Page 47 - 1959-01

Pag. 4
VIZITA LUI
con trib u ie ia slăbirea
încordării internaţionaSe
Ziarul „Gazette and Daily“ salută vizita
lui A. I. Mikoian
NEW YORK 15 (Agerpres). este gata să ducă tratative în
— TASS-a.nunţă: Ziarul „Ga­
zette and Daily“, care apare la
York (statul Pennsylvania), sa­
lută intr-un articol redacţional
vizita lui A. I. Mikoian in S.U.A.
arătind că această vizită con­
tribuie la slăbirea încordării in­
ternaţionale. Subliniind că A. I.
Mikoian a stat de vorbă.cu nu­
meroase personalităţi americane
influente, ziarul scrie: „Este pe
deplin posibil ca, ou timpul, vi­
zita şi declaraţiile lui A. T.
Mikoian să fie apreciate ca o
anumită etapă pe calea slăbirii
îpcordării provocate de războiul
rece. şi ca începutul acelei pe­
rioade în relaţiile dintre Statele
Unite şi Uniunea Sovietică care
va avea drept principiu că­
lăuzitor formula : „Trăieşte 5>
lăsă şi pe alţii să trăiască“.
Ziarul citează recenta decla­
raţie a senatorului Clarck, care
a subliniat că singurul mijloc
de a obţine pacea în întreaga
lume i! constituie „tratative, tra­
tative şi iar tratative“. ,
’ Guvernul sovietic, scrie in
continuare „Gazette and Daily“,
Programul noului guvern
finlandez
HELSINKI 15 (Agerpres) - a venitului naţional şi a nive­
TASS anunţă : La 14 ianuarie lului de trai al poporului, să în­
a avut loc prima şedinţă a nou­
lui guvern al Finlandei, la care
primul ministru, V. I. Sukselai-
nen a dat citire programului gu­
vernului. In acest program se
arată că guvernul îşi va con­
centra atenţia asupra rezolvării
acelor probleme care in prezent
împiedică' mai mult decit
orice dezvoltarea normală a so­
cietăţii. In categoria acestor pro­ Sukselainen, ministrul Afaceri­
bleme guvernul include mai iu­
tii de toate complicaţiile din si­
tuaţia politică externă a ţării,
dezbinarea din viaţa internă şi
şomajul accentuat.
In scopul consolidării situa­
ţiei Finlandei pe arena interna­
ţională, se spune in program,
guvernul va menţine relaţii bu­
ne cu toate ţările, dar mai cu
seamă cu vecinii noştri. Guver­
nul consideră că sarcina sa
principală in domeniul politicii
externe este restabilirea cu U-
niunea Sovietică a unor relaţii
bazate pe încredere reciprocă.
Pentru aceasta noul guvern nu
va cruţa nici un efort în vede­
rea restabilirii relaţiilor econo
mice şi culturale cu Uniunea So­
vietică, care s-au dezvoltat in
ultimii ani în conformitate cu
cerinţele .societăţii noastre şi a
vieţii sale economice.
In domeniul politicii economi­
ce, guvernul intenţionează să
pună capăt scăderii producţiei,
O NOUA INIŢIATIVĂ DE PACE A UNIUNII SOVIETICE:
Tratatul de pace cu Germania
La 9 mai anul acesta se îm­
plinesc 14 ani de cînd popoarele
lumii sărbătoreau triumfătoare
victoria asupra iorţelor negre ale
fascismului. Deci, 14 ani de cînd
în Europa au încetat ostilităţile
provocate de cel de-al doilea
război mondial, de cînd partici­
panţii la coaliţia antihitleristă
s-au angajat să creeze posibili­
tăţi şi condiţii pentru ca Ger­
mania să nu mai devină nicio­ juns în anul 1959 şi Tratatul mania : elaborarea şi publica­ după cum se ştie, agită tot mai Oamenii muncii din patria
dată un stat agresiv. Şi lucrul de pace cu Germania n-a fost rea proiectului acestui tratat ca mult în ultima vreme în Ger­ noastră care au cunoscut oro­
acesta trebuia înfăptuit prin în­ încheiat revine în întregime pu­ şi propunerea de a se convoca mania occidentală lozinci re­ rile fascismului german sînt
cheierea Tratatului de pace cu terilor occidentale. Acestea au în viitorul apropiat la Varşovia vanşarde, de revizuire a frontie­ profund interesaţi ca militaris­
Germania. Ca document pe care
trebuia să-şi pună semnăturile
statele care şi-au adus contribu­
ţia la zdrobirea fascismului şi
reprezentanţii poporului german,
tratatul de pace avea menirea
să pună pentru totdeauna capăt
unui capitol întunecos din is­
toria Germaniei, să pună bazele
unui nou stat german, un stat ca­
re, prin politica sa internă şi ex­ ţia împiedicării cu orice preţ a
ternă, să nu mai ameninţe nicio­
dată pacea şi securitatea veci­
nilor săi, a întregii Europe.
Dar, în ciuda celor aproape 14
ani scurşi de la sfîrşitu! războ­
iului, Tratatul de pace cu Ger­
mania n-a fost. încheiat nici pî­
nă astăzi. Mai mult chiar, pu­
terile occidentale participante la
coaliţia antihitleristă nici nu
s-au străduit să discute în se­
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon? 1881 189175. Taxa plătită în numerar conform a «robiră Direcţiunii Generale P.T, J.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparulî In R e p rln d e ^ Eoligrafică ,,i MAI" — Deva.
nRU MU l SOCI AU S MU ! U I Nr. 1260
iawximmvt*
lM1K0I9N I I S.B J juJXLmeta sU ni • .u ilu rte ie alint • xiltim eie slir i • jul&male
problema comerţului, în proble­ Ai XXSIMea Congres Pentru eliberarea Substratul provocărilor trupelor
ma Berlinului, a dezarmării, extraordinar ai Partidului lui Manolis Glezos Haosului ia frontiera R.D. Vietnam
precum şi în alte probleme. Comunist din Bieiorusia
Dacă senatorul Clarck are
dreptate, şi credem că el are
dreptate, poziţia Uniunii Sovie­ M1NSK 15 (Agerpres). — şi a celorlalţi patrioţi greci Declaraţia unui reprezentant al Ministerului
tice este dătătoare de imbold. TASS anunţă : La H ianuarie Afacerilor Externe al R. D. Vietnam
Să sperăm că lipsa de dorinţă s-a deschis la Minsk cel de-al
de a duce tratative cu Uniunea XXIII-lea Congres extraordinar MOSCOVA 15 (Agerpres). ca Manolis Glezos nu pot fi HANOI 15 (Agerpres). — spus că trupele R. D. Vietnam
Sovietică, manifestată de Sta­ al Partidului Comunist din Bie- TASS anunţă: Prof. Nikolai Vi­ duşmani ai poporului lor. Un reprezentant- al Ministerului ar fi încălcat frontiera Laosu­
tele Unite atit de des, se va lorusia. nogradov, cunoscut savant so­ Afacerilor Externe al Republicii iui.
schimba, cel puţin în urma vizi­ Kirill Mazurov, membru su­ vietici în domeniul medicinii, Sîntem '-^nvinşi, declară prob Democrate Vietnam a făcut o
tei lui A. I. Mikoian în ţara pleant al Prezidiului C.C. al membru al conducerii Asociaţiei Vinogradov, -ă toţi oamenii de declaraţie cu privire la inciden­ După cum s-a larătat în repe­
noastră. Dacă am merge ceva P.C.U.S., prim-Secretar al C.C. U.R.S.S.-Grecia, a dat publicită­ ştiinţă, toţi lucrătorii de pe tă- tele de la frontiera dintre Viet­ tate rînduri în notele guvernu­
mai departe decît Clarck, ne a! Partidului Comunist din Bie- ţii o scrisoare de protest în le­ rîmul medicinii din întreaga lu­ nam şi Laos, în care a subli­ lui R. D. Vietnam adresate gu­
trebuie nu numai „tratative, tra­ lorusia, a prezentat raportul cu gătură cu arestarea lui Manolis me, toţi reprezentanţii profesiu­ niat că provocările trupelor Lao- vernului regal al Laosuiui, ade--
tative şi iar tratative", ci şi e- privire la tezele raportului lui Glezos şi a altor democraţi greci. nilor umanistice, se vor pro­ sului la frontiera R. D. Vietnam vărul este că trupele Laosuiui,
laborarea unor metode de a ne N. S. Hruşciov „Cifrele de con­ nunţa în apărarea acestui pa­ sînt un rezultat al uneltirilor im­ concentrate de-a lungul frontie­
cunoaşte reciproc... Dintre me­ trol ale dezvoltării economiei Ne-au sosit veşti îngrijoră­ perialiştilor americani în Laos. rei, au comis acţiuni prin care
todele pentru stabilirea contacte­ naţionale a U.R.S.S. in anii toare cu privire la arestarea triot grec. Facem apel la nume­ se încalcă frontiera teritoriului
lor fac parte comerţul, ştiinţa, "1959— 1965" şi sarcinile Parti­ In ultimul timp, se spune în R. D. Vietnam.
invăţămintul, problemele ocro­ dului Comunist din Bielorusia“. multor democraţi greci, se spu­ roşii noştri prieteni din Grecia : declaraţie, imperialiştii ameri­
tirii sănătăţii. Tntilnirile între ne în scrisoare. Printre aceştia cani întreprind orice în vede­ Reprezentantul Ministerului
se 'află patriotul grec •Manolis apăraţi ceea ce aţi apărat de rea intensificării pătrunderii lor Afacerilor Externe a subliniat că
oamenii din cele două părţi ale Greva piloţilor de la Glezos, acuzat de spionaj.' A- în Laos, încearcă să-l transfor­ guvernul R. D. Vietnam este dis­
lumii şi tratativele duse de ei „American Airlines“ cesta este un neadevăr. Oameni fascismul odios. Cereţi elibera­ me într-o piafă a lor proprie şi pus, după Cum a mai arătat a-
in aceste domenii trebuie să fa­ într-o bază militară, să atragă cest lucru în repetate rînduri,
rea imediată a lui Manolis Gle­ Laosul în blocul agresiv al ca împreună cu guvernul Lao­
suiui să rezolve pe cale paşni­
zos şi a celorlalţi patrioţi greci. S.E.A.T.O. In acest scop ei au că, pe calea tratativelor, proble­
-------------- folosit elementele reacţionare din mele de frontieră litigioase, ceea
că să progreseze cauza gene­ Greva piloţilor de la „Ameri­ Nano alianţă între S. U. A. şi Pakistan interiorul ţării în vederea creă­ ce va contribui la întărirea şi
rală, şi anume salvarea omenirii can Airlines“, a luat sfîrşit după
22 de zile. Piloţii au obţinut sa­ stîrneşte nelinişte în rîndurite
de la exterminarea nucleară. tisfacerea revendicărilor lor cu
privire la salarii şi condiţii de opiniei publice indiene
muncă. DELRl 15 (Agerpres) — Tra­ merican acordat acestei ţări, rii unui conflict la frontiera îmbunătăţirea relaţiilor de bună-1
Potrivit agenţiei Associated tativele cu privire ia încheierea stîrneşte o deosebită nelinişte Vietnamului şi a încordării în vecinătate între cele două state.
unei noi alianţe militare între în rîndtirile opiniei publice in­ relaţiile dintre cele două ţări. La acest lucru năzuieşte consecj
Press, pagubele suferite de „A- S.U.A. şi Pakistan, precum şi diene. înzestrarea armatei pa­ vent guvernul Republicii Demo­
merican Airlines“ în urma gre­ kistaneze cu tipuri moderne de Reprezentantul Ministerului A- crate Vietnam. După cum se
vei se cifrează la peste 18 mi­ sporirea „ajutorului“ militar a­ arme este considerată în primul facerilor Externe a respins cu ştie însă, nici pînă în prezent
lioane de dolari. rînd ca o primejdie directă pen­ hotărîre declaraţia primului mi­ guvernul Laosuiui nu şi-a dat
tru independenţa Indiei şi pacea nistru al Laosuiui, Fui Sanani- răspunsul la această propune­
în Asia de sud-esi kone, la sesiunea din 12 ianua­ re a guvernului R. D. Vietnam.
rie a Adunării naţionale, care a
Străduindu-se să liniştească
opinia publică indiană, adepţii
vioreze activitatea industrială, Eisenhower se pronunţa împotriva blocurilor militare agresive, în
să dea de lucru oamenilor şi să propunerilor Uniunii Sovietice primul rînd S.U.A., vor căuta să
rezolve o serie de alte probleme. convingă pe indieni că armele
americane furnizate Pakistanului
Totodată, in cadrul primei şe­ în problema germană nu vor fi folosite în scopuri a--
dinţe a noului guvern, a fost gresive, ci numai pentru „apă­
rare". Acest lucru a încercat
creată o comisie guvernamenta­ WASHINGTON 15 (Ager­ re la problema germană. Cred, să-i dovedească ambasadorul Prim ul ministru al Laosuiui u rm ăreşte
lă pentru afacerile externe. In pres). — TASS anunţă . La 14 a spus el în continuare, că ma­ S.U.A. în India, Bunker, în ca­
ea au intrat primul ministru ianuarie preşedintele S.U.A., ximum ce se poate aştepta de drul unei conferinţe de presă ca­ instaurarea dictaturii în fără
Eisenhower, a luat cuvintul ia la o astfel de întilnire este cla­ re a avut loc la 13 ianuarie la
lor Externe, Terngren, ministrul un dejun la Clubul naţional al rificarea punctelor reale de ve­ Galcutta. Bunker a pretins că HANOI 15 (Agerpres). — ar ti „dictată de situaţia din ţa­
Comerţului şi Industriei şi mi­ presei. Răspunzînd la întrebă- dere ale celor două părţi în pro­ proiectata alianţă militară între Postul de radio Hanoi relatea­ ră care s-a schimbat“.
nistrul pentru problemele Co­ ,rile unor corespondenţi referi­ blema germană şi în alte pro­ S..UiAV-'Şi Pakistan- -ar 'avea m ză că primul ministru al Lao­
merţului Exterior din Ministerul toare la apropiata lui întilnire bleme. Totuşi, in cele din urmă, „steră şi un caracter limitat“ şi suiui, Sananikone, luînd cuvîn- Sananikone a expus progra­
cu A. I. Mikoian, preşedintele tratativele paşnice sint un re­ nu ar prezenta o „strîngere a tul la 12 ianuarie în cadrul se­ mul noului guvern al cărei prin­
Afacerilor Externe, Karîalainen. a spus că el nu crede că în zultat al unei asemenea înţe­ legăturilor“ între S.U.A. şi pac­ siunii extraordinare a Adunării cipale prevederi sînt revizuirea
ministrul Apărării, Hiappelia si legeri reciproce mai- bune.-*" It! tul de la Bagdad. naţionalet, a. cerut să i se acor­ constituţiei şi ţinerea de noi a-
Kleemola, ministrul Căilor de timpul convorbirilor vor fi pre­ de dreptul de a forma noul gu­ legeri în Adunarea naţională.
Comunicaţie şi Lucrărilor Pu­ Referindu-şe- la - perspectivele
blice. zentate propuneri noi referitoa- reglementării problemei germa­ vern şi de a investi acest gu­ In dimineaţa zilei de 13 ia-
vern cu împuterniciri speciale pe nuarje, Adunarea naţională a a-
ne, Eisenhower s-a pronunţat termen de 1 an. El a declarat că probat cu 28 de voturi .pentru
şi 16 contra împuternicirile spe­
împotriva propunerilor Uniunii necesitatea acestor împuterniciri ciale ale guvernului Sananikone.
Anglia intenţionează să transporte in 6ermania Sovietice în problema germa­
accidentală unităţi militare înzestrate cu arma nă. El a repetat afirmaţia că
S.U.A. ar fi gata să dea Uniu­
atomică şi arma rachetă nii Sovietice orice garanţii că Qiveppîe între partenerii la „piaţa comună“
„o Germanie unificată“ nu va
LONDRA 15 (Agerpres). — va ti transportat prezenta o „primejdie" pentru
După cum transmite agenţia Dortmund din Germania occi­ Uniunea Sovietică. PARIS 15 (Agerpres). — La vamale care nu corespund in­ ce vor avea de înfruntat acum,
citeva zile după intrarea in vi­ tereselor „comunităţii tranco- pe pieţele vest-germane concu­
Reuter, Anglia intenţionează să dentală. Purtătorul de ouvint Răspunzînd la una din între­ goare a „pieţii comune“ a ce­ africane“. Intradevăr, aminteşte renţa altor producători...“. (Este
lor 6 ţări vest-europene şi a revista, in baza tratatul,ui „pie­ evident că revista „Marches
transporte in Germania occiden­ a adăugat că aceasta corespun­ bările corespondenţilor, preşe­ teritoriilor dependente de aces­ lii comune“ ţările care fac par­ Tropicaux“, publicaţie a cercu­
tală unităţi militare înzestrate de planurilor N.A.TO şi inten­ dintele Eisenhower a declarat te ţări din Africa, publicaţia rilor marii finanţe capitaliste,
cu arma atomică şi arma rache­ ţiei guvernului englez. Regimen­ că realizările Uniunii Sovietice te din acest organism sint obli­ nu se gîndeşte ia avantajele
tă. După cum a declarat un pur­ tul va fi înzestrat cu proiecti­ în domeniu! creării Tachetelor franceză „Marches Tropicaux gate să reducă în primul an de reale pentru- teritoriile depen­
tător de cuvînt al Ministerului le teleghidate „Corporal“, pe funcţionare a tratatului, în pro­ dente de Franţa, ci la câştigu­
balistice sînt strălucite, şi a de­ et Mediteranienes“ sublinia cu porţie de 10 la sută, taxele de rile marilor plantatori colonia­
lişti francezi stabiliţi în aceste
Apărării al Angliei, într-un vi­ care Ministerul Apărării le-a clarat că ar ti stupid să se nege nemulţumire că guvernul vest- import asupra produselor pro­
venite de la partenerii lor. Ger­
itor apropiat regimentul 47, do­ caracterizat drept o „armă tac­ că LJniunea Sovietică se află „în- german a adoptat unele măsuri
tat cu proiectile teleghidate, ca­ tică mobilă cu încărcătura de trucitva înaintea*1 Statelor U-
re a făcut instrucţie in Anglia, luptă obişnuită sau atomică". nite în acest domeniu.
mania occidentală, temindu-se teritorii).
că ieftinirea acestor taxe de im­ Revista îşi exprimă regretul
tantă a proiectului e aceea care transformării părţii occidentale port ar ti considerată prea mi­ faţă de „această atitudine a gu­
se referă la faptul că Germania a acestui oraş într-o regiune de­ că faţă de taxele oarecum infe­ vernului Germaniei occidentale
trebuie să rămînă în afara ali­ militarizată, liberă, care să se rioare ale altor ţări membre ale care, încă din primul moment
anţelor şi blocurilor militare în­ administreze pe baza unui sta­ „pieţii comune“ — Belgia sau al intrării in funcţiune a „pie­
rios această chestiune de o atît din Germania occidentală, de dreptate împotriva uneia din ce­ tut propriu special. Aceste clau­ Olanda — a redus intr-o pro­ ţii comune“, se foloseşte de ar­
de mare însemnătate, deşi în a- transformare a Berlinului occi­ le patru puteri principale ale ze sînt prevăzute şi în proiectul porţie mai însemnată taxele de
ceastă problemă au fost făcute dental într-un centru de spio­ coaliţiei antihitleriste. sovietic al Tratatului de pace cu import la cafea şi cacao, insă tificii pentru a anula primele
propuneri concrete de către Uni­ naj şi agresiune împotriva la­ Germania. pentru toate ţările exportatoare avantaje la care se puteau aş­
unea Sovietică. Astfel, pronun- gărului socialist. Are de asemenea, o mare în­ de aceste produse, nu numai tepta teritoriile de peste mări
ţîndu-se consecvent pentru în­ semnătate punctul din proiectul Opinia publică mondială iubi­ pentru teritoriile membre ale din asocierea lor la comunita­
cheierea Tratatului de pace cu Consecventă politicii sale de de tratat care se referă la in­ toare de pace apreciază noua „pieţii comune“. tea europeană...
Germania, Uniunea Sovietică a pace, pentru lichidarea unor si­ terzicerea activităţii pe teritoriu! iniţiativă a Uniunii Sovietice ca
propus încă din anul 1952 un tuaţii anormale, Uniunea Sovie­ Germaniei a partidului naţional un nou pas pe calea slăbirii în­ Urmarea este, după cum ex­ Cu atit mai regretabil cu cit
proiect de tratat. tică a venit de curînd cu o nouă socialist, a organizaţiilor de pe cordării internaţionale în Euro­ Germania occidentală beneficia,
iniţiativă în ce priveşte încheie­ teritoriul Germaniei care ţin de pa şi în întreaga lume, ca o plică „Marches Tropicaux“ — în cadrul tratatului „pieţii co­
Vina pentru faptul că am a- rea Tratatului de pace cu Ger­ acest partid sau care se află nouă şi importantă măsură me­
sub controlul lui, inclusiv orga­ nită să lichideze o situaţie a- că „teritoriile franceze de peste mune“, ca şi ceilalţi parteneri,
nizaţiile politice, militare şi pa­ normală existentă la 14 ani de de o sporire cu 20 la sută a
ramilitare — organizaţii care, la terminarea războiului. mări nu vor putea profita de n- exporturilor sale in teritoriile
dependente de Franţa...“, adau­
vantajele la care se aşteptau în gă revista.
cadrul „pieţii comune“, deoare-
S1MBATA 17 IANUARIE 195P
Spectacole cinematografice
refuzat să discute propunerile sau Praga o conferinţă pentru relor Germaniei occidentale în mul german să nu mai amenin­ DEVA: Tosca; PETROŞANI: Priete­ Femeia zilei; ILIA: Călătorie peste
concrete şi realiste ale Uniunii examinarea acestui proiect şi dauna altor state vecine cu R.F. ţe niciodată munca lor paşnică ni de duminică | Botagoz (E- trei mări; SIMERIA: Cazul doctoru­
Sovietice, deşi ele n-au făcut al­ pentru elaborarea şi semnarea Germană. Proiectul tratatului de de construire a socialismului. roii Gazahstanului); ALBA IULIA : lui Laurent; LONEA: Femeia zilei j
te contrapropuneri. Prin pozi­ unui text comun al Tratatului. pace propus de guvernul sovie­ Romînia, ca stat care a partici­ Pescarii din A rai; Neamul Gheraci- TEIUŞ : Simpaticul nostru doctor j
ţia pe care au adoptat-o puterile tic ţine seama de dorinţa legi­ pat cu forţele sale armate Ia lo r ; SEBEŞ: Pe Donul liniştit; ORAŞ- ZLATNA: Moulin R ouge; BĂRCI
occidentale, se poate vorbi nu Ceea ce caracterizează pro­ timă a întregului popor german războiul împotriva Germaniei TIE: Un nou număr de atracţie; HA­ MARE; Gasa în care locuiesc; AP©Ls
de eforturile acestora pentru în­ iectul Tratatului de pace cu Ger­ de a realiza unitatea, articolul hitleriste, este una din puterile ŢEG: Luptătorul şi clovnul; BRAD: DU DE S U S : Verstele de foc.
cheierea Tratatului de pace cu mania propus de către Uniunea 22 preconizînd că „puterile a- aliate şi unite chemate să exa­
Sovietică e faptul că el ţine sea­
Germania ci, dimpotrivă, întrea­ ma de cele mai imperioase şi Ilate şi unite recunosc dreptul mineze şi să semneze Tratatul \ 10) II <0)
ga lor politică a mers în direc­ vitale cerinţe ale poporului ger­ poporului german la restabilirea de pace cu Germania. De a-
man, ale păcii şi securităţii pe unităţii Germaniei şi se declară ceea, poporul romîn consideră Programul 1: 6,25 Jocuri populare 23.00 Muzică de dans. Programul I I :
semnării unui astfel de docu­ continentul nostru european. gata să acorde celor două state că noile propuneri sovietice pri­ romîneşti; 7,15 Gîntece colhoznice; 14,07 Muzică de estradă; 17,25 Din
ment. Şi nu e greu de ghicit Astfel, Germaniei i se recunoaşte germane tot sprijinul în reali­ vind îricheieréa unui ¦Tratat de 7,30 Muzică uşoară executată la dife­ muzica' popoarelor) 19;00 <3oin!cert de
cauza pentru care puterile oc­ dreptul de a avea forţe armate zarea acestui scop pe baza apro­ pace cu Germania, răspund ce­ rite instrumente; 9,00 Valsuri; 10,30 muzică' 'populară romînească 8M Mun­
proprii, necesare pentru apăra­ pierii şi înţelegerii între Repu­ lor mai vitale cerinţe ale păcii Cîntece şi jocuri populare romîneşti; tenia şi ’ Moldpva ;.!22,00 M uzică1' de
cidentale participante la coaliţia rea ţării. Proiectul de tratat pre­ blica Democrată Germană şi şi securităţii în Europa şi în în- 11,03 Muzică de estradă ; 12,30 Melo­ dans ; 23,52—0,50 Muzică de dans.
antihitleristă luptă cu atîta zel vede, fireşte, şi unele restricţii Republica Federală Germană“, treaga lume şi ele sînt sprijinite dii populare romîneşti; 14,00 Muzică ;
împotriva Tratatului de pace cu în această privinţă, cum ar fi, cu căldură şi aprobare de toţi 15;10 Suita din baletul, „Gopellia" de Buletine de ştiri: 5,00 j 6,00; 7,00 j
Germania: tocmai lipsa Iui per­ de pilcţă, interzicerea producţiei E important de menţionat îap- oamenii muncii din ţara noastră, D elibes; 17,15 „Romanţa rusă“ : Gu­
mite puterilor occidentale să-şi armelor nucleare ca şi înzes­ tul că guvernul Uniunii Sovie- constructoare activă a socialis- rilev ; 18,30 Muzică. uşoară româneas­ 11 ,0 0 ;‘ 13,00; 15,00; 17,00j 19,001
desfăşoare în voie politica lor a- trarea armatei germane cu ar­ tice se declară gata să discute mului. că ; • 19,15 Muzică ;. 19,52 Noapte bu­ 20.00 ; 22,00; 23,52 (programul I) j
gresivă, de amestec grosolan în me de acest fel. O clauză impor­ cu puterile occidentale şi pro- nă,, c o p i i 20,30 Muzică del estradă; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00 j 23,00
treburile interne ale poporului blema Berlinului, problema CONST. MACOVEI (programul II).
\