Page 44 - 1959-01
P. 44
k IV-a sesiysiePROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! O echipă
a Sfatului de tineri harnici
popular regional
feri au avut ioc în oraşul Deva Ninge continuu şi e frig. planificate: 120 la sută in '
lucrările ceiei de-a IV-a sesiuni Uzina pare încremenită. Ci- prima decadă, cu tendinţa
Anul XI Nr. 1266 Vineri 16 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani a Sfatului popular regional Hu ¦ţiva oameni grăbesc paşii continuă de creştere a pro
nedoara. prin curtea acoperită de stra centului de depăşire.
Pentra realizarea sarcinilor « n ic e tul alb de zăpadă. Dinspre
La ordinea de zi, sesiunea turnătorie, la fiecare deschi — Muncim şi noi cum ne
Conferinţa regională iffMgSSÎNBOBSl Sfatului popular regional Hune dere a uşii, prin aerul dens ajută puterile şi ştiinfa —
doara a avut de analizat modul răzbat zgomote de ciocane, spune modest, tinărul Ciu
Însufleţirea Pe platforma furnalelor — Loturile demonstrative po în care s-a făcut execuţia buge înăuntru e plăcut. Cubilou- buc, care n-are mai mult de
micole — mijloc de răs- tară pe anul 1958 şi proiectul de rile, piesele de fontă gata 25 de ani.
ceferiştilor Secţia l-a furqale a Combinatului si plina în muncă şi răspunderea faţă de pîndire a agrotehnicii a- buget pe anul 1959. Raportul a turnate, emană o căldură plă
fost prezentat de tov. deputat cută care te îmbie să dai jos Nu-i place să vorbească de
Din iniţiativa comitetului de partid derurgic Hunedoara. Aici, pe platfor sarcini a fiecărui muncitor, să se dea vansate. Ion Puican. fn cadrul sesiunii, paltonul. meritele lui. Şi curios lucru :
al nodului de cale !erată Simeria, ieri - - Mai multă preocupare pen tov. deputat Gheorghe Homoş- nici ortacilor lui. Confirmă
dimineaţă a avut loc in staţia C.b.R. ma furnalelor, s-au întîlnif, înfr-o cli mai multă atenţie întreţinerii agrega teanu a prezentat coraportui co Din cînd in cînd, macaraua monosilabic procentul de re
Simeria, o intilnire intre tovarăşul tru desfăşurarea fazei co misiei permanente buget-finanţe prinde în cleşte cazanul ma but împins cu mult sub ad
Ioan Moţ — delegat la Conferinţa re pă de răgaz, tov. Gheorghe Scufaru, telor şi utilajelor, ridicării nivelului de munale a celui de-al IV- de pe lîngă sfatul popular regio re, plin cu fontă şi-l plimbă mis şi explică acest lucru
gională de partid — şi un însemnat lea concurs artistic. nal. Atît raportul cit şi corapor prin hală ducînd la mina oa simplu de t o t: „Atenţie ma
număr de lucrători ai staţiei. Cu :aces! delegat Ia Conferinţa regională de calificare. tui au scos în evidenţă faptul menilor fonta roşie. Nişte lin re...". Greutăţile, că sint şi
prilej iov. Moţ a transmis muncitorilor pag. Il-a că în anul care a trecut s-au guri mari, muşchi încordaţi, din acestea, le înfruntă cu. cu
principalele sarcini trasate ceferiştilor partid, prim-topitorii Ioan Barfok, de Amintind că angajamentul colecti — Grija faţă de utilaje — o înregistrat succese în execuţia ciţiua paşi repezi,şi prin cele raj şi le Înving.
de Conferinţa regională de partid, sar bugetară. Au fost relevate şi palru deschiză
cini care izvorăsc şi din documentele Ia furnalul nr. 3, Ioan Iacob, de la vului secţiei a l-a furnale este de a datorie patriotică a fiecă unele lipsuri care s-au mai ma turi lichidul Anul acesta în faţa turnă
Congresului al II-lea a! P.M.R. rui om al muncii. nifestat în cursul anului trecut roşu se stre
i — Atenţia noastră principală — a furnalul nr. 2 şi alţi muncitori. Intre da peste planul anual de producţie — Siberia ieri, astăzi şi mîine în domeniul financiar. torilor uzinei
spus vorbitorul — trebuie să fie în coară in formă. stau sarcini
dreptată spre regularitatea grafică a ei a avut toc o scurtă discuţie în le 10.000 tone fontă, el, a arătat că pen pag. IH-a Tov. deputat Grigore Mureşan mari. Planul
circulaţiei, adică să muncim in aşa — Vizita lui A. 1. Mikoian în Piesa e aproa
fel incit să respectăm cu stricteţe gătură cu hotăririte adoptate de Con tru ca acest angajament să fie îndepli a prezentat apoi în faţa sesiunii prevede spori
graficul de circulaţie, reducerea timpu S.U.A. contribuie la slăbi pe gata.
lui mediu de staţionare şi respectarea ferinţa regională de partid în ce pri nit şi depăşit, trebuie mobilizate toate rea încordării internaţio proiectul de hotărîre privind bu Aici am intîlnit echipa co rea producţiei
sarcinii statice, adică folosirea întregii nale. I
capacităţi de încărcare a vagoanelor. veşte sporirea producţiei de metal, forţele la asigurarea unei exploalări — O nouă iniţiativă de pace j getul pe anul 1959 ai sfatului munistului Gheorghe Ciubuc. de piese turna
Îndeplinirea ou stricteţe a acestor o- a Uniunii Sovietice : Tra- î De toii sint patru. El, Marin te din fontă cu 58,6 la sută.
biective — a arătat iov. Moţ — se creşterea productivităţii muncii şi re cît mai raţionale a furnalelor. tatui de pace cu Germa popular regional. Deputaţii au Căpinaru, Gheorghe Agiu şi Bineînţeles şi lor ie revine
impune cu alit mai mult, cu cit in nia. Ioan Pulinelu. Lucrează la parte din această sarcină. Că
anul care a început au sporit mult ducerea preţului de cost. In scurte cuvinle participanţii Ia a- — Divergenţe între partenerii aprobat în unanimitate execuţia sortimentul tuburi de fontă îi vor face faţă cu cinste, o
sarcinile economice ale marilor între Ia „piaţa comună“. şi lucrează bine. Au venit la dovedesc cele 5 sau 7 tuburi
prinderi carbonifere şi siderurgice dm Discuţia s-a înfiri- ________________ ceastă discuţie şi-au bugetară pe anul 1958 şi buge C.ălan din te miri ce loc. Ciu de canalizare date peste plan
regiunea noastră. Producţia acestora pag. IV-a buc e de pe meleagurile Dră- zilnic. E răspunsul lor dat
trebuie transportată la timp, fără in- pat repede. Oame CUVÎNTUL exprimat satisfacţia tul pe anul 1959. găşanilor, Căpinaru şi Puli chemării plenarei C.C. al
iîrziere. nii erau interesaţi FURNALIŞT1LOR faţă de hotăririle Maistrul Beţia nelu, olteni, iar Agiu, mol P.M.R. din noiembrie < "ti
să afle cît mal adoptate, angajîn- Laszlo, de la sec Intr-unui din numerele viitoa dovean. trecut, hotărîrilor Conferinţei
! 'Au luat apoi cuvînlul mai mulţi lu ţia timplărie a fa regionale de partid.
crători ai staţiei care s-au angafai ca, bricii chimice din re ale ziarului nostru vom re Buna înţelegere, prietenia
fiecare la locul său de muncă, să Orăştie, se numără chiar, împărţirea judicioasă Tineri, modeşti, hotăriţi, oa
lupte pentru traducerea în viaţă a printre inovatorii lata mai pe larg felul cum s-au menii comunistului Ciubuc
sarcinilor ce revin unităţii lor. aciivi. Una din a muncii, au fost căile spre muncesc şi ei „aşa cum ii
ultimele sate ino desfăşurat lucrările celei de-a succese. In evidenţele tiorma- ajută puterile şi ştiinţa". A-
Primul a luat cuvintul iov. Gheor vaţii a fost pendula torului, lună de lună, printre cestea însă. deşi la prima ve
ghe Drăghici, şef d e . tură. El s-a an circulară. Cu aju IV-a sesiune a sfatului popular fruntaşii turnătoriei din Că- dere ar fi suficiente pentru n
gajat ca împreună cu muncitorii din torul ei randamen lan figura la loc de rinste justifica roadele muncii lor,
tura sa să lupte pentru respectarea cu tul la debitat che regional. şi echipa lor. In decembrie nu spun totul. Mai este ceva.
stricteţe a graficului de circulaţie. restea a crescut cu anul trecut bunăoară, această Ceva deosebit, ce constituie
multe despre sarci HUNEDORENI du-se să facă tot peste 50 la sulă. ' echipă şi-a depăşit norma de un puternic imbold in munca
Comunistul Simion Ispas, impiegat producţie cu mai bine de 40 lor de zi cu zi şi anume, con
nile ce le revin lor. ce le stă in putin IN CLIŞEU ; de procente. ştiinţa rolului lor, dată fiind
Tov. Bella Laszlo înalta calitate ce o deţin. Atît
Tov. Scutaru le-a arătat că, printre al ţă pentru ca aceste hotărîri să prindă discuiînd cu munci Anul acesta, încă din pri Căpinaru, Agiu, cît şi Puţi
lorul fruntaş Vasile ma zi de lucru, de asemenea neiu. sint candidaii de partid.
tele, Conferinţa a apreciat că este pe de viaţă. Prim-topitorul loan Bartok a - Dudaş asupra urni s-au situat deasupra cifrei
nou proiect de ino A. JURCA
plin posibil ca furnalele de la Hunedoa spus, de exemplu, că, întregul colec vaţie.
ra să producă peste prevederile planului, tiv de la furnalul tineretului va da
în acest an, cel puţin 10.000 tone de bătălia pentru a îndeplini şi depăşi
fontă. Pentru aceasta însă este necesar angajamentul luat: de a da peste sar
să se mărească indicii de utilizare a cinile anuale de plan 2.500 tone fon
furnalelor — aşa cuin a stabilit Con tă. De asemenea tov. Ioan Iacob, a
ferinţa — cu cel puţin 10 ta sută. arătat că brigada sa şi-a luat angaja
Pentru reducerea preţului de cosi tie- mentul să dea peste planul anual 401
buic reduse în mod simţitor consumu tone fontă, şi că, avînd condiţii cît
rile specifice. In hofărîrea adoptată de mai optime de muncă, vor putea folo
Conferinţă, se arată că pînă în 1060 si furnalele Ia capacitatea lor maximă
trebuie să se ajungă la un consum şi aslfel angajamentul luat va fi de De vorbă cu deputatul
sub 1.160 kg. cocs pe tona de fontă. păşit.
Pentru înfăptuirea acestor sarcini — Discuţia s-a terminat. Toţi partici
spunea, tovarăşul Gheorghe Scutaru - - panţii şi-au exprimat hotărirea lor de Zilele trecute, a avut loc o in- Deputatul a arătat apoi că, în
tîinire a cetăţenilor din Cugir cu anul acesta, se vor mai construi
trebuie să existe o mai strînsă cola a depune toate eforturile pentru tra deputatul for tov. inginer loan pentru muncitorii din Cugir încă
Jiu, directorul uzinei. 90 apartamente.
borare între brigăzile de la descărcare ducerea in viaţă a măsurilor adoptate
In cuvintul său, tov. Jiu a a- Au luat apoi cuvintul mai
şi cele de ia încărcarea furnalului, să de către Conferinţa regională de par rătat că la sfîrşiiul anului trecut mulţi cetăţeni, printre care Ioan
s-au construit pentru muncitorii
se respeefe cu sfricteje reţeta de în tid, de a da patriei fontă mai multă, din Cugir 19 apartamente, ur- Ciocan, Elena Vîrtoiomeu şi al
mînd ca în curînd să fie date
cărcare şi procesul tehnologic de ela de bună calitate şi la un preţ de cost în folosinţă încă două blocuri. ţii, care au făcut propuneri pri
De asemenea, lucrările planifi
borare a foniei, să se întărească disci- mai redus. cate pentru casa de cultură din vind împrejmuirea spitalului din
Cugir au fost în întregime rea
de mişcare, a spus: lizate în anul trecut, urmînd ca, localitate, lărgirea spaţiului şco
în acest an pînă la 23 August,
— Atenţia noastră principală va fi înfăptuind hotărîrile Conferinţei regionale de partid lii medii, construirii unui local
îndreptată anul acesta, ca şi piuă de restaurant în Cugir ş.a.
acum, spre scurtarea timpului de în
In încheiere tov. Jiu a chemat
cărcare şi descărcare a vagoanelor. n lupia cu re buiu
Au mai luat cuvîntul acarii Octa-
vian Lugojan, Ironim Ţibea, Dragosin
Precup, Andronc Popa, revizorii de ace sporirea continuă a producţiei de ridică doar la 1,85 Ia sută din ea să fie terminată şi dată în cetăţenii să contribuie la înfăp
loan Biră şi Auguslin Florea, şeful oţeluri speciale, ci şi pentru re întreaga cantitate de oţel elabo
'adjunct a! staţiei, Vasile Ghiura şi Reducerea continuă a rebutu ducerea rebuturilor. Mobilizaţi rată. folosinţă. tuirea propunerilor făcute.
alţii, care in citeva cuvinte şi-au ex rilor constituie unul dintre obic- de hotărîrile Conferinţei regiona
primat hotărirea de a munci cu efor tiveie importante puse în faţa le de partid, ei au dat în perioa Rebuturi pesfe procenfuî B u n a gospodărire — chezăşia
turi sporite în vederea îndeplinirii cu oamenilor muncii de plenara da de la 1 la 13 ianuarie, 105 admis
succes a sarcinilor ce le revin din ho- C.C. al P.M.R. din noiembrie tone de oţel peste pian. Totoda ieftin irii costului construcţiilor
lărirca Conferinţei regionale de partid. 1958 şi de Conferinţa regională tă, harnicii oţelari de la cuptoa Deşi activitatea oţelarilor de
Ei s-au angafai, de asemenea, să popu de partid. Răspunzînd chemării la, oţeiăria veche este rodnică în In ultimii ani, prin eforturile din Ilia, dispensarul medical din Lipsa de preocupare pentru re
larizeze in riadul tuturor lucrătorilor de a îmbunătăţi continuu calita rele de 20 tone, au redus consi direcţia sporirii cantităţilor de comune ale muncitorilor şi teh ducerea costurilor de producţie
din staţie şi din alte unilăţi, cele mai tea metalului şi de a reduce sub derabil procentul de rebuturi. In oţel date peste pian, totuşi, în nicienilor de la T.R.G.L.H. vo Băcăinţi, şi altele. pleacă de la serviciile centrale
importante sarcini pe anul în curs. procentul admis rebuturile, side- aceeaşi perioadă ei au rebutat privinţa reducerii rebuturilor ei lumul construcţiilor şi în special Deşi fondurile alocate con ale trustului, care nu au con
rurgiştii hunedoreni luptă cu în doar 6 la sută din întreaga can au rămas datori. In perioada de al ceior social-culturale a spo trolat şi îndrumat în suficientă
Rezultatele obţinute in muncă de sufleţire pentru înfăptuirea aces titate de oţel elaborată. Această ia începutul lunii şi pînă în ziua rit, dîndu-se în folosinţă spaţii strucţiilor au sporit de la an măsură şantierele. Nu s-a ur
echipa prim-iopiiorUlui Constantin tor sarcini. Deşi mai silit secţii cifră este cu mult sub procentul de 13 ianuarie, oţeiarii de aici de locuit confortabile şi într-un la an, totuşi, datorită modului mărit cu tot simţul răspunderii
Mogonea de la cuptorul nr. 3 al unde procentul de rebuturi este admis. au elaborat peste plan 1.130 timp relativ scurt. în care ele au fost gospodărite, respectarea consumurilor specifi
peste cel admis, totuşi, majori tone oţel şi 113 şarje rapide. Cu rezultatele sînt încă nesatisfăcă ce la materiale, sau în cazul în
tatea colectivelor au obţinut re O activitate rodnică în direc- toate acestea, procentul de oţel Astfel, în 1957 T.R.C.L.H. a toare mai ales în ce priveşte re care s-a urmărit, nu au fost
alizări frumoase. rebutat se ridică peste procentul dat în folosinţă în oraşul Deva ducerea costului construcţiilor. luate măsurile corespunzătoare
ţia reducerii cantităţii de oţel admis. La elaborare, oţeiarii a 51 apartamente şi în oraşul Din anul 1955 Trustul regional ce s-ar fi impus în vederea res
O f mai mulf ofel cestei secţii au rebutat numai Alba Iti1ia 18 apartamente, iar de construcţii iocale-Hunedoara pectării acestor consumuri.
rebutat sub cifra admisă, au 0,37 la sută din întreaga canti în cursul anului 1958, în prime nu s-a încadrat în sarcina de re
de bună califaîe tate produsă în perioada amin le trei trimestre, 20 apartamen ducere a preţului de cost. Acest In acest fel, pe şantierele sta
desfăşurat în această perioadă tită mai sus. După laminare te în oraşul Deva şi 17 apar fapt a făcut ca în 1958, costul dionului sportiv şi al D.C.A. din
In activitatea lor de zi cu zi, însă, rebutul trecut în contul lor tamente la Hunedoara. De ase lucrărilor de construcţii să fie Deva, s-au pus în operă canti
oţeiarii de la cuptoarele electri şi oţeiarii din secţia O.S.M. nr. s-a ridicat la 4,23 Ia sută, ceea menea, sînt în curs de execuţie cu mai mult de 5 la sută peste tăţi de materiale mai mari decît
ce, dau bătălia nu numai pentru ce întrece cifra admisă. ui oraşul Deva 5 blocuri cu 93 nivelul planificat. cele necesare, datorită execuţiei
2. Procentul de rebuturi trecut apartamente, iar la Cugir 3 blo necorespunzătoare la unele arti
Oţeiarii de la secţia nr. 1, curi cu 48 apartamente. Tot în Creşterea costului construcţi cole de lucrări. Spre exemplu, la
în contul lor, după laminare, se care sint fruntaşi pe combinat în sectorul social-cultural au fost ilor s-a datorat în special creş articolul „învelitoare de carton
ce priveşte depăşirea planului de date în folosinţă sau sînt în exe terii cheltuielilor indirecte. In a- asfalt“ s-a pus în lucrare cu 4,6
O delegaţie a Uniunii Tineretului producţie, au datoria să lupte nul 1957 cheltuielile indirecte au kg. bitum ia m.p. în plus faţă
Socialist din R. P. Polonă a vizitat neîncetat şi împotriva rebuturi cuţie o seamă de lucrări ca băile tost depăşite cu peste 18 procen de cel indicat prin analizele tip.
lor. Ei au dovedit în nenumăra iar la articolul „tencuieli“ cos
oraşele Deva şi Hunedoara te rînduri că pot elabora oţel de „Rozalia“ din Geoagiu. casa co te, iar în 1958 cu peste 10 pro turile de asemenea an fost de
calitate superioară şi sîntem păşite, ele fiind executate în
In zilele de 13 şi 14 ianuarie către cadrele didactice şi ele convinşi că şi de data aceasta, pilului din Alba Iulia, clubul cente, deşi descreşterea acestora grosimi mai mari decît cele pre
a.c., o delegaţie a Uniunii Ti vii şcolii. în curînd, rebuturile vor coborî văzute de analizele tip, datorită
neretului Socialist din R.P. Po sub procentul admis. sindical din Cugir, şcoala medie este una din căile principale de execuţiei necorespunzătoare a
lonă, condusă de tov. Rudolf In ziua de 14 ianuarie, de zidăriei.
Tadeuz, secretar al Comitetului legaţia a vizitat Combinatul si Winn reducere a preţului de cost.
Central al Uniunii Tineretului derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" Altă cauză care a contribuit
din Hunedoara. La combinat, la scumpirea costului construc
Socialist, care face o vizită de membrii delegaţiei au fost în- ţiilor a fost defectuoasa aprovi
tîmpioaţi cu multă simpatie şi zionare cu materiale şi neluarea
10 zile in ţara noastră, a vi dragoste de către conducătorii tuturor măsurilor pentru valori
zitat oraşele Deva şi Hune combinatului şi tineretul mun ficarea Ia maximum a resurselor
doara. citor de aici. Cu acest prilej, locale. Spre exemplu balastul,
material care se găseşte în can
La Deva şi Hunedoara, de tovarăşul Nicolae Cătană, di tităţi suficiente pe valea Mure
legaţia a fost însoţită de to şului, este adus pentry şantierele
varăşul Dumitru Popescu, mem rector general al Combinatului,
bru al C.C. al U.T.AL şi redac-
torşei al ziarului „Scinteia ti a făcut un scurt istoric al uzi
neretului“, de tov. Haralambie nei şi a arătat perspectivele ei
Alexă, instructor al C.C. al de dezvoltare.
U.T.M. şi de către tov. Carol In cursul aceleiaşi zile, dele
O.S.M. veche din Hunedoara s-au Szabo, prim-secretar al Comite gaţia a vizitat oţeiăria nouă,- din Deva, în mare parte de la
făcut cunoscute în întreg combina tului regional U.T.M. Hune furnalul 5 şi 6, bl'u>mingul şi al- Ghioroc — distanţă de 136 km.
tul. Numai in primele 14 zile ale doara. te mari construcţii!
acestei luni echipa prim-topitorului VASILE CIULEA
Constantin Mogonea a dat peste In seara zilei de 13 ianua La plecare, membrii delega ANATOL BOLDUR
sarcinile de plan 70 tone oţel. rie, delegaţia U.T.S. din R.P. Po controlori revizori la Serviciul
lonă a vizitat Şcoala medie ţiei şi-au exprimat mulţumirea regional de control şi revizie
IN CLIŞEU: Prim-topitorul Con
pentru călduroasa primire {acu
stantin Mogonea înainte de înce „Decebal“ din Deva, unde a fost tă şi bucuria pentru marile re De curînd s-au împlinit 200 de ani de la înfiinţarea Şcolii pedagogice din Blaj. (Continuare In pag. 2-a)
perea lucrului. primită cu multă căldură de alizări înfăptuite aici. IN CLIŞEU : Exteriorul Şcolii medii „Gh. Şincai“ din oraşul Blaj.
-------------------------- "rrrr— ~ — ;—