Page 48 - 1959-01

Hunet
OIGANAL COMITETULUI REGIONALRM,Ri HUNEDOARASI AlSFATULUI POPULÄRREGIONAL
1 Anul XI Nr. 1267 j
1Pentru realizarea sarcinilor eciinomice
stabillite de Conferinţa regionallă de partid
A n g ajam en te
sp o rite
La prelucrarea planului pe a-
nul 1959, muncitorii Atelierelor
mecanice din Bărbăteni — în­
treprinderea de explorări Lu-
peni — au răspuns cu angaja­
mente valoroase. Din angaja­
mente s-au concretizat următoa­
rele : îndeplinirea planului anual
la data de 1 decembrie 1959;
creşterea productivităţii muncii,
ţaţă de indicele planificat, ou 5
la sută î printr-o mai bună or­
ganizare a procesului de pro­
ducţie şi prinţr-un regim sever
de economii la materiale, com­
bustibil şi energie, obţinerea u-
nor economii in valoare de
50.000 lei.
In scopul realizării obiective­
lor de mai sus, colectivul ate­
lierelor, împreună cu conduce­
rea întreprinderii, a luat o se­
rie de măsuri tehnico-organiza-
torice, printre care asigurarea
cu materiale şi scule a echipelor
de lucru, introducerea micii me­
canizări, folosirea întregii capa­
cităţi a bancului de rodaj a u-
titajelor, menţinerea în perfectă
stare de funcţionare a instala­
ţiilor şi maşinilor unelte, prin
executarea la timp a reparaţiilor
planificate etc.
Colectivul Atelierelor mecani­
ce va munoi neobosit pentru tra­
ducerea in fapte a angajamente­
lor luate, contribuind în acest
fel la îndeplinirea sarcinilor tra­
sate de Conferinţa regională de
partid.
ANEA ALEXANDRU
corespondent voia să afle ce sarcini sau trasat mi­
-O —
Sporesc producfia
de metal
Hotărîrile Conferinţei regionale de
partid constituie un nou imbold în
munca oţelarilor hunedorenl. El luptă
cu multă abnegaţie şi îşi aduc o con­
tribuţie însemnată la realizarea sar­
cinilor ce le revin în creşterea produc­
ţiei de metal.
Datorită muncii pline de avînt, oţe-
larii de la secţia I-a — în frunte cu
comuniştii — au dat peste prevederile
planului de producţie, în perioada
1— 14 ianuarie inclusiv, 1.683 tone de
oţel.
In fruntea luptei pentru sporirea
producţiei de oţel se află brigăzile con­
duse de comuniştii Dumitru Şerban
şi Traian Bîrlea, care, în perioada res­
pectivă, au dat peste plan 164 şi res­
pectiv 194 tone oţel.
Urmînd exemplul lor, şi brigada de
oţelari condusă de utemistul Silvestru
Jescu, organizîndu-şi mal bine mun­
ca, a reuşit să dea peste plan 169
tone oţel.
îm i
| Printre fruntaşii
t secţiei mecanice de
la fabrica chimică
din Orăşlie se nu­
mără şi comunistul
Nicolae Ciurdărcs-
cu, strungar. El îşi
depăşeşte lunar nor­
ma de producţie cu
60—80 la sută.
« Pentru a da viaţă
* hotărîrilor Confe-
J riutei regionale de
4 partid tov. Nicolae
t C.iurdărescu se
î străduieşte ca în
j fiecare zi să-şi de-
* păşească norma de
producţie, mobili-
zînd totodată şi pe
ceilalţi tovarăşi de
muncă din secţie.
IN CLIŞEU :
Tov. Nicolae Ciur.
dărescu la locul
său de muncă.
a .,* .
.J'öVSl
Sîmbătă 17 ianuarie 1959
Vom da patriei oţel mai mult,
mai bun şi mai ieftin
La oţelăria Martin nr. 1 de la Com­
binatul siderurgic Hunedoara, munci
torii, inginerii şi tehnicienii, membri şi partid, utemiştilor şi membrilor de
nemembri de partid, însufleţiţi de ho
tărîrile adoptate de Conferinţa regio
nală de partid, desfăşoară o vie în
trecere pentru a da patriei cît mai mult
oţel peste plan.
15 ianuarie 1959. Schimbul I a pre­
dat cuptoarele tovarăşilor din schimbul
următor ca să continuie munca de plă­
mădire a oţelului. După predarea
schimbului ei s-au adunat la colţul
roşu al secţiei. Aci ei s au întîlnit ru
tovarăşul lor de muncă, oţelarul Tra­
ian Bîrlea, delegat la Conferinţa re­
gională de partid, care le-a vorbit des­
pre hotărîrile ce au fost adoptate de
Conferinţă şi sarcinile ce revin oţela­
rilor pentru traducerea lor în viaţă.
Un loc important în lucrările Con­
ferinţei regionale de partid — a spus
tov. Traian Bîrlea — l-a ocupat proble­
ma creşterii producţiei de metal în
combinatul nostru. S-au stabilit sar­
cinile ce ne revin şi măsurile ce tre­
buie luate pentru traducerea lor în
viaţă. In hotărîrea adoptată se preve­
de ca combinatul nostru să producă,
în acest an, peste sarcinile de plan
30.000 tone oţel şi să reducă preţul
de cost pe tona de oţel Martin cu 11
lei.
Din subsolul Văii Jiului
întorşi la locurile lor de muncă,
delegaţii la Conferinţa regională de
partid, au fost asaltaţi cil întrebări de
căire ortacii lor de muncă. Fiecare
nerilor.
Delegaţii le-au transmis celorlalţi mi- plan, 229 tone, 189 tone şi 82 tone
neri că vor trebui să extragă mai mult
cărbune, de o calitate mai bună şi să
reducă preţul de cost pe tona de căr­
bune.
„Trebuie depuse toate eforturile —
spunea un delegai ortacilor săi — pen­
tru ca să dăm cărbune curat şi ieftin“.
Şi harnicii mineri ai Văii Jiului au re­
început lupta cu comorile subsolului cu
şi mai multă îndîrjire. Planul a înce­
put să rămînă în urmă. Dăm mai jos
clteva din rezultatele obţinute de mi­
nerii petriteni.
Productivitate mărită
I.a Petrila, sectorul I, numai în pri­
mele 15 zile ale acestui an a extras
peste plan cantitatea de 113 tone căr­
bune. In această perioadă porductwi-
iatea muncii pe sector a crescut cu
17,3 la sută. Brigăzile care au obţinut
cele mai frumoase rezultate sînt cele
ale lui Victor Petcr, care a dat peste
pian 151 tone, Ştefan Mihai şi Gheor-
ghe Neagu, care au dat peste plan 141
tone şi, respectiv, 97 tone de cărbune.
1.153 tone peste plan
Nici sectorul II al exploatării mi­
niere Petrila, nu şi-a dezminţit titlul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VA/
| 4 pagini 20 bani
In continuare s-au arătat sarcinile
ce revin membrilor şi candidaţilor de
sindicat în înfăptuirea cu succes a
hotărîrii adoptate de conferinţă. Ară-
tînd că oţelarii de la secţia I-a s-au
angajat să dea peste sarcinile anuale
de plan 16.500 tone oţel şi să reducă
preţul de cost cu 10 lei pe tonă, tov.
Traian Bîrlea a sp u s: „Noi trebuie să
ne îndreptăm eforturile spre descope­
rirea şi punerea în valoare a rezerve­
lor interne din secţia noastră. In fe­
lul acesta vom putea reduce preţul de
cost al oţelului cu 11 lei pe tonă, aşa
cum a stabilit Conferinţa regională de
partid. Unele din brigăzile de oţelari
îşi pot chiar spori angajamentele luate.
Eu, de pildă, m-am angajat, în faţa
Conferinţei, că voi da, împreună cu
brigada mea, nu 800, ci cu 1.000 tone
oţel peste planul anual". El a îndem­
nat apoi şi pe ceilalţi oţelari să stu­
dieze cu atenţie posibilităţile ce le au
la locurile lor de muncă şi să-şi mă­
rească angajamentele.
In cadrul acestei întîlniri au luat
cuvîntul mai mulţi oţelari. Tov. ing.
Mihai Grigore, şef adjunct al secţiei,
a arătat în cuvîntul său că toţi oţela­
rii trebuie să lucreze cu inimă şi răs­
pundere pentru a-şi respecta cuvîntul
de sector fruntaş. Cele 1.153 tone de
cărbune cît a dat peste plan plnă la
15 ianuarie a.c. demonstrează ou pri­
sosinţă acest lucru. Brigăzile condu­
se de Qheorghe Mlchiev, Nicolae Cris-
tea şi Nicolae Păsărică s-au situat
din nou în frunte. Ei au dat peste
cărbune.
Iată clteva cifre care prezintă silfi-, lor ce Ie revin din hotărîrea adoptată
cientă garanţie că sarcinile economice
stabilite de Conferinţa regională de
partid vor fi îndeplinite.
In gospodăriile agricole de stat
INTENSE PREGĂTIRI
pentru campania agricolă de primăvară
Pregătirea desfăşurării cu suc­
ces a lucrărilor din campania a-
gricolă de primăvară preocupă
îndeaproape conducerile gospo­
dăriilor agricole de stat din regi­
unea noastră. In perioada de
iarnă, acestea, îndrumate şi spri­
jinite de către organizaţiile de
partid au luat măsurile cuvenite
pentru asigurarea condiţionării
din timp a seminţelor, introdu­
cerii în sol a unei cantităţi cît
mai mari de îngrăşăminte natu­
rale şi chimice, reparării tractoa­
relor şi a maşinilor agricole, ast­
fel îneît, atunci cînd vor îi de­
clanşate lucrările din campania
agricolă de primăvară să fie to­
tul pregătit. Iată cîteva aspecte
care oglindesc că, spre deosebire
de anul trecut, s-a muncit cu
mai multă răspundere în această
direcţie:'
S-au condiţionat mari
cantităţi de seminţe
Este bine cunoscut faptul că
una din măsurile care asigură
obţinerea unei recolte sporite la
ha., este condiţionarea seminţe1
lor. In acest scop, Trustul Gos­
tat Hunedoara, s-a preocupaUdin
timp de asigurarea seminţei ne­
cesare culturilor de primăvară
şi de condiţionarea acesteia. Pînă
în prezent s-a condiţionat, şi
tratat-cantitatea, de 43.000 kg tone faţă de 775, la G.A.S. Gă- acest lucru ei au luat măsuri să în- telor arătate, colectiviştii sînt hotărîţi rul la cimp aplidnd 30 de tone
griu din soiul Thatker şi Sel­ lan 483 tone faţă de 600, la graşe terenul suplimentar, . în timpul şă execute la timp toate lucrările de la hectar.
kirk şi 59 tone ovăz. A fost de G.A.S. Orăştie 540 tone faţă de vegetaţiei, cu azotat- de amoniu.. La însămînţare şi îngrijire a culturilor
asemenea asigurată şi selecţio­ 400, la G.A.S. Sîntămăria Orlea porumb au planificat o producţie medie- şi să .respecte cu stricteţe regulile a-
nată cantitatea de 102 tone car- 960 tone faţă de 400, la G.A.S. de 3.000 kg. boabe la hectar; Tot te­ grotehnice.
dat şi să poată raporta, la sfîrşitul a-
nului, că angajamentul pe care şi l-au
luat în faţa partidului, a devenit pen­
tru ei o sarcină, şi că a fost îndepli­
nit şi depăşit. Vorbind despre rezer­
vele interne ale secţiei, tov. ing. Mihai )iru ar prefera o asemenea poşetă făcută din vinilin. In curînd le veţi
Grigore a arătat că angajamentul luat
de către colectivul secţiei poate fi rea­
lizat întocmai.
Socotind că am avea chiar 25 zile
opriri pentru reparaţii la un cuptor pe
an — a spus el — noi putem să dăm
o şarjă cu o jumătate de oră mai re­
pede şi deci să producem nu 16.500,
ci 22.000 tone oţel peste plan.
Rezervele interne ale secţiei care
pot duce la mărirea indicilor de uti­
lizare a cuptoarelor şi în consecinţă la
sporirea producţiei de metal sînt nu­
meroase. Una din aceste rezerve o
constituie pierderile de metal.
Făcînd un calcul al pierderilor de
oţel pe primele 14 zile ale lunii cu­
rente — a continuat tov. ing. Mihai
Grigore — acestea se ridică la 47 de
tone, ceea ce înseamnă că înlr-un an
se pierd 1.100 tone oţel. Alte tone de
oţel se pierd prin scurgeri de dop şi
erupţii. Dacă noi vom lucra cu mai
multă atenţie putem să reducem aceste
pierderi la minimum şi astfel să dăm
o producţie mai mare de oţel.
O altă importantă rezervă internă o
constituie rebutul. Numai prin reduce­
rea rebutului cu 1 la sută faţă de cifra
admisă se pot economisi anual 75 tone
oţel.
Au mai luat cuvîntul tov. Androtiic
Corpadi, Gheorghe Leonte, Gheorghe
Şerban şi Alexandru Petrovici. Toţi
şi-au cxpnmat hotărîrea de a face tot
ce stă îh putinţă pentru mai bună fo­
losire a capacităţi de producţie a cup­
toarelor, a materialelor şi a timpului
de lucru, pentru a depune eforturi în
ridicarea nivelului politic şi profesio­
nal şi a-şi aduce un aport tot mai
mare la traducerea în viaţă a sarcini­
de Conferinţa regională de partid.
Muncitorii participanţi la această în- conducerilor tehnico-administrative etc.
tîlnire s-au angajat să nu precupeţeas­
că nici un efort pentru a da patriei
oţel mai mult,'mai bun şi mai ieftin.
tofi care va fi însămînţată în
primăvară.
Geea ce nu trebuie scăpat din
vedere este că în acea st an,
Trustul Gostat a asigurat şi în­
treaga cantitate de sămînţă de
trifoi (19 tone) şi cea de sfeclă
de zahăr care va fi însămînţată
pe 100 ha. teren.
Pentru toate aceste seminţe
s-au trimis analize la laborato­
rul de controlul seminţelor din
oraşul Alba Iulia.
Cantităţi însemnate
de îngrăşăminte
încorporate în sol
In majoritatea gospodăriilor
agricole de stat din regiunea
noastră a existat o serioasă pre­
ocupare faţă de administrarea
unor cantităţi cît mai mari de
îngrăşăminte naturale şi chimi­
ce în terenurile ce urmează a fi
însămînţate în primăvară. Pînă
la data de 14 ianuarie au fost
încorporate în sol următoarele
cantităţi de îngrăşăminte natu­
rale: la G.A.S. Mintia (Lăpuş-
nic) 125 tone faţă de 123 prevă­
zute în plan, la G.A.S. Galda
1.286 tone faţă de 1.440, la
G.A.S. Apoldu de Sus 1.900 tone
faţă de 2;020, la G.A.S. Boz 843
a a a a a a a a a / vaa/'
Y„Ombreluţă“, aşa se numeşte noul model de poşete produse la fabrica
(„Sirnion Bărnuţiu“ din Sebeş. Desigur că multe din cititoarele ziarului nos-
>găsi în magazin.
In clişeu: Tov. Rozina Navradi şi Margareta Apolzan, muncitoare la>
l fabrica „Simion Bărnuţiu", admirînd una din poşetele „Umbreluţă".
SchimDurl de experienţă între
birourile orüiuiliafillor i i beii
Comitetul de partid de la Combi­
natul siderurgic Hunedoara, la propu­
nerea mai multor secretari ai organi­
zaţiilor de bază, ra trecut la organiza­ ţia reparaţii electrice. In cadrul acestui
rea unor schimburi de experienţă între
birourile organizaţiilor de bază din
combinat, în scopul generalizării me­
todelor şi a experienţei înaintate în
munca de partid şi în conducerea eco­
nomiei.
In cadrul acestor schimburi de expe­
rienţă membrii birourilor organizaţii­
lor de bază îşi împărtăşesc reciproc
metodele, stilul lor de muncă în pro-
pleme b a : munca de primire de noi
membri şi candidaţi de partid, con­
ducerea şi 'desfăşurarea învăţămîn-
tului de partid, pregătirea şi desfăşu­
rarea adunărilor generale, întocmirea
planurilor de muncă, elaborarea hotă-
rîrilor şi organizarea muncii pentru
traducerea lor în viaţă, conducerea şi
îndrumarea activităţii organizaţiilor
de masă, desfăşurarea muncii de agi­
taţie, exercitarea controlului asupra
Un asemenea schimb de experien­
Petreşti, spre deosebire de cele­
lalte gospodării, s-au introdus în
sol numai 600 tone din cele
2.800 cîte sînt necesare a se ad­
ministra în terenurile ce urmea­
ză a fi însămînţate în primăva­
ră.
Faptul că pînă în prezent au
fost introduse în sol 6.737 tone
îngrăşăminte naturale, cu 779
tone mai mult decît prevede pla­
nul, dovedeşte cu prisosinţă că
acestei măsuri i-a fost acordată
atenţia cuvenită.
Merită subliniat şi faptul că
(Continuare în pag. 3-a)
M ăsuri pentru sporirea producţiei
la hectar în G. A. C .
In urma sarcinilor trasate .agricul­ renul ce urmează a fi însămînţat cu
turii, prin -Expunerea tovarăşului • Gh. porumb a fost arat adînc din toamnă,
Gheorghiu-Dej ţinuta la plenara G.G. ,
al P.M.R. din noiembrie 1958 şi a ce­
lor care izvorăsc din hotărîrile Confe­ 200 kg. superfosfat, la hectar.
rinţei regionale de partid, gospodăriile Colectiviştii din Turdaş au mai pre­
colective iau măsuri pentru a realiza văzut să realizeze o producţie medie
producţii ..cît mai mari.
G.A.C. din Turdaş şi-a prevăzut în tar. Terenul care va fi cultivat cu sfe­
planul de producţie pe anul 1959 să clă de zahăr se va îngrăşa cu 20 tone
realizeze o producţie de 2.000 kg. grîu gunoi de grajd lă hectar.
la hectar în medie. Pentru a realiza
ţă a avut loc în ziua de 14 ianuarie
a.c., între biroul organizaţiei de bază
de la secţia O.S.M. 2 şi cel de la sec­
schimb de experienţă tov. Constantin
Seros, secretarul organizaţiei de bază
de la oţelărie, tov. Dumitru Fotescu,
secretarul organizaţiei de bază de la
secţia reparaţii electrice şi alţi mem­
bri din birourile acestor organizaţii,
au arătat felul cum muncesc pentru
traducerea în viaţă a sarcinilor ce le
stau în faţă. Acest schimb de expe­
rienţă va duce la înlăturarea unor lip­
suri din munca birourilor organizaţiilor
de bază respective şi la îmbunătăţirea
muncii lor de viitor.;
Cuvîniul fruntaşilor din agricultură
Cum am reuşit să obţinem
4.110 kg. porumb şîiuleţi ia hectar
La gospodăria agricolă colec­
tivă din Apoldu de Sus am
realizat succese însemnate la
cultura 'porumbului. Cum au fost
posibile aceste realizări ?
Porumbul s-a semănat pe o
suprafaţă de IU hectare din
care: U 22 generaţia I-a pe 25
hectare, U 22 generaţia ll-a pe
60 hectare şi portocaliu pe 26
hectare.
Porumbul foloseşte bine guno­
iul de grajd. De aceea am apli­
cat 28 de tone la hectar. Guno­
iul l-ani îngropat o dată cu ară­
tura de toamnă. Sămînla am
primit-o prin schimb de la ba­
ză. Pentru porumbul nostru lo­
cal am ales ştiuleiii din lan, cei
mai mari, acoperiţi complect cu
boabe şi sănătoşi.
Semănatul s-a făcut cind tem­
peratura solului la adincimea
de semănat a fost de 9— 10 gra­
de C timp de 4—5 zile, in pe­
rioada de la 10—20' aprilie. Se-
iar î n . primăvară va fi îngrăşat cu gulile agrotehnice în vederea
de 24.000 kg. sfeclă de zahăr la hec­
In afară de aplicarea îngrăşămin­
îndeplinirea şi depăşirea
pianului de stat
R.S.S. pe anul 1958
sO im portantă victorie/
a constructorilor
comunismului
MOSCOVA (Agerpres). -
După cum transmite TASS,(
Ia 15 ianuarie, Direcţia cen-,
trală de statistică de pe lîngă.
Consiliul de Miniştri al,
U.R.S.S. a dat publicităţii re­
zultatele îndeplinirii planului^
de stat de dezvoltare a econo-j
miei naţionale a U.R.S.S. pe^
anul 1958.
Potrivit comunicatului olici-/
al al Direcţiei centrale de sta-j
tistică, industria sovietică a<
depăşit considerabil planul a-<
nual al producţiei industriale.«
Volumul producţiei industria-/
le a crescut într-un an cu 10<
Ia sută. Potrivit datelor pre-ţ
liminare, producţia mijloace­
lor de producţie (grupul „A")«
a crescut cu 11 la sută, iar'
producţia mijloacelor de con-l
sum (grupul „B") --- cu 7;
la sută.
Planul economiei naţionale]
(Prevedea creşterea producţiei
industriale în 1958 cu 7,6 Ia!
,sută, din care producţia mij-,
loacelor de producţie — cu!
(8,3 la sută, iar producţia mij-,
loacelor de consum — cu 6,1
,Ia sută.
La capitolul lucrări capitale/
se arată că anul trecut în U-<
niunea Sovietică au lost pusej
Un funcţiune peste 800 de noi
mari întreprinderi industriale^
'de stat. Volumul investiţiilor:
organizaţiilor de stat şi co­
operatiste (în afară de colho­
zuri) a fost anul trecut de]
¦235 miliarde ruble şi a depăşit]
investiţiile capitale din 1957;
cu 11 Ia sută.
Citiţi în pagina IV -a
° Cuvântarea rostită de A. /.
Mikoian la Clubul economic din
New York;
® Propunerile sovietice deschid
calea rezolvării problemei germane;
® S.U.A. continuă să se eschi­
veze de la examinarea propunerilor
sovietice în problema germană.
» Lucrările Co’isiliului ştiinţi­
fic de la Istitutul unificat de cer­
cetări nucleare /
® Programat noului guvern
francez.
mănatul s-a executat cu maşina
S.M.T. la o adîncime de 5—7
cm. Distanţa de semănat între
rînduri a fost 70 cm. iar pe rînd
60 cm., dindu-se o cantitate de
20— 25 kg. boabe la hectar.
Cind pămintul a prins scoarţă
şi au apărut buruienile, după ră­
sărire şi înainte de a avea plan-
tuia 3—4 frunze, s-a aplicat o
grapă uşoară, cu scopul de a
distruge buruienile şi a împiedi­
ca evaporarea apei din sol.
Primul prăşit l-am făcut me­
canic la o adîncime de 10— 12
cm. A doua şi a treia praşilă
s-a făcut la o adîncime de 6—8
cm. atunci cînd am constatat că
e nevoie. Pe rinduri s-a prăşit
cu saţxi, făcînd in acelaşi timp
răritul şi copilitul porumbului.
In urma acestor lucrări am
reuşit să obţinem o producţie
medie de 4.110 kg. porumb la
hectar. Pe soiuri: U 22 genera­
ţia I-a 4.600 kg. la hectar, U 22
generaţia II-a 5.200 kg. la hec­
tar şi portocaliu 2.800 kg. la
hectar. Din date reiese că soiul
U 22, generaţia a ll-a, e cel mai
bun, datorită faptului că s-a a-
climatizat mai bine la condiţiile
de mediu locale.
In urma plenarei Comitetului
Central al P.M.R. din noiembrie
1958 şi a Conferinţei regionale
de partid, noi vom căuta să mă­
rim suprafaţa şi să aplicăm re­
sporirii producţiei la hectar. Am
început să transportăm bălega­
DUMITRU BUDRALĂ
vicepreşedinte al gospodăriei agricole
colective Apoldu de Sus