Page 46 - 1959-01

Nf. 1206
Pregătii*! intense
Ain Valea Jiului
In Valea Jiului, ca de altfel în
toată regiunea noastră, institu­
ţiile de cultură şi artă se pregă­
tesc intens pentru a cinsti, în
cadru festiv, Centenarul Unirii
Ţărilor Romîne. In toate clubu­
rile muncitoreşti, căminele cul­
turale şi şcoli s-au pus în repeti­
ţie scenete legate de însemnatul
eveniment, se învaţă poezii şi
cîntece pe tema Unirii.
O deosebită importanţă acordă
sărbătoririi acestui eveniment şi
actorii Teatrului de stat din Pe­
troşani. Un colectiv de actori,
printre care tovarăşii Gheorghe
Iordănescu, Dem. Columbeanu,
Justin Handoca, Ion Pavlescu,
Elisabeta Belba, Anca Ledunca
şi Romeo Mogoş, împreună cu
şcoala populară de artă din Pe­
troşani şi corul studenţilor In­
stitutului de mine din Petroşani,
dirijat de profesorul Ciorgovea-
nu, pregătesc un festival artistic
pe care îl vor prezenta în ziua
de 24 Ianuarie cu ocazia sesi­
unii Sfatului popular raional —
închinată sărbătoririi Centenaru­
lui Unirii.
Acest festival artistic, care va
consta din recitări, lecturi şi
cîntece va fi prezentat şi în sala
de spectacole a Teatrului de stat
din Petroşani, în seara zilei de
24 Ianuarie.
In ziua sărbătoririi Centena­
rului Unirii vor fi prezentate
frumoase programe artistice la
cea mai mare parte din clubu­
rile muncitoreşti din localităţile
Văi’ Jiului. Pînă la 24 ianuarie,
staţiile de radioîicare vor emite
programe închinate acestei mari
sărbători a poporului nostru.
Emisiuni consacrate Unirii Jarilor Romîne
Posturile noastre de radio
transmit în aceste zile emisiuni
consacrate centenarului Unirii
Ţărilor Romîne.
^/Maj multe emisiuni literare
sînt închinate luptelor duse de
masele populare de acum un
veac pentru înfăptuirea unirii,
precum şi operelor unor scriitori
ai vremii, minuitori de frunte ai
condeiului care, împletind acti­
vitatea lor literară cu cea poli­
tică, au scris versuri şi articole
cu conţinut patriotic care au în­
flăcărat masele, devenind ade-
A primit
drapeîol de organizaţie
pa regiune
Zilele trecute a avut Ioc ple- ^
nara Comitetului regional de
Cruce roşie în cadrul căreia s-a
analizat felul cum această orga­
nizaţie şi-a desfăşurat activita­
tea pe anul 1958.
Darea de seamă asupra acti­
vităţii comitetului a fost prezen­
tată de tov. Etelka Nagy, secre­
tară a Comitetului regional de
Cruce roşie. în continuare au
luat cuvîntul mai mulţi paitici-
panii care au făcut propuneri
preţioase pentru îmbunătăţirea
muncii de viitor.
In încheierea lucrărilor plena­
rei a avut !oc festivitatea înmî-
nării drapelului de organizaţie
fruntaşă pe regiune în munca de
educaţie sanitară a populaţiei.
Cinstea de a primi acest drapel
i-a revenit Comitetului raional de
Cruce roşie Petroşani care în a-
nul trecut a obţinut cele ma<
bune rezultate în muncă.
Cărţi apărute
Victor Ion Popa — Teairu.
304 pag. — 5,75 lei.
E.S.P.L.A. ne. Niciodată razele soarelui nu
Zaharia Stanca — Desculţ —
roman, ediţia VI-a.
676 pag. — 12,80 Iei broşat;
18,20 lei cartonai.
E.S.P.L.A. destrămat un imens caer de
Zaharia Stancu — Rădăcinile
sint amare — roman.
(voi. I — 376 pag., voi. II
— 432 pag., voi. III —
400 pag., voi. IV — 496
Pag-),
27,10 lei.
E.S.P.L.A.
Din publicaţiile vremii
care au militat pentru unire
AuulD I. 1857.
Jo«] «{nul M•«! j
lU^ÎA«â10?»*» RA«» »fi V rv»»v«.l»v•
»>him:« «
ut^t «u»»l » c*~**-“'
_ rTurr*UM n A I .
Jwrrnlü Politicii, Comercialii ffiLitterarü»^.
msaaoiA.
i»i»imt Uno.sUiptPifiE?oAc*-**IMIAesPTWF.l
——-«-&n»a
w W«5 <***• âe
eLtt*F>
« • «**••» 'u* tip4 ^
^.10-
PtfUftu.l^yjEBÎ1Ut
— iUB»*'
r-nlTV - - ¦?:
âc*u»/
t^tnafés-gy$ &sBofai'st «**-*•- -+"~ — L"'
r r r ^ r m feTyitt\r*si
¦4*** J ü s
- r —r
««r-
s n W liîlIP
h«Janirţaf«rv^*a Ca^Mi- /• ¦*—r<—ta .. Ot tlfA M fl.-
• JMUl ml M>/.(JMJ 3 f - J i l - * * • * ' ftWal «.
18. IA8SI, LL'.M 20 IANUARIE 1859.
PriBdpaRieŢiiile,
t^SSfl 2S Lt.MJARIL
¦*»*•* '* * r p t + in 0t j o S m tfX iX ¦•plec* »ciul din Emp'-nU, npo s dm «ţVnvi- df’adttv u bo?-* fi ?1 ?OVW
îifM[AJesE5 C&J&
vârâte manifeste. Zilele trecute
au fost transmise astfel meda­
lionul literar „Mihail Kogălni-
ceanu“, povestirea scenarizată
„Moş Ion Roată şi Unirea“ şi
altele. In zilele următoare vor fi
difuzate emisiuni ca „scriitori ai
Unirii“ consacrate lui Vasile A-
lecsandri şi altor poeţi şi scri­
itori unionişti, medalionul literar
închinat publicistului unionist
N. T. Orăşanu, momentul poetic
„Cezar Boliac“ şi alte emisiuni
ca „Poezia contemporană con­
sacrată Unirii“, „Unirea oglin-
dită în poezia populară“, „Uni­
rea în arta plastică“ etc. 0 ailtă
emisiune va fi întitulată „Pă-
mînt de legendă — de vorbă cu
bătrîni din satul lui Moş Ion
Roată“.
Tara aurului verde
/ ”* tnd cobori pe Enisei, marele doma valurilor mării.
^ fluviu siberian, — spre Co­ Două mMiarde meirt cufoi şului Igarka şi a primelor sale torilor forestieri să sporească pieiii mondiale.
ceanul Îngheţat de nord, ai im­
presia că eşti prizonierul pădurii
seculare, care se întinde la
dreapta şi la stingă, asemenea
unui zid de nepătruns, pe dis­
tanţe de sute şi mii de kilometri.
Fluviul este străjuit de o
parte şi de alia, pe ambele ma­
luri, de pini, tarifă şi cedri w
riaşi. Pe timp frumos ei strălu­ se pot tăia anual 25 milioane nuit din zilele noastre, efectuat sută din lucrările de. exploatare tăzi, în marile întreprinderi ale
cesc în toate nuanţele de verde. metri cubi.
Taigaua — aşa numesc sibe- In 1957. can­
rienii pădurea lor. Ba o vezi titatea de mate­
escaladind stinci abrupte, de rial lemnos li­
parcă ar vrea sâ susţină bolta vrată de această
cerului, ba o vezi coborind pînă regiune nu a de­
în cele mai întunecoase văgău-
pot răzbate prin desişul frunze­
lor şi chiar in timpul verii mari
pete de zăpadă se văd ici, colo.
Zi şi noapte nori de ceaţă plu­
tesc deasupra arborilor, ca şi
cum o mină nevăzută ar fi
vată.
Dar admirind taigaua nu-fi
poţi face totuşi o părere despre
imensitatea suprafeţei pădurii
cuprinsă intre Enisei şi afluen-
tul său Angara. Pentru aceasta
trebuie să traversezi cu avionul
întregul ocean de verdeaţă. A-
tunci, oriunde îţi vei îndrepta
privirea, iţi va apare un tablou
de neuitat, emoţionant: sub a-
ripile avionului, in faţă, in spa­
te, la dreapta şi la stingă se în­
tinde pădurea imensă, nemărgi­
nită. Un vint slab ondulează tiv 200 km. nord de Krasnoiarsk tasi.
O m t; M Marţi 2 Aprilin,
H —------ wbvhfi»
k¦a•pu'nlţliu• *1 «Sr*>*Vituoy
ltl*mtaajrn>U«aft;il. , •»
uum&xm.
DUd*iâ taU«»f# ?Km:
UAIIinltAJE
' di«31 Atrirl! IfiM •K.1 S <•
; “â y
PRIN’C IP A TE f.R .U N ÎTE
IJIflIÎVIf-Ai
founcAŞluttehSu» 1
te
ca! p i---
* care n-au ajuns încă să în­
, V- .1 ^
„ uv\\ti. vvno1uu ' — T rT—- r:r
rr^ T ^ .-rr^ --n-y —
?i^BRULU SI VULTURULU
I r* /,»
m uex* *1 «A. lyuN i.
«lo^Bpo deioîMwatul rt azavp Tpoc« OplaiJift- «Vel cal tt?3 cr prtptrt Qt
a»pvsd4 ipcdlnsi DooowiS!
is »*1 rwHpd«d esdiBQii«, c *
0 dcsrtesie bo« b*c% da ţf«f w pc»«« *« »1 oWoBael, ol pacÎijwRS a»
Ijlmc! C»jc asini de «icpepe, ui al fiir inj.ia- da totalul uanpJ tLb
,J,° "*ni«JpAdtnptI. a>nnpn «pé a spiioi c»eplfu»namcnortK»M«dlMot«l?,*iec(3«ţ)t
cai» *p«Lt# oivpoalpel tfpei
ülASço*. «sjr^adl ad aaprde^iw ooao* ctJUBtonaie. Aaaact»
cunosduta'1' emîsÎhrie
„Drumeţii veseli“, ce se va
transmite duminică 18 ianuarie,
va avea ca temă de asemenea
Unirea Ţărilor Romîne, iiar e-
misiunea de „Teatru ia micro­
fon“ din ziua de 24 ianuarie va
transmite „Momente din croni­
ca Unirii” de Mircea Ştetănes-
cu.
In cadrul emisiunilor politice
interne, marţi 20 ianuarie se va
transmite emisiunea „Votul în
divanul a’d-hoc“, iar vineri 23
ianuarie conferinţa academicia­
nului Petre Gonstantinescu-Iaşi
despre „semnificaţia şi impor­
tata Unirii Ţărilor Romîne“.
Mai multe emisiuni muzicale
sînt consacrate de asemenea U-
nirii Ţărilor Romîne.
vârfurile arborilor gigantici, ai­ au început lucrările de exploa­ Mecanizarea complexă a sto­ ka, de la gura Angarei — au strucţii, ce se succed întrun şir
de lemo
' n această regiune siberiană,
pe malurile fluviului Enisei
şi in bazinul Angarei, resursele
de material lemnos se exprimă
prin cantitatea uriaşă de aproa­
pe 2 miliarde metri cubi. Ţinind -
seama de creşterea naturală,
păşit 2,5 mili­ ! .. ...
oane m. c. Con­
form. planului
septenal, această
cifră trebuie
să crească la 7.000.000 metri
cubi în 1965 şi 15.000.000 metri
cubi în 1970.
Pădurile bazinului fluviului
Enisei şi al Angarei constituie
o parte esenţială a rezervelor
de material lemnos ale ţinutu­
lui Krasnoiarsk. In total, aceas­
tă regiune dispune de tot atîtea
păduri cit şi Statele Unite ale
Americii, de 7 ori mai mult de­
cit Japonia, de 13 ori mai mult
decit Franţa.
Tehnica ia cu asalt
taigaua
A u trecut peste 30 de ani din
ziua în care pe malul sting
al fluviului Enisei, la aproxima-
r rm m uh sm iA m m u im
Grija faţă ide utilaje —
o datorie patriotica o fiecărui om a! muncii R. Cehoslovacă
Pornind de la cea nud mă­
runtă sculă şi pînă la cel mai
mare şi mai complex agregat,
toate aceste mijloace de produc­
ţie, sînt bunuri ale întregului
popor. Păstrarea lor in bune
condiţiuni de funcţionare şi a
locului înconjurător în perfectă
stare de curăţenie, constituie o
datorie patriotică a fiecărui om
al muncii.
In Combinatul siderurgic din
Hunedoara sint mulţi muncitori,
tehnicieni şi ingineri care păs­
In t trează ca lumina ochilor maşi­
nile, instalaţiile şi agregatele
la. care lucrează. La noua oţe-
lăr.ie Martin, la sectorul chimic
al uzinei cocsochimice şi în al­
te părţi, locurile de muncă sînt
curate, agregatele şi instala­
ţiile bine întreţinute. Asemenea
exemple sint şi la laminorul
vechi. Atitudinea plină de
gtijă pe care o au macaragiii
Aurei Cernat şi loan Ciuciu,
membri de partid, faţă de ma­
caralele pe care le deservesc,
poate constitui exemplu demn
"* de urmat. Aceşti muncitori sînt
preocupaţi în permanenţă de
buna funcţionare a macaralelor,
repară singuri şi imediat orice
defect s-ar ivi, curăţă întotdea­
una cabina înainte de a preda
lucrul schimbului următor. De
asemenea, o atitudine demnă
faţă de agregat o are primr
manevrantul loan Topliceartu.
Sint însă in secţia laminoru­
lui vechi şi unii muncitori
ţeleagă că maşinile şi agrega­
tele la care lucrează sini bunuri
obşteşti, pentru a avea faţă de
ele o atitudine plină de grijă.
De exemplu, macaragiul loan
Stratulnt, din cauza neatenţiei
in timp ce încărca un vagon cu
tlftl !ier vechi, i-a rupt acestuia una
r^VnVţiiXt^ din scindările de pe platformă.
Desigur, în urma acestui eveni­
ment, vagonul a trebuit scos din
circulaţie şi băgat in reparaţie.
Colectivişti şi întovărăşiţi participă
te cursurile agrozootehnice
La începutul lunii decembrie
1958 a luat fiinţă şi la gospodă­
ria agricolă colectivă din Dra-
şov, raionul Sebeş, un curs agro­
zootehnic. La acest curs parti­
cipă cu regularitate toţi cei 20
de colectivişti înscrişi.
La cele 4 lecţii predate pînă
acum de către tehniciană agri­
colă Raveca Bratu, pe lîngă co­
lectiviştii înscrişi au participat
şi întovărăşiţi! Liviu Stanciu,
ilie Oprea, Gheorghe Sinea, Ion
Draşoveanu şi alţii.
După fiecare lecţie predată au
urmat întrebări şi discuţii, Ia
care colectivişti ca Ion Ghenes-
cu, Eugen Popa, loan Moldovan
şi alţii au luat cuvîntul şi au
pus întrebări, S-a discutat înde-
tare a marilor păduri. In acelaşi cării materialului lemnos şi no­ prelucrat in 1957 peste 1.300.000
timp a început construirea ora­ ua tehnologie au permis munci­ m. c. material lemnos destinat
fabrici de cherestea în tundra
ce se întinde dincolo de Cercul
Polar. In cursul primului an, ps
apele fluviului Enisei s-au trans­
portat spre Igarka aproximativ
16.000 metri cubi de material
lemnos, — mai puţin decit ju­
mătate dintrun transport obiş­
pe apele fluviului Enisei, de da- erau efectuate manual şi nu se industriei forestiere de pe cele
Siberia ieri, astăzi şi mîine porţiunea dintre
ta asta însă nu prin plutire na­
turală, ci in mod exclusiv cu a-
jutorul remorcherelor.
Primele transporturi de lemn
cu ajutorul plutelor, care nu de­
păşeau fiecare un volum de 250
metri cubi, făceau cîte 30—40
de zile de la Angara pînă la
Igarka. Astăzi convoaiele lungi,
cu un volum de 30.000—60.000
metri cubi, formate din trun­
chiuri de pini, parcurg aceeaşi
distanţă în 7— 10 zile. In ace­
laşi timp, trebuie menţionat fap­ ropa, Asia, Africa şi America iarsk.
tul că in această văgăună, as­ de sud. Numai trei întreprin­
cunsă la capătul lumii, lipseau deri înzestrate cu utilajul cel
cu desăvîrşire specialiştii in ma-
terie de plutărit. Din alte regiuni la Igarka, combinatul din Ma-
au venit să lucreze aici două
echipe compuse din 70 de plu-
In acest fel, in afară de faptul
că pentru reparaţie au necesi­
tat bani, căile ferate uzinale, şi
în ultimă instanţă secţiile com­
binatului, au fost lipsite de a-
portul preţios al acestui vagon.
O atitudine tot atît de lipsită
de grijă faţă de. agregai, o au
manevranfii Nicolae Filimon şi
Constantin Alupoaie, care, ma-
nevrînd brusc instalaţia elec­
trică a căii cu role, provoacă
arderea motoarelor electrice.
Faptele acestor doi manevranţi
sînt cu atît mai nedemne, cu cit
se ştie că rebobinarea unui mo­
tor este o treabă costisitoare şi
necesită cheltuieli suplimentare.
De asemenea, macaragiii Carol
Kral, Nicolae Cireş şi Constan­
tin Cornilă nu-şi curăţă maca­
ralele, nu înlătură singuri şi
rapid micile defecţiuni ce se i-
vesc. Ei aşteaptă întotdeauna ca
aceste treburi să fie făcute de
lăcătuşii de întreţinere, deşi sînt
pricepuţi şi le pot face singuri.
O atitudine nepermisă faţă de
curâfirea locului de muncă o
are şi şeful de echipă de la caja
de blocuri, Traian Barabaş,_ care
intr-o consfătuire de producţie
a cerut sâ se angajeze un om
care să răspundă de curăţenie
la blocvalţtiri. Este oare a-
ceasta atitudinea pe care tre­
buie să o aibă un bun gospo­
dar ?
In ziua de 13 ianuarie, la­
minatorii din secţia trio au pier­
dut mai multe ore de lucru
pentru că s-a produs o puşcare
la cablul de rezistenţă de la
motorul principal. Şi acest fapt
s-a petrecut din cauză că aco­
perişul halei are cîteva spăr­
turi prin care apa a putut a-
junge la cablu provocnnd pus-
carea. Repararea acoperişului
halei de la laminorul trio a fost
cerută şi acum un an, dar ni­
meni n-a luat măsurile cores­
punzătoare.
Considerăm că aceste atitu­
osebi despre felul în care se
tratează şi se pregăteşte sămîn-
ţa de porumb pentru semănat şi
despre măsurile ce trebuie luate
iarna în vederea campaniei agri­
cole de primăvară.
Cele mai multe întrebări au
fost puse în legătură cu statutul
gospodăriei agricole colective.
k ficială pentru reproducţie Ia ani­
Şi în cadrul gospodăriei agri­
cole colective „Drumul Iui Le-
nin" din Sebeş, funcţionează un
curs agrozootehnic fa care par­
ticipă cu regularitate 20 de co­
lectivişti. Pînă acum s-au pre­
dat 3 lecţii. Prima lecţie intitu­
lată „Despre însămînţările arti­
ficiale şî îmbunătăţirea raselor
de animale" a fost predată de
considerabil productivitatea mun­
cii. In bazinul Angara-Enisei
există astăzi numeroase exploa­
tări forestiere, unde fiecare lu­
crător stochează în medie pînă
la 800 metri cubi material lem­
nos pe an.
Acum 20 de ani, peste 50 la
deA.
produceau decit două sortimente
de lemn tăiat. Astăzi exploata­
rea manuală este dată uitării,
iar sortimentul de lemn tăiat
este foarte variat.
In fiecare an, în portul Igar­
ka, situat pe cursul inferior al
fluviului Enisei, ancorează zeci
de cargoboturi străine, care pă­
trund pînă aici prin Calea Ma­
ritimă de Nord. Aceste nave
transportă „aurul verde“ sovie­
tic spre numeroase ţări din Eu­
mai modern — combinatul de
klokovo, situat intre Krasno­
iarsk şi bătrinul oraş Eniseisk
şl uzina de traverse din Strei- de kilometri intîlnesti noi con-
dini lipsite de grijă ţaţă de ma­
şini şi agregate, se datoresc şi guvernul provizoriu
faptului că atît organele sindi­
cale cit şi organizaţia de ba:
de partid au neglijat educarea
muncitorilor în spiritul unei
griji profunde faţă de avutul
obştesc. Este necesar ca aceas­
tă problemă să facă tot mai des
obiectul preocupărilor organi­
zaţiilor de partid şi sindicale.
Sancţiunea pe linie administra­
tivă în astfel de cazuri nu este
totul. Munca politică de masă,
dusă cu răbdare şi zi de zi pen•>
tru ridicarea conştiinţei patrio­
tice a tuturor muncitorilor, tre­
buie să constituie principala ac­
ţiune îndreptată împotriva unor
astfel de abateri de la conduita
socialistă. Organizaţia de bază
de la laminorul vechi, pre­
cum şi comitetul sindical de
secţie au datoria să organizeze
consfătuiri şi conferinţe pe a-
ceastă temă, să confecţioneze nat arestarea generalului Gren-
panouri prin care să populari­ no, directorul şcolii militare, a
zeze pe cei care îşi îngrijesc
bine utilajul, care îşi curăţă lo­
cul de muncă. Agitatorii trebuie
să desfăşoare o muncă neîntre­
ruptă în această direcţie. Prin flictului existent între armată şi
convorbiri, discuţii de la om la partidul guvernamental „Colora­
om şi prin exemplu personal, ei
pot avea o contribuţie hotări-
toare in formarea unei atitudini
demne, plină de grijă faţă de
scule, maşini, instalaţii, agre­
gate etc.
Sarcinile pe anul 1959 sînt yană ca o „măsură preventivă“
multiple şi cer o bună funcţio­
nare a tuturor capacităţilor de
producţie. De aceea, grija faţă
de păstrarea lor în condiţiuni
cit mai bune, trebuie să fie o
preocupare a întregului colectiv.
Educarea oamenilor muncii în
acest sens, constituie o sarcină
nobilă a tuturor comuniştilor, a
tuturor muncitorilor cu un înalt
nivel de conştiinţă.
GH. PAVEl
medicul veterinar Adolf Bespa- concediaţi 400 de muncitori
leţ. Conducerea întreprinderii a a
După predarea lecţiei docto­
rul Bespaleţ a condus pe cei 20
cursanţi în laboratorul Centrului
de însămînţări artificiale din
Sebeş şi le-a demonstrat cum se
recoltează, cum se păstrează şi
cum se transportă sămînţa arti­
male. Interes deosebit pentru în­
suşirea cît mai corectă a celor
predate l-au manifestat colecti­
viştii Matei Hiiter şi Petru To-
dea, îngrijitori Ia vacile gospo­
dăriei.
Aceiaşi interes au manifestat. miting organizat in curlea în­
cursanţii şi ia lecţiile următoa­ treprinderii au cerut reprimirea
re. la lucru a tovarăşilor lor.
Acum 5 ani, exploatările fores­
tiere ale acestui bazin nu dispu­
neau pentru manipularea mate­
rialului lemnos decit de maca­
rale cu o capacitate redusă şi
de tip vechi, asemenea celor in-
tîlnite pe şantierele de construc­
ţii in anii primului cincinal. As­
două maluri ale
Eniseiului, pe
Krasnoiarsk şi
Dudi'nka, pe o
distanţă de apro­
ximativ 2.000
km. se înşiră nu­
meroase maca-
rale-turn, careişi zeci de kilometri în direcţia sud-
întind braţele lor lungi de oţel
spre fluviu. La începutul lunii
septembrie, la debarcaderul din
Krasnoiarsk a sosit o şalupă cu
descărcare automată, venită de
pe Angara. Cu ajutorul punţii
basculante, şalupa poate descăr­
ca 2.000 tone material lemnos
în numai 5 minute. La sţîrşitul
septenalului exploatările fores-
teire vor dispune de zeci de a-
semenea şalupe, produse de
şantierele navale din Krasno­
Perspscfive măreţe
C oborind pe fluviul Enisei,
de la Krasnoiarsk pînă la
Eniseisk, pe o distanţă de zeci
Pac?.' 3
1PESL
oyngjgME
recunoaşte
aî Cubei
PRAGA 14 (Agerpres). —
După cum transmite agenţia
CETEKA, W. Siroky, preşedin­
tele guvernului R. Cehoslovace,
a comunicat lui M. Urrutia, pre­
şedintele provizoriu al Cubei, că
guvernul cehoslovac a recunos­
cut guvernul provizoriu al Cubei.-
Grave tulburări
în Paraguay
BUENOS AIRES (Agerpres)',
— Ziarul „La Nacion“ relatea-*
ză că în Paraguay sau produs
grave tulburări. Generalul AU
fredo, dictatorul ţării, a ordo­
generalului Ovando, comandan­
tul aviaţiei militare şi a altor
200 de ofiţeri, că urmare a con­
do“, care de alttel este singurul
partid permis în ţară..
Acelaşi ziar anunţă că recent
mai multe sute de persoane au
fost arestate de poliţia paragua-
după răsturnarea regimului Ba­
tista în Cuba. La Asuncion, ca­
pitala Paraguayului, circulă zvo­
nul că în provincia Ghaco a iz­
bucnit o revoltă.
Noi concedieri
de munci»lor!
în Franfa
PARIS 14 Corespondentul A-
gerpres anunţă : Intr-o serie de
întreprinderi din Franţa au loc
în prezent noi concedieri de
muncitori. La marea uzină de
automobile Simca de la Boissy
(regiunea pariziană) au tost
nunjat de asemenea că pînă la
siîrşitul acestei luni vor mai fi
concediaţi încă 1500 de salari
aţi. La această întreprindere lu
crează acum circa 12.000 sala
riaţi. La întreprinderea de ma
teriale electrice şi telefonice „E
ricsson“ de la Colombey au tost
concediaţi 175 de muncitori. In
semn de protest peste 1.000 de
salariaţi ai întreprinderii au în­
trerupt lucrul şi în cadrul unui
aproape neîntrerupt: aşezări
muncitoreşti moderne, unele lo­
cuite, altele în curs de construc­
ţie, alternînd cu secţiile noilor
uzine de industrializare a lem­
nului. Dintre acestea din urmă,
unele au şi fost date în exploa­
tare, altele vor fi puse in func­
ţiune în anii viitori. In cursul
septenalului se vor construi trei
fabrici de cherestea cu 16 gatere
fiecare, uzine de case prefabri­
cate demontabile şi uzine de
piese de schimb pentru maşini,
un combinat de hirtie şi celu­
loză etc.
Pentru ca produsele tuturor
întreprinderilor create in acest
bazin să poată fi transportate
in tot cursul anului, şi nu nu­
mai în cele cîteva luni ale ser
zonului de navigaţie, s-a înce­
put construirea unei noi linii
ferate de la debarcaderul din
Abalakovo pe ¦Enisei, — u>nul
din cele mai importante centre
ale industriei forestiere din toa­
tă ţara — şi oraşul Acinsk, pe
calea ferată siberiană. Noua li­
nie a şi înaintat cu mai multe
vest.
In ţara „aurului verde" via­
ţa face progrese rapide şi cate­
gorice. Nu întîmplător cifrele
de control ale dezvoltării eco-
nimiei naţionale a U.R.S.S. pe
anii 1959— 1965 acordă o im­
portanţă atît de mare avintului
forţelor de producţie ale Siberiei
răsăritene.
(Agerpres)