentru oamenii de ştiinţă. Uri­
pă de mobilizarea deputaţilor Prin munca lor, comisiile per­ aşul teritoriu pe care ar încăpea în­
pentru a contribui Ia îmbunătă­ manente, sînt de un real sprijin treaga Europă are nevoie de un pro­
ţirea condiţiilor sanitare din o- sfaturilor populare. De aceea, priu centru ştiinţific şi experimental.
raş. La propunerea comisiei au este necesar ca în viitor comisi­
fost pornite acţiuni sanitare ca ile permanente de pe lîngă Sfa­ Este caracteristic pentru perspectivele
deratizarea ş.a. De asemenea, au tul popular orăşenesc Deva să-şi acestor ţinuturi că aici 100.000 de Kw
fost indicate localuri unde să se trăiască mai intens viaţa, fn se­ ¦ Pe şantierul hidrocentralei Kremenciug, R.S.S. Ucrainianâ, se lucrează cu ) i şi miile de km sînt măsuri obişnuite.
deschidă circumscripţii sanitare siunile sfatului popular ele pot ¦ spor. In anul 1959 vor fi date in exploatare primele două hldroagregate. ¦ Unde să fie instalat combinatul pen­
în oraş. prezenta mai des dări de seamă * In clişeu • Vedere generată a marii gropi de fundaţii a hidrocentralei. L tru aluminiu? In apropiere de hidro­
Cît despre celelalte două co­ asupra activităţii lor.
misii, buget-finanţe şi învăţă- V. F. * 4« 0 i J¦» i * * î î I v »» » «» . ¦¦ centrală sau în apropierea zăcăminte­