Page 45 - 1959-01
P. 45
Pag. 2 gUWSBWB m m m socialismului Nr. Í266
Loturile demonstrative pomicole In halta Drumuri noi prin contribuţia
mijloc de răspîndire Am in carnet citeoa notiţe Din Ulterior s-a auzit un răs cetăţenilor
scrise in una din serile tre puns scurt. N-am înţeles bine
cute, in timp ce mă aflam in ce-a zis Gheorghiţă. In comuna Balşa problema cea mal Importantă pentru buna gospodă
halta G.F.R. Pricaz, in aştep
După un timp, copilul femeii rire a comunei a fost construcţia de noi drumuri. Drumurile care existau
tarea trenului personal de la a început să se plîngă de frig.
a agrotehnicii avansate orele 21 şi 17 minute. Le re Femeia a rugat pe Gheorghe aici .erau impracticabile şi mai ales toamna şi primăvara cînd înoepeau
Miron să-i dea voie un pic să
dau mai jos. se încălzească. Gheorghe, deşi ploile.
...Frig. Vîntul baie cu putere. n-are voie să primească per
soane străine in cabină, to Din acest motiv, -după 2 martie 1958, la întUnlrite dintre deputaţi şt
Precis c o să aducă zăpadă. tuşi i-a fost milă de cooil şi
Gospodăria colectivă din Geo- In urma lucrărilor aplicate Lingă mine o femeie cu un l-a lăsat. Intru şi eu după el. alegători, problema care s-a ridicat cel mai mult, a fost aceea a drumurilor.
agfiu, raionul Orăştie, are un s-au obţinut recolte mari. Fie copil de vreo 6 ani. Aşteaptă Intradevăr, deasupra lămpii
sector pomicol bine dezvoltat. Ing. ION PASC care pom a dat între 150-200 şi ea personalul. Ce să te faci cu petrol atirna un bec, un bec Astfel; la întâlnirile ce-au avut loc în satele Mada, Stăuini şl Bozeş, cetăţenii
Livezile ei de pomi se întind pe kg. fructe de bună calitate. Me insă că mai sînt 50 de minute
o suprafaţă de 11 ha., ceea ce cercetător la Staţiunea experimentală rele obţinute au fost mari, bine pînă cînd Gheorghe Miron va au propus ca prin contribuţia în muncă să se construiască drumuri noi, folo-
reprezintă 8 la sută din totalul colorate, sănătoase şi fără nici
suprateţei agricole a gospodăriei. pomicolă — Geoagiu o pată. In acelaşi timp în live sindu-se materiale din resurse locale
La înfiinţarea gospodăriei, aces zile unde nu s-au aplicat aceste
te livezi se găseau într-o stare superlostat, 1-1,5 kg. sare pota- lucrări în întregime, producţia La scurt timp de la aceste întîi niri, cetăţenii au început să constru
de părăginire. Nu li se mai a- sică şi un kg. de azotat de a- a fost mult mai mică. De pe a-
plicaseră lucrări de îngrijire de moniu la fiecare pom. După îm- ceşti pomi s-a recoltat 50-75 kg. iască între Mada şi Stăuini un drum de aproape 3 km. lungime. In aproxi
zeci de ani. La început colecti prăştierea îngrăşămintelor s-a fructe de fiecare pom. In secto
viştii priveau livezile cu neîn arat în livadă Ia adîncimea de rul individual unde nu s-au a- mativ 3 luni. el a şi fost terminat
credere şi nu se hotărau să în 18-20 cm. Pe rîndul pomilor, plicat nici un fel de lucrări a-
ceapă o acţiune serioasă de în unde nu s-a putut ara cu plu grotehnice producţia a fost de La această lucrare au participat peste 1.200 cetăţeni, efectuînd oirca
grijire a lor. gul, s-a săpat cu cazmaua. Ară numai 25 kilograme pe pom.
tura s-a lăsat negrăpată peste ieşi cu felina electric cu aba 8.000 ore de muncă. S-au extras, transportat şl aşternut cu această ooazie
La cercul agrotehnic care a iarnă. In urma valorificării fructelor rul să primea jur. Am înţeles
fost organizat în gospodărie, din acest an gospodăria colecti 1.200 m. c. pietriş. Valoarea lucrării depăşeşte suma de 65.000 lei. Pe mar
cercetătorii de la staţiunea expe In timpul iernii au fost făcute vă a obţinut peste 36.000 lei, în
rimentală pomicolă Geoagiu au tăieri la pomi. S-au curăţat toa afară de prunele şi merele că scă personalul gluma oameni ginea acestui drum s-au executat şl şanţuri.
vorbit despre îngrijirile ce tre te uscăturile, s-au tăiat toate ra zute din care s-a fabricat ţuică.
buie date pomilor pentru ca ei murile ce se încrucişeaiză, sau şi apoi să-i dea lor. Era o glu Tot în comuna Balşa, între salul Mada şi Bozeş, s-a deschis prin con.
să poată da recolte cît mai mari cresc spre centrul coroanei. Au In urma rezultatelor obţinute
de fructe şi în fiecare an. Lec fost înlăturaţi de asemenea toţi pe acest Iot demonstrativ, colec semnalul de mă răutăcioasă, tribuţie în muncă un drum nou de circa 0,5 km. lungime şi 8 metri lă
ţiile teoretice au fost urmate de lăstarii lacomi. La ramurile care tiviştii din Geoagiu s-au convins
demonstraţii practice în livadă. au rămas au fost rărite şi ele, că dacă vor aplica lucrările co plecare. Intre un fel de critică ţime. S-au executat aici 2.000 m. c. săpături de pămînt, nivelări, platforme
In urma acestor învăţăminte, tăindu-se în special ramificaţiile respunzătoare pot obţine pro
sub îndrumarea directă a cerce mai subţiri, apoi s-au scurtat ducţii din ce în ce mai mari. Ca timp îşi fac a- adusă tinărului şi şanţuri noi.
tătorilor de la staţiunea experi toate vîrfurile în lemn de 2-3 urmare ei s-au hotărît să-şi tran
mentală, colectiviştii au început ani. sforme toate livezile în livezi pariţia şi alţi Gheorghe Mi Aceste obiective au fost realiziate prin munoa oetăfentlor mobilizaţi do
să aplice lucrările agrotehnice demonstrative.
recomandate şi nu a trecut mult La executarea acestor lucrări, cetăţeni. Aş- ron care vinde deputaţii lor ¦ ^I
timp pînă cînd rezultatele practi pe lîngă îndrumările tehnice, Staţiunea experimentală po teaptă şi ei. bilete. Băiatul \
ce s-au văzut. staţiunea a ajutat pe colectivişti micolă Geoagiu stă la dispoziţia Tropăie din pi se ruşină, dar S-au evidenţiat deputaţii comunali Gheraslm Ciuceanu, Ioan Bogdan,
cu oameni calificaţi din rîndul tuturor pomicultorilor din regi cioare să se în nu este el vino
In toamna anului 1957 staţi elevilor şcolii tehnice de maiştri, une pentru a le acorda ajutor vat. Becul nu Laurean Trepteş şl Remua Cazan, cetăţenii, Ioan Murg, Serafim Cazan,
unea experimentală pomicolă din şcoală ce funcţionează pe lingă prin personalul său de speciali
Geoagiu a propus gospodăriei această staţiune. După ce s-au tate în vederea înfiinţării de noi Dionisie Cazan şi alţii,
colective să organizeze un lot făcut tăierile la pomi au început plantaţii, a refacerii livezilor
demonstrativ pomicol în livada stropirile cu ulei horticol, folo- degenerate şi a aplicării reguli Nu numai în comuna Balşa s-au executat terasamente şl şanţuri noi.
ei de meri, pe care să aplice toa sindu-se 5 litri de ulei la 100 lor agrotehnice înaintate.4*
te lucrările agrotehnice cu sco litri apă. Stropitul s-a făcut cu călzească. Pri arde de 8 luni In raionul Orăştie s-au făcut în anul care a trecut prin contribuţie în mun
pul de a o reface şi de-a obţine motopompele de la centrul de
recolte mari de fructe în fiecare combatere. Primăvara, cînd au vim cu toţii spre sat. Este a- de zile. A fost tăiat firul din că peste 15.000 m. c. terasamente, s-au extras peste 23.000 m. c. pietriş, s-au
început să crape mugurii, pomii
au fost stropiţi din nou împotri proape. Se văd becurile elec cauză că secţia 11-a Alba Iulia făcut aproape 30.000 m. noi şanţuri şl s-au desfundat alte 130.000 m. t.
va gărgăriţii florilor de măr, cu
trice luminind pînă departe. n-a plătit curentul. şanţuri.
In haltă întuneric beznă. Nu Există la Pricaz şi sală de In diferite comune din raion s-au făcut tn această perioadă 90
mai în cămăruţa lui Gheorghe aşteptare. O sală bună. Şi a- poduri şi podeţe, totalizînd o lungime de 500 m.
Miron este lumină. Are o lam colo ar putea fi lumină, dar tot In executarea acestor lucrări s-au evidenţiat deputaţii din comunei*
pă cu petrol care-l ajută să din neglijenţa secţiei a 11-a Geoagiu Băi, Balşa, Blandiana, Vinerea, Cugir şi Homorod, care au depus
vadă cînd serveşte cetăţenii cu Alba Iulia, nu este. Bărbaţii un deosebit interes pentru executarea lucrărilor realizîndu-le calitativ şi îna
bilete. Oamenii de prin partea mai intră şi aici la adăpost, inte de termenul planificat. U ..
locului, care au venit ceva la adăpost doar şi nu la căl Mai puţin au muncit în această direcţie deputaţii din comunele Dîncu
mai tîrziu la haltă au făcui o dură, căci in sală focul nu Mare şi Ceru Băcăinţi, care nu au mobilizat în suficientă măsură pe ce
glumă. Din felul cum au spu arde. Chestia cu încălzitul să tăţeni la efectuarea contribuţiei voluntare,
s-o, se vedea că nu era pentru lii de aşteptare din Pricaz este In acest an deputaţii din raionul Orăştie vor depune noi eforturi pen
întîia dată. Spuneau a şa : cunoscută şi de şeful staţiei tru mobilizarea cetăţenilor la lucrările de folos obştesc, folosind în mai
— Aprinde becul, mâl Gheor- C.F.R. din Orăştie. Dinsul a şi mare măsură resursele locale.
ghiţă! promis pentru PRICAZ, 2 metri - Xn trir*l!t ' n 'j ‘ii1 1 PETRU RUSU
secretar al Comitetului executiv
de lemne, dar — spune — să
al Sfatului popular raional Orăştie
mai întrebe odată Timişoara,
să vadă dacă le poate da 17...
O carte pentru constructori
an. Colectiviştii au primit aceas emulsie D.D.T. în concentraţie Cetăţenii care aşteaptă la ' ROMANUL
tă propunere cu un deosebit in de 500 gr. la 100 litri apă. După
teres şi s-au angajat să execute aceste stropiri s-a mai împrăş Pricaz sosirea trenurilor, sini > I f J M I F N1 4 l i T ' i
toate lucrările ce se recomandă tiat cîte un kilogram azotat de de VALENTIN KATAEV
Ia timpul potrivit. amoniu la fiecare pom şi apoi de părere că cele arătate mai)
s-a făcut o arătură superficială Trei suie cincizeci de pagini vestesc insă despre o singura
Chiar din acea toamnă au Ia 10-12 cm., care a fost grăpa- sus trebuie rezolvate de u r \
fost începute lucrările de refa
genţă. (
V. ALBU )
cere a livezii sub directa îndru tă imediat. Intr-o parte a livezii de carte — un roman. Ele po- zi de muncă, de creaţie. Desti
mare a cercetătorilor de la sta au fost cultivaţi cartofi printre nele oamenilor se conturează
ţiunea experimentală. Mai întîi pomi. numai pe parcursul a douăzeci
s-a transportat gunoi în livadă Peste vară au mai fost făcute şi patru de ore. Şi totuşi, in
şi după ce au început să se scu cîteva stropiri şi anume: una cartea aceasta, este o epocă în
ture frunzele din pomi s-a dat înainte de deschiderea florilor şi treagă, epoca socialismului.
Ia fiecare pom cîte 100-120 kg. una după scuturarea petalelor. 3n hiwfrul (M-o-fi . . . (luj'ă-eaieă "Gîmp deschis. Vini, prat, ar
gunoi (o căruţă Ia 5-6 pomi). Amîndouă s-au făcut cu piatră şiţă. Şantier in stepă. Bărăci
Gunoiul s-a împrăştiat pe sub vînătă în concentraţie de 500 Am ajuns la sediul Statului alb, altele complectate şi anula împrăştiate. Gară fără clădire.
pomi, în cercuri mari cît coroa gr. piatră vînătă şi 200 gr. var popular Ungurei. Vroiam să te, iar o parte consumate. In a- Uzină fără hale. Oraş fără
na pomului. Peste bălegar s-au nestins la 100 litri apă. Aceste aflăm pentru ce drumurile din celaşi birou se mai găseau o străzi. Mii de oameni, bărbaţi
împrăştiat îngrăşăminte chimice stropiri au apărat pomii împotri comună sînt aşa de neglijate. ştampilă pentru diferite plăţi, un şi femei. Din toate colţurile ţă
în cantităţi de cîte 2,5-3 kg. de rii. Un colectiv uriaş. O singură
va rapănului.
?S3S:------- - —-======------------- Căutăm pe preşedinte. Nicăieri! carnet cu delegaţii în alb, un ţintă. Şi um singur mecanism
Buna gospodărire — Secretarul şi contabilul la fel. stat de plată şi alte acte. sufletesc care pune in mişcare
Deşi zi de lucru (7 ianuarie Acum, cînd scriu răceşte rîn- oamenii şi, prin ei, construcţia :
chezăşia ieftinirii costului Pe Trotuş e linişte ! 1959), toate birourile erau vraiş duri îmi vin în minte cuvintele voinţa comuniştilor, linia gene
te. Am găsit totuşi urmele unor... pe care Ie-a spus unul dintre rală a P.C.U.S.
construcţiilor S-a deschis sezonul de schi gură-cască. Să le enumerăm : noi : „Mi se pare c-am nimerit In această singură zi din com
un carnet de cecuri pentru ridi în biroul unor gură-cască”. plexa istorie a unui şantier se
(Urmare din pag. l-a) Pe de altă parte depozitarea carea banilor din bancă, avînd conturează, se înmănunchează,
seria B 6 nr. 068826-068850. Şi cred că tovarăşul nostru a se ciocnesc şi se decid toate pro
avut dreptate.
şi conservarea necorespunzătoa In ultimul timp pe întreg cu cial şi slalom uriaş. In urma re Două din filele cecului erau în I. MANEA blemele construcţiei, ziua de azi
— în timp ce Mureşul se află re a unor materiale de construc prinsul regiunii a căzut un strat zultatelor obţinute s-au stabilit conturând ziua de mîine. In
la numai 4 km. Acest lucru a ţie a dus la degradarea parţială de zăpadă corespunzător practi următorii cîştigători: la proba Q iaciuw u ita tă miezul conflictului dramatic,
dus. la scumpirea balastului cu a acestora şi implicit la creşte cării schiurilor. Chiar din pri de fond 5 km. Gheorghe Lupşa concretizat în ciocnirea în ju
38 lei pe m.c. rea preţului de cost al construc ma zi, iubitorii acestui minunat şi Wilhelm Vith („Minerul“ Lu Cînd intră în sat caravana Aşa se întîmplă în multe sate rul metodei de turnare a beto
La fe] se prezintă situaţia şi ţiilor. Astfel, la începutul lunii sport de iarnă au pornit spre nului, se află lupta între ieri şi
decembrie, pe şantierul D.C.A. pîrtiile din munţii Retezatului. peni), slalom special, Constantin cinematografică alaiul curios al din regiunea noastră. Numai în azi, între mentalitatea burgheză
cu materialul lemnos. Trustul Deva, groapa de var în care se Pe pîrtiile de la cabana Straja, Munteanu („Minerul“ Lupeni), şi cea. socialistă, între rutină şi
s-a aprovizionat cu acest mate de exemplu, colectivul sportiv şi Victor Lazăr („Paringul” Pe copiilor o însoţeşte pînă la satul Ulieş, raionul Ilia o astfel elan creator, între oameni „care
găseau 43 m.c. var nu era pro „Minerul" Lupeni a fost primul au fost" şi cei care „vor să
rial din regiunea Autonomă tejată împotriva îngheţului, deşi care a deschis sezonul de schi troşani), iar la slalom uriaş şcoală. Ochişorii, mărgele vii, de întîmplare nu s-a petrecut de vină“.
Maghiară şi regiunea Cluj, în temperatura la acea dată cobo- prin organizarea unui concurs
timp ce la Sebeş şi Orăştie erau Ia care au mai participat şi schi Constantin Munteanu („Mine urmăresc cu interes operaţiile de mult. De 3 ani caravana cine Paginile în care se descrie
cantităţi suficiente. Se poate spu rise sub 0 grade Celsius. Bună rul” Lupeni) şi Anton Dopner asaltul, munca plkrâ de poezie,
ne acelaşi lucrtji şi în ce priveş parte din materiale, ca tablă orii colectivelor „Paringul" Pe („Viscoza” Lupeni). montare a aparatului, apoi, în matografică n-a mai intrat prin acea muncă ce altădată a îost
te aprovizionarea cu cărămidă. zincată, cauciucuri, articole de troşani şi „Viscoza" Lupeni. povară, truda care devine raţiu
Aceasta a fost adusă de la Jim- fierărie, plase de sîrmă, se păs Cu ocazia desfăşurării acestui goana mare, se împrăştie prin sat. O fi de vină întreprinderea nea de a fi a omului, sînt de o
bolia, Lugoj şi Tg. Mureş în loc trează sub cerul liber în loc de Aceştia s-au întrecut la pro prim concurs de schi, U.G.F.S. sat să anunţe noutatea. Seara, cinematografică regională, secţia rară frumuseţe. Ai impresia că
să fie adusă de la întreprinde a se păstra în magazii sau şo- bele de fond 5 km., slalom spe în faţa ecranului, tineri şi vîrst- învăfămînt şi cultură a sfatului întregul şantier e proiectat în
rea „I. G. Frimu“ din Orăştie. raional Petroşani a acordat câş nici urmăresc atenţi imaginile popular raional Ilia ? Sau şi una viitor, e într-o continuă mişcare,
Şi culmea, o constituie faptul proane. Constatările mai arată tigătorilor diferite diplome. desprinse din fascicolul de
că în timp ce trustul este apro că materialele, în multe cazuri,
vizionat cu cărămidă de Lugoj, nu sînt păzite. Pe linia celor a- umbre şi lumini. şi alta ?
cea de la Orăştie este repartizată rătate anterior s-au constatat
pagube în valoare de jr de L>j f t firs \
la Lugoj. 40.000 lei, din care 23.775 au
fost produse prin infracţiuni. ,fBmtlae.milt u zăpezii
Printre, resursele locale încă
nevalorificate la nivelul cerin In loc de a se înlătura cauze Oin realizările brigăzilor de tineret Mirajul fulgilor de zăpadă a nut cu dărnicie peste dezordinea tuîndu-se la întrecere cu timpul,
ţelor regiunii se numără şi pia le care provoacă depăşirea con de ia E. It. T. A. Deva din curtea cit ambalaje a palpabil. E nu numai ritmul
tră. Pentru a ilustra lipsa de sumurilor specifice, s-a căutat- îneîntat întotdeauna ochiul omu U.R.C.C. Sub linţoliu curat de
preocupare pe linia valorificării să se realizeze artificial preţul omăt, zac aici de-a valma am muncii, ci e ritmul gândurilor,
ei, atît din partea conducerii de cost, decontîndu-se în plus. lui şi a înaripat imaginaţia co balaje mutilate de uzură. bătaia accelerată a inimilor.
trustului cît şi a secţiunii de in de la beneficiarii de lucrări, ri
dustrie locală a sfatului popular nele cantităţi de materiale mai piilor. ,. După corespondenţele trimise de „TIMP ÎNAINTE" este un
regional, dăm doar un singur mari decît cele puse în operă. IOSIF BURZA Şi SIDONIA RUSAN imn înălţat constructorilor so
exemplu : piatra pentru refacerea Conducerea administrativă şl orga condiţii bune de călătorit pentru ma Zăpada acestor zile n-a adus cialismului.
drumului Alba Iulia — Berghin Este cazul şantierului I.G.O. nizaţia de bază U.T.M. de la autoba sele de cetăţeni.
— Colibi a fost adusă de Ia Zam Deva din strada General Bălan za I.R.T.A. dau o deosebită importanţă însă bucurie numai copiilor, ci
(109 km.), în timp ce aceeaşi unde s-a decontat în plus de la brigăzilor de producţie ale tineretului. L POPLEANU corespondent
piatră putea fi aprovizionată de beneficiar cantitatea de 11.567 şi conducerii U.R.C.C. Haţeg.
la cariera Meteş situată la cca. kg. ciment.
23 km. de locul unde se executa Binevoitoare, zăpada s-a aşter-
lucrarea. Rezultatul: kilometrul Conducerea trustului, în lumi
de drum pietruit a atins cca. na sarcinilor reieşite din docu Faptul că în luna Irecută cele 4 ..... .... unii... ni....unii...... i i n * « ^ ^
460.000 lei în timp ce kilometrul mentele plenarei C.C. al P.A4.R.
de drum executat în regie de din noiembrie 1958 şi a hotărî- brigăzi au reuşit să depăşească pla
către secţiunea de drumuri a rii Conferinţei regionale de par
sfatului popular regional, a cos tid, trebuie să-şi analizeze în nul la toate sortimentele, a mobilizat Mai multă preocupare penîru desfăşurarea
tat în medie 93.000 lei. mod temeinic şi critic lipsurile şi mai mult pe tineri, care în primele
şi să le remedieze, pentru a se
Se pune întrebarea : de ce putea situa la înălţimea sarcini zile ale noului an au şi început să
conducerea secţiunii de industrie lor ce-i revin.
locală a sfatului popular regio obţină noi succese. Astfel, dintre cele fiZii comunale a cefui fe-al V-Ira m m m apilstie
nal n-a luat nici o măsură de Trebuie de asemenea’ in 4 brigăzi ale tineretului, brigada con
valorificare a pietrei de Meteş, tensificată colaborarea dintre importanţă obiectivelor ce stau
cînd O.R.A.D.-ul ţine în depozit T.R.C.L. şi secţiunile de indus ducătorilor de autocamioane se află la baza acestui concurs.
de la data de 10 iulie 1958 la trie locală şi planificare ale sfa
dispoziţia întreprinderilor pen tului popular regional, în sco acum în frunte. In această brigadă Incepind cu Iurta decembrie vel mai ridicat, concursul a dat cu toate că la consfătuirea ac Se impune pe viitor un con
dinte de această secţiune, două pul valorificării avantajoase a trol mai eficace din partea acti
concasoare, iar piatra’ ăşteaptă există tineri ca Lupaş Andronic şi 1958 în raioane se desfăşoară rezultate nesatisfăcătoare atît in tiviştilor culturali din toamna viştilor secţiei de invăţămint şi
doar să fie valorificată. resurselor locale din regiune, cultură şi casei raionale de cul
în scopuil ieftinirii costului con Ciosa Eugen, de la coloana Dobra, faza comunală al celui de-al ceea ce priveşte orientarea spre anului trecut a prezentat un cor tură Alba, in ceea ce priveşte
strucţiilor. care în acest an au obţinut depăşiri V-lea concurs artistic al forma alegerea repertoriului, cit şi pe patru voci, acum, la concurs, verificarea din timp a reperto-
riilor formaţiilor participante la
de plan între 3-5 la sută. ţiilor de ainatori din regiune. privind calitatea artistică a in a prezentat doar o echipă de concursuri.
Frumoase succese au obţinut şi ti In ziua de 4 ianuarie a avut terpretării. dansuri. Prin conţinutul lui, concursul
nerii din brigada conducătorilor de loc o asemenea fază comunală Dacă esie lăudabilă iniţiativa Făcînd o apreciere asupra trebuie să contribuie la îndepli
autobuse. In fruntea acestei brigăzi de concurs la Cricău, raionul nirea sarcinilor actuale trasate
este tovarăşul ion Moise, care are Alba. Aici au fost. prezente şi activiştilor culturali din Ighiu, prezentării echipelor de dansuri de către partidul nostru in mun
o depăşire de plan de 2 la sută. formaţiile artistice ale cămine care au format o echipă de cor, la faza comunală din Cricău, ca politică la sate. In măsura in
lor culturale de pe raza comu nu acelaşi lucru îl putem spune trebuie să spunem că atît exe care vom reuşi să facem acest
Realizări bune tnai au şi tinerii din nei Ighiu. S-au prezentat: echi despre repertoriul acestuia. Din cuţia dansurilor cit şi costuma lucru, vom dovedi că ne-am în
brigada de mecanici, condusă de LI» cele 3 cintece interpretate, nici ţia unor echipe au lăsat impre cadrat in obiectivele stabilite
pentru concurs.
viu Mărcuş şi din brigada tehnico-ad- pa de cor a căminului cultural unul din ele nu a avut conţinut sia de ceva inprovizat.
de actualitate. Aceasta denotă Slab s-au prezentat şi soliştii V. MUREŞAN
minisirativă, condusă de Gheorghe din Ighiu, echipele de dansuri că dirijorul, precum şi cadrele
didactice din Ighiu nu pun ac vocali, cu cîntecele lor înve corespondent
Căci. din Ţelna, Şard, Ighiel şi Cri cent pe confinatul mobilizator chite, şi acesiea slab pregătite.
şi educativ al cintecelor.
In prezent cele 4 brigăzi de tineret cău, brigada artistică de agita Principalele cauze ale nereu
Inadmisibilă este atitudinea şitei de la Cricău trebuie cău
de la autobaza I.R.T.A. sînt mobilizate ţie din Ighiel şi cîţiva solişti 'Colectivului de muncă al cămi- tate, in primul rînd la activiştii
fiului "cultural din Cricău, care, culturali din comunele Ighiu şi
pentru a desfunda traseele înzăpezite. vocali şi dansatori. Cricău, care nu au dat destulă
Muncind cu avînt tineresc, membrii Deşi au existat condiţii pentru
brigăzilor de ia autobaza' I.R'rT.A, con ca faza de concurs de la Cri-
tribuie din plin jS asigurarea unor I cău să se desfăşoare la un ni
