Page 49 - 1959-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nf. 1267

Polimerii şi recoltele

Chimia ne-a pus la dispoziţie din greutatea solului orizontu-
o substanţă miraculoasă —• po- lui arabil — pentru a îtnbună-;

Rezervoare M ătase artificială din paie Umerii. Polimerii se obţin din- tăţi structura.
pentru ţiţei... tr-o materie primă ieftină şi Astăzi, cînd s-au obţinut mari '
„ , v. succese în chimia polimerilor,
din sare înlocuiesc cu succes mătasea şl agronzldenii au revenil dlnţ

[ntrucit în U.R.S.S. extracţia de ţi­ Institutul Central de Cercetări De asemenea iabrica de sticlă lîna, fonta şl oţelul, sticla şi nou |a problema îmbunătăţirii
ţei creşte an de an, s-a pus proble­ al Ministerului Industriei Uşoa­ din Nampo a realizat ţesături fierul. Polimerii îşi găsesc o a- proprietăţilor fizice ale solului;
ma unde şi cum să se păstreze mai re din R.P.D. Coreeană a reuşit speciale din fibre de sticlă. A- plicare tot mai largă în diferite Pe ca!e artificială. In colabora-
să producă mătase artificială ceste ţesături vor li folosite pen­ ramuri ale producţiei şi îr: via- re cu oamen'' de ştiinţă de la,
din paie. tru confecţionarea hainelor de
protecţie necesare muncitorilor ta cotidiană. Ei pătrund şt in cromo|ecu|ţ;r| a| de;
Din cinci-şase kilograme de ce lucrează la temperaturi înal­
paie se pot obţine 15 metri de te. agricultură. Legumicultorii cu- ştiinţe a ţj.R.S.S. a fost rea-!
mătase artificială. nosc peliculele transparente in- lizat un nou polimer — poli-J
casabiile, care înlocuiesc sticla acrilamida.
costisitoare, folosite în sere. Din laboratoarele institute- <

bine ţiţeiul şi produsele petrolifere ? Ele sînt confecţionate din ma- *or polimerul a nimerit pe lo- >
In prezent acest combustibil lichid
UN ORĂŞEL teriale polimerice. ţur”e, experimentale şî aici au (
se păstrează în rezervoare metalice . . . ieşit Ia iveala proprietăţile sale.
Nu este departe timpul cînd uimitoare. Astfel, vara trecută.

sau din beton armat, de la suprafaţa sub un singur acoperiş cu ajutorul polimerilor se va ţa sovhozul Prigorodnîi un lot,
pămîntului sau subterane. Dar ele sînt putea îmbunătăţi regimul de mic cu un sol calcaros a foşti

voluminoase şi costisitoare atît în ce In anii puterii populare in Ceho­ ciile necesare vieţii. De exemplu, spă­ aerisire, umiditate şi termic al semănat cu un amestec de mă->

priveşte construirea cît şi exploatarea slovacia s-a trecui ta construirea unor lătoria centrală automată nu numai că solului, cînd i sev a putea spori mzăernifta1lf a?i foosvtăzJîmpărţit !irnxPterreii"(v
lo r : din cauza evaporării se pierd mi­ fertilitatea. Acest lucru îl do- părţi. Pe una din ele plantele’
lioane de tone de produse petrolifere, cvartale şi aşezări muncitoreşti, cu Lo­ spală rufele şi îmbrăcămintea locata­ Muncitorii de la şantierele navale din Komarno au construit pînă acum,

In ultimul timp inginerii sovietici cuinţe care să corespundă cerinţelor rilor, dar poate executa şi reparaţia lor. pentru U.R.S.S., 3G de asemenea vapoare cu 2 punţi. IN FOTOGRAFIE : vedesc experienţele efectuate la Se distingeau în mod deosebit)
lucrează la crearea unor noi tipuri de unui standard de viaţă tot mai ridicat. Cei care preferă să-şi spele singuri ru­ Vasul ROSSIA, în cursă de probă pe Dunăre. Astăzi, el brăzdează apele
rezervoare subterane, care urmează să fele au la dispoziţie numeroase spălă- Volgăl. Institutul de agrolizică din Le- prin tulpinele lor bine dezvol-,
fie construite în golurile ce se for­ Pentru soluţionarea acestei proble­ iorii cu toate instalaţiile necesare, La
mează prin spălare în zăcămintele de me, organele de stat au studiat nume­ ningrad. tate, prin bogăţia de frunze de!
sare gemă.
roase proiecte, oprindu-se asupra blocu­ fiecare etaj sînt instalaţii speciale pen­ Ura zăcământ de minereu d@ pSumb In laboratorul condus de ™,oare verde-închis. Pe aceas-
Această problemă este studiată în p„ro,t. P~.,, Ve.rş.tmn se ,pot ,vteadepaasr.tae a IOo0t|uilaucirie,ax^peirdiam. enptraiJl
prezent şi de colectivul filiale» din rilor cu cit mai multe apartamente. iru evacuarea resturilor menajere di­ descoperit cu aJutaruL.. la le le lo r
Kiev a institutului „Ghiprotransneft".
Astfel, cartierul de locuinţe construit rect tn crematoriul de la subsol. borcane cu uri praf alb ca ză- măvara polimerul a fost dizol-j
Aceste rezervoare se vor prezenta ca pada şicu cristali gălbui. Tot vat în apă şi introdus după |
o galerie de mină. a cărei axă verti­ pentru lucrătorii fabricii de uleiuri Masa poate fi servită in resauraniul La sud de oraşul Samarkand cules cindva pe versantele raun- aici există un bidon mare plin cultivaţie, calculîndu-se 100 kg.'
cală coincide cu axa puţului de sondă sinleiice „Sialin" din localitatea Ză­ din bloc, sau este adusă in aparta­ din IJzbekistan a fost prospectat ţilor Cerepaha un buchet de la-
prin care se asigură comunicaţia re­ luzi, situată in nord-vestul Boemiei, ment de către ospătarii restaurantului. cu o substanţă vîscoasă care *a ^ec*ar’ Aspectul excelent al,
zervorului cu suprafaţa. numără 352 apartamente dispuse tn un nou zăcămint de minereu de Iele neobişnuite. Pe frunzele a- se„aman,ax cu un c,ei. sgros. Toat.e ţpţella,entoealomrenailoînrddr,eep1tşăt.n.ţ.int taspde,reanl.a-'
două blocuri de cite 13 etaje. Cele In viitorii ani se vor construi nume­ plumb. Drumul spre acest zacă- cestor flori se distingeau clar aceste substanţe sînt polimeri Institutul agrofizic - datorită J
Pentru dizolvarea sării şi crearea u- roase complexe de locuinţe după prin­ nişte dungi longitudinale de cu-
nui rezervor în stratul de sare se va două blocuri sint legate intre ele prin- mînt a fost indicat geologilor de loare roşu închis. Analiza spec-
folosi apa. După formarea cavităţii, în nişte plante. care posedă proprietatea de a polimerului recolta de masă)
aceasta se va pompa produsul petro­ trala a indicat prezenţa în ce­
lifer ce urmează să fie păstrat, care trMn corp central ca 3 etaje care cipial grupurilor de blocuri deservite Ezdakov, docent la Universi- nu?a lor a unor .elemente care
va înlocui din ea apa sărată. Extrage­ nu sînt specifice acestei plante.
rea produsului petrolifer din rezervo­ adăposteşte căminul elevilor şi ucemci- de toate serviciile publice. tatea de stat a Uzbekistanului a Făcînd cercetări pe munte, omul uni, de a „încleia“ particule de verde a fost de două ori mai
rul subteran se va face la rîndul său
prin pomparea în acesta a apei sărate. lor, grădiniţa de copii, creşa, spălăto­ părnînt în bulgări mici, tari şi mar^ comparaţie cu celelal-

Potrivit unor calcule provizorii, a- ria, cantina, clubul, biblioteca, atelie- " =swî; care comunică solului o struc- te părţi ale lotului de control.;
ceastă nouă metodă va permite să se Aceasta nu este singura ex-
reducă de 10 ori cheltuielile necesitate ral de croitorie, magazinul universal de ştiinţă a descoperit pe povîr-
de construcţia rezervoarelor şi păstra­ tura asemănătoare cu aceea perienţă care a dovedit avanta-
rea produselor petrolifere. şi saloanele de frizerie. La parterul A u r din ... apa marii nişurile sale rezerve de granit
blocurilor laterale sint situate o şcoală bimicaceu, in componenţa căru­ care se creează sub influenţa jele polimerului. Pe un lot alj
medie, b sală de lectură şi un atelier ia s-au găsit aceleaşi elemente.
rădăcinilor unui amestec de combinatului de sere şi răsad-

de jucării. Lalelele au absorbit împreună cu ierburi perene şi de graminee. n'-e ^'n Leningrad, polimerul'
apa subterană sărurile lor din
Acest grup de trei blocuri asigură Gînd beţi apă obişnuită fiartă, In prezent, la Institutul de care cauză pe frunzele lor au a- Totodată retacerea structurii Introdus în'r-un sol bine înfŢ,-a-\.
o suprafaţă locuibilă peniru 1.400 per­ chimie tehnologică din Moscova părut dungi longitudinale de cu­ ,,. , şat pe plantaţiile de cartofi aV
soane. In raport cu numărul membrilor orieft de straniu vi s-ar părea, s-a pus la punct o metodă acce­ loare roşu închis. După aceea solului nu dureaza timp de am dat un spor de recoltă de 25%.N
familiilor s-au realizat trei categorii împreună cu ea introduceţi în sibilă şi ieftină cu ajutorul că­ Ezdakov a cules cîteva- plante
de apartamente. Im primele două etaje organism şi... aur. Dar cantita­ reia se poate extrage aur din sălbatice într-o serie de regiuni sau luni de zile, ci se produce Cercetătorii au folosit apoi po-<
sini 100 apartamente cu cite trei ca­ tea de aur dintr-un. pahar cu apă apa mărilor. La început au fost din IJzbekistan şi Tadjikistan.
mere, apoi urmează 172 apartamente este atît de mică îneît el poate efectuate lucrări pentru extrage­ Analiza cenuşei lor a permis să în cîteva ore. Iimerul într-un sol acoperit şi
ca două camere şi in sfirşit la ultimele fi descoperit numai c.u ajutorul rea aurului din apele dc scur­ se delimiteze pe hartă regiunile
etaje sint 80 de garsoniere cu cile o unor aparate foarte sensibile. gere. Instalaţii de captare pre­ în care apa freatică conţine să­ Oamenii de ştiintă de Ia In- hitr-una din sere recolta de ro-î
singură cameră. văzute cu răşini schimbătoare rurile unor astfel de elemente
Aur — declară omul de ştiin­ de ioni, construite special în a ca : plumb, wolfram, cupru, ar­ stilul,il agrofizic au început 5ii “ losl c“ 20% mai marc' >
Această aşezare este de fapt un mic ţă sovietic Dovankov — se gă­ cest scop, funcţionează în pre­ gint; şi chiar aur. Marele pro­ încă acum 25 de ani să caute Experlenfele au dovedit că,
oraş deoarece dispună de toate servi­ seşte de asemenea şi în apele zent‘'te’ Moscova;" ' Leningrad.'
mărilor şi ale oceanelor, în me­ Tali-in, Odesa şfîri alte oraşe. cent de crom şi nichel pe care ... „ A , . polimerul are o originala uni-,
die 5 miligrame- la metru cub. substanţe capabile să mcleie versalitate. El îmbunătăţeşte-
Au şTfost obţinute' primele gra­ Dar oamenii de ştiinţă sovie­ îl conţine cenuşa unor plante ca particulele de pămînt, să îmbu- simţitor proprietăţile fizice ale'
nule de aur marin adevărat. tici nu s-au mulţumit cu rezul­ nătăţească structura solului. Ei solurilor podzolice şi înierbate,'
tatele obţinute. Ei au continuat spinul cămilei, pelinul şi albăs­ au găsit asemenea substanţe, reducîndu-i în acelaşi timp aci-
Apa oceanelor şi mărilor con­ să caute posibilităţi de extragere
ţine multe săruri şi ale altor trelele, au dus pe cercetători la dar pe atunci nu exista încă d»atea Polimerul exercită şi o»
metale: platină, argint, paladiu, posibilitatea de aplicare a lor mf,f nÎa dlrecta <>a '"STăşa-,
descoperirea unor zăcăminte de r r mint azotos.
pe scar.ă largă. Era nevo.ie de Dp.eocamd,at.ă„ s-au făcut nu-,
hefr.it, necunoscute pînă atunci. o cantitate prea mare din a- maj pnmele experienţe de la-^
ceastă substanţă — peste 1% borator. Rezultatele lor sînt,

însă dătătoare de speranţe
solurile sărăturoase, de pildă,

precum şi numeroase săruri ale a aurului din apa mărilor. capătă sub influenţa polimeru-'

unor asemenea elemente rare ca Au fost efectuate numeroase Noi tipuri de materiale Iui o structură bună. Se vor^
radiu, titan, germaniu... experienţe cu răşină schimbătoa­ şi produse industriale face experienţe pentru a se*\
re de ioni, care poate să absoar­ constata influenţa polimerului;
Oamenii s-au străduit din bă în mod selectiv unele elemen­ In ultimul timp în R. P. Ungară s-a perimentală a unor ambarcaţiuni. Acest şi asupra plantaţiilor de bum­
timpuri străvechi să obţină aur te sau ailtele. Pentru a se veri­ pus la punct producţia unei serii de material plastic pe bază de poliester bac.
din apa mării, ştiind că aurul fica în practică dacă se poate noi produse. : înlocuieşte pe deplin metalele şi lem-
ca şi alte metale este adus în extrage aur din apa mărilor, o nul in construcţia de ambarcaţiuni şi In ultimul timp, colaborato-<
mări şi oceane de apele subtera­ expediţie care face cercetări în Astfel, secţia de metaloceramică iahturi, fiind mult mai rezistent decît rii Institutului pentru compuşii'
ne sau de apele izvoarelor mine­ (metalurgia pulberilor) a Institutului macromolecufari au realizat şiţ

rale care spală rocile. Dar în­ Oceanul Pacific a luat pe bordul de Cercetări Metalurgice, a reuşit să lemnul. pus la dispoziţia agrofizicieni-'
cercările lor de a extrage aur vasului un filtru cu răşină obţină metale de o puritate excepţie- Noul material plastic permite prin-
din apa mării au rămas infruo- schimbătoare de ioni. nală. Folosind acesie metale, industria lor pentru a fi experimentaţi!
tuoase. Totuşi gîndul că se poa­ de telecomunicaţii din R. P. Ungară ire altele să se elaboreze profiluri noi
te obţine aur din apă a conti­ Gînd acest filtru a fost adus şi-a sporit exporturile în valoare de care vor fi experimentate în cadrul alţi doi polimeri cu ajutorul,
nuat să reţină atenţia oamenilor concursurilor viitoare. Aceeaşi uzină
rJ de ştiinţă. Şi acest lucru nu este a început fabricarea de roţi dinţate cărora de asemenea se pot îm-<
O turnătorie complet automatizată a fost pusă în funcţiune în întreprin- 1 de mirare. Din apa mărilor şi din material plastic. Avantajul acestor
oceanelor s-ar putea extrage a- la Moscova şi prelucrat s-a ob­ 50.000.000 forinţi. . . piese îl constituie faptul că ele nu ne- bunătăţi proprietăţile fizice aleţ
tîta aur îneît fiecărui locuitor ai cesiiă nici un fel de gresaj, că fac
[ derea poporului — Uzina de fier din Anstadl (R. D. Germană). Instalaţia ^ globului pămîntesc să-i revină ţinut primele granule de aur La acelaşi institut S-a pus Ia punct un zgomot mult mai mic decît roţile solului.
2 kg. din acest metal preţios. marin adevărat. de asemenea producţia în serie a plă- metalice şi că sînt izoianle.
L cuprinde întregul proces de formare şi de turnare necesar producerii butuci-1 cilor de ceramică destinate industriei Oamenii de ştiinţă agrofizi-
Care sint perspectivele de metalurgice. De asemenea, roţile dinţate, fabri-
L lor. şi saboţilor de frînare pentru vagoanele d? cale ferată şi pentru vago- j dezvoltare ale acestei noi ra­ cieni îşi extind tot mai mult,
De ctirînd uzina de cabluri şi ma- cate din material plastic produs pe
r netele de pe liniile exploatărilor de cărbune brun. Avantajul economic constă ) 1bazăi de pro-llia.m. . idre. , au. . , , / uI Mn preţ rdt ne cost/> /~VO f - cercetările în domeniul folosi-<
foarte redus.
ţ într-o creştere a productivităţii cu 36 la sută şi o economie anuală de un ^ muri interesante a industriei ? teriale sintetice din Budapesta a rea- rii polimerilor în agricultură,i

jr sfert de milion mărci. 1 Se poate oare extrage pe scară 1 Uzat 1111 material plastic cu ajutorul studiind această problemă sub^

1 t Ii—/ u—/'___ ¦-— v—/ v- largă aur din apa mărilor ? căruia şantierel•e navalte d4e l1a. lf a—c. .u. lt multiplele ei aspecte. t
S-a dovedit că se poate. Este Baiaton au pulul începe producţia ex-
y___1 y___lJ u J i___________________r *—r .—r y—f , —t i . v * / .___r i _ / ,___l u i

vorba doar de producerea pe

scară largă a răşinei schimbă­

toare de ioni care devine literal­ Cei mai putsrnisă iosomotivă de surent m tm m

mente aur în momentul scufun­

dării ei în apă. Folosirea răşini­

Jntr-o zi de oară, in dumbra­ suni au început să se folosească şi ai contramecanismului de ac­ lor schimbătoare de ioni pentru M iM Î
extracţia aurului constituie doar
va Sari-Gir, unde se află păşu­ aparate de muls electrice. ţionare să fie unşi in mod re­ un domeniu restrîns al aplicării

nile colhozului „Pobeda“ din Din locurile unde se află pă­ gulat cu solidol, după care mi-

raionul Tiupski, R.S.S. Kirghi- şunile, de pe versanţii munţi­ crohidrocentrala poate rămine lor. Răşinile schimbătoare de
ioni au un mare! viitor nu nu­
ză, a sosit un autocamion, din lor se scurg in vale mii de pi- mult timp fără supraveghere. mai în industria extracţiei auru­
lui. Ele vor găsi o largă apli­
care oamenii, au început să riiaşe. Fiecare din ele poate Cu ajutorul unei microhidro- care aproape în ţoale domeniile
descarce o ramă de fier, o ţea- pune in mişcare o mică hidro­ centrale de acest fel au fost ^ tehnicii.
vă asemănătoare cu o ptlnie centrală de tipul aceleia con­ electrificate locurile de statio- ţ u
de gramofon vechi şi alte piese. cepută de Nikita Sernenov, in­ nare a două cirezi de vaci ale
— Vom avea curent electric ginerul Staţiunii tehnice de colhozului „Zaria". M
— s-a răspindit vestea printre reparaţii de la Tiupski. Micro- E
mulgătoare. hidrocentrala este alcătuită Conducerile arfelurilor „Za- Sticla spumoasă, m EM u I
dintr-un generator de 4,5 ria“, „Pobeda“, „Lenin" şi al­ Noua locomotivă pentru scopuri industriale cu şasc-opt osii, pentru
Mulţi, totuşi, nu au vrut să kW. şi dintr-o turbină cu tor colhozuri au făcut la S.T.R. un nou material de construcţie curent continuu de 1.500 V, reprezintă o construcţie superioară. Ea a fost
creadă. Intre timp, mecanicul comenzi pentru alte cîteva mi­ introdusă atît în R.D.G., cît şi în străinătate, adaptîndu-se întrutotu! condi­
staţiunii tehnice de reparaţii acţiune. Pentru ca micro- oroliidrocentrale destinate pă­ ţiilor de exploatare diferite. Viteza ei este excepţională, finind seama de
Ai. Klinienko, Erou al Muncii hidrocentrala să funcţioneze şunilor. utilizările la care este destinată. Greutatea de serviciu este, după alegere,
Socialiste, alegînd un loc potri­ este necesar un torent de apă 150 sau 1-70 tone, verificat la o putere uniorară de 6x350 kW. = 2.000 kW.
vit pe piriiaşul care se scurge cu un debit de 100 litri pe se­ In prezent, in atelierul S.T.R. care se mai adaugă rezistenţa fa pre­ Tracţiunea maximă de pornire 45 t, tracţiunea la putere uniorară 21,2 t.
năvalnic din munţi, a început cundă şi cu o cădere de la 3 se termină construirea a două Inslilulul pentru tehnica sticlei din Viteza maximă 65 km/oră.
să instaleze cu ajutorul tovară­ metri. Generatorul şi turbina microhidrocentrale cu o putere R. D. Germană a obţinut însemnate siune şi capacitatea de izolare, sticla
şilor lui o microhidrocentrală, se fixează pe o ramă de fier de cite 10 kW . fiecare. Dife­ succese în domeniul fabricării sticlei spumoasă va putea fi folosită la con­ Locomotivele sînt prevăzute cu aparate de protecţie şi cu comandă mul­
renţa fală de primul model spumoase (poroase). Acest nou mate­ tiplă, care permite cuplarea a două locomotive şi conducerea lor dintr-o
proiectată şi construită in ate­ specială. rial de construcţie se obţine prin di­ struirea pereţilor izolatori în construc­ singură cabină.
ferite procedee chimico-termice, pe ba­ ţiile navale, ca suport de năvod în
lierul staţiunii tehnice de repa­ Microhidrocentrală ingineru­ constă în aceea, că ele au o ză de oxid de siliciu (cuarţ), calciu, pescuitul maritim, ca material iermo- Programul normal de fabricaţie al acestor locomotive electrice cuprinde
sodă şi oxid de potasiu, la care se a- greutăţi de serviciu de la 170 tone pînă la 4 tone. Gamei; de putere sint
raţii. lui Semenov poate fi uşor turbină cu reacliune de tip în­ daugă o pulbere de aerare. izolant, precum şi în construcţiile in­
Cină s-a lăsat noaptea, in transportată. Ea poate fi de­ chis. La acestea apa nimereşte dustriale. cuprinse între 2.100 k\V. şi 9 kW.
Noul material se remarcă printr-o Producător: întreprinderea poporului — Construcţia de locomotive —
căminele mulgătoarelor şi in montată şi transportată in ba­ la început în camere de turbio­ greutate specifică extrem de redusă, Incepînd din anul 1963, se va trece
depăşind în această privinţă chiar şi la producţia pe scară largă a sticlei Uzinele electrotehnice „Hans Daimler" din Hennigsdorf (R. D. Germana).
alte clădiri era lumină ca ziua. loturi in cele mai îndepărtate nare iar apoi loveşte paletele pluta. El poate fi tăiat cu fierăstrăul, spumoase în noul combinat industrial
bătut în cuie şi găurit, pluteşte pe apă
Peste cîteva zile, la ferma si­ imasuri alpine. Pentru ca mi- turbinei. Greutatea noului mo­ din Taubenbach. Acesta va produce a-
nual aproximativ 1.250 tone de sticlă
tuata departe in munţi, au a- croliidrocentrala să funcţioneze del al microhidrocentralei ră.-

părut maşini de gătit şi fiare fără întrerupere, trebuie numai mîtie aceeaşi şi ea este la fel

de călcat electrice, iar pe pă- ca rulmenţii arborelui turbinei de uşor de transportat.

— -'W'— --uvr 'X.v- şi nu arde. Datorită acestor calităţi, la spumoasă.