Page 5 - 1959-01

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA !
Anul XI Nr. 1256
U. R. S. S. A LANSAT
o rachetă cosmică in direcţia Lunei
© La 4 ianuarie racheia cosmică va ajunge în regiunea
Lunei ® Racheta este prevăzută cu un conteiner special cu
aparatură Ştiinţifică ® Pe bordul rachetei se află un fanion cu
stema U. R. S. S. şi data lansării
MOSCOVA 3 (Agerpres). — TASS transmite
comunicatul „Cu privire la lansarea unei rachete
cosmice în direcţia Lunei“,
Anii 1957-1958 au fost marcaţi prin realizări
uriaşe ale Uniunii Sovietice în domeniul con­
strucţiei de rachete. Lansările de sateliţi arti­
ficiali sovietici ai Pămîntului au permis acu­
mularea materialului necesar înfăptuirii zboru­
rilor cosmice şi atingerii altor planete ale sis­
temului solar.
Lucrările de cercetări ştiinţifice şi lucrările
experimentale şi de construcţii efectuate în
U.R.S.S. au urmărit crearea unor sateliţi arti­
ficiali ai Pămîntului de proporţii şi greutate
mare. După cum se ştie, greutatea celui de-al
treilea satelit artificial sovietic este de 1.327 kg.
Cu prilejul lansării cu succes la 4 octombrie
1957 a primului satelit artificial al Pămîntului
din lume şi cu prilejul lansărilor ulterioare de
sateliţi sovietici de mare greutate în cadrul pro­
gramului Anului Geofizic Internaţional a fost
obţinută prima viteză cosmică de 8 km. pe
secundă.
In urma muncii creatoare ulterioare a oame­
nilor de ştiinţă, constructorilor, inginerilor şi
muncitorilor sovietici, în prezent a fost creată o
rachetă cu mai multe trepte, ultima treaptă fiind
capabilă să atingă cea de-a doua viteză cos­
mică de 11,2 km, pe secundă, care asigură po­
sibilitatea efectuării zborurilor interplanetare.
La 2 ianuarie 1959 în U.R.S.S. a fost lansată
în direcţia Lunei o rachetă cosmică. Conform
programului stabilit racheta cosmică cu mai
multe trepte a ieşit pe trăiecţoria îţiaintării în
direcţia Lunei. Conform datelor preliminare, ul­
tima treaptă a rachetei a căpătat cea de-a doua
viteză cosmică necesară. Continuîndu-şi înainta­
rea, racheta a trecut peste frontieră de est a
Uniunii Sovietice, peste insulele Haway şi îşi
continuă drumul deasupra Oceanului Pacific, în-
depărtîndu-se rapid de Pămînt.
La 3 ianuarie, ora 3,10 (ora Moscovei), ra­
cheta cosmică, înaintînd în direcţia Lunei, a tre­
cut deasupra regiunii de sud a insulei Sumatra,
af!îndu-se Ia o distanţă de aproximativ 110.000
km. de Pămînt. Conform calculelor preliminare,
care sînt precizate prin observaţii directe, la
4 ianuarie, în jurul orei 7, racheta cosmică va
ajunge în regiunea Lunei.
Ultima treaptă a rachetei cosmice în greutate
de 1.472 kg., fără combustibil, este prevăzută
cu un conteiner special în interiorul căruia se
află aparatele de măsurat necesare efectuării ur­
mătoarelor observaţii ştiinţifice:
stabilirea cîmpului magnetic al Lunei;
studierea intensităţii" şi variaţiei intensităţii ra­ încă odată înaltul nivel de dezvoltare a construc­
zelor cosmice în afara cîmpului magnetic al
P ăm întului;
înregistrarea fotonilor în radiaţia cosmică ;
stabilirea radioactivităţii Lunei;
studierea repartiţiei nucleelor grele în radia­
ţia cosmică ;
studierea gazelor componente ale materiei in­
terplanetare ;
Colectiviştii îşi împart veniturile
La G. A. Gk tilor de aici le-a revenit cîte 3,100
kg. grîu, 4 kg. porumb, 5 kg. cartofi,
Bretea Mureşană 5 kg. sfeclă furajeră, 4 kg. fîn, impor­
tante cantităţi de legume şi zarzava­
Deşi au avut culturi calamitate, co­ turi, alte produse agricole şi 7,50 lei. i\
lectiviştii de la G.A.C. din Bretea Mure­
şană, raionul llia, au primit pentru Avînd 380 zile-murică efectuate în
munca efectuată anul trecut în gospo­ gospodărie, colectivistul Ioan Oaraja
dărie cantităţi însemnate de cereale, a prim.it 1.178 kg. grîu, 1.520 kg. po­
produse agricole şi mari sume de bani. rumb, 1.900 kg. cartofi, 1.900 kg. sfe­
Ei au fost retribuiţi la ziua-muncă cu clă furajeră, 1.520 kg. fîn, alte pro­
3 kg. grîu, 3 kg. porumb, 3 kg. car­ duse agroalimentare şi 2.850 lei.
tofi, 60 gr. zahăr, sfeclă furajeră, ţuică
şi alte produse, precum şi cîte 10 lei.
In acest fel valoarea zilei-muncă se ri­
dică la peste 48 lei.
Colectivistul losif Stoenésc a primit
pentru zilele efectuate, 2.220 kg. grîu,
2.220 kg. porumb, 2.220 kg. cartofi, 18
kg. zahăr şi multe alte produse agro-
alimeniare, precum şi 7.400 lei. Cu a-
semenea sume de bani şi produse a-
gricole au fost retribuiţi şi colectiviş­
tii losif Gabor, Petru Ardeleana, Si-
mion Sonoc şi alţii.
La G. A. C. Miercurea
Şi în acest an, ca de altfel în toţi
anii, la gospodăria agricolă colectivă
din Miercurea, raionul Sebeş, s-au ob­
ţinut recolte bogate. Acum cîteva zile
cînd s-a făcut bilanţul muncii de un In Albania populară a luat o însemnată dezvoltare Induslfiă petroliferă. In ultimii ani cin fost forate
an, pentru toţi colectiviştii a fost o
adevărată sărbătoare. meroase sonde şl construită o modernă rafinărie. i"-'J w - r" [ '
Pentru fiecare zi-rourîcă, colectiviş­
In fo to ; Rafinăria ¦"de ţrelrpi din Cerrik, iegţiuîeă 'Ellrăsăn.
Duminică 4 ianuarie 1959
ZeaSESKZEOTH
studierea radiaţiei corpusculare a Soarelui;
studierea particulelor meteorice.
Pentru urmărirea zborului ultimei trepte a ra­
chetei cosmice, în ea se află :
un aparat de radioemisie care emite pe două
frecvenţe: 19,997 şi 19,995 mhz, mesaje telegra­
fice cu o durată de 0,8 şi 1,6 secunde;
un aparat de radioemisie care emite pe o
frecvenţă de 183,6 mhz. şi utilizat pentru deter­
minarea parametrilor mişcării şi transmiterea pe
Pămînt a informaţiei ştiinţifice ;
o aparatură specială destinată creării norului
de natriu — o cometă artificială.
Cometa artificială poate îi urmărită şi foto­
grafiată cu mijloace optice, înzestrate cu filtre
de lumină, care separă linia spectrală a natriului.
Cometa artificială se va forma la 3 ianuarie
aproximativ la ora 3,57 (ora Moscovei) şi va fi
vizibilă aproximativ 2-5 minute în constelaţia
Fecioarei, aproximativ în centrul unghiului for­
mat de stelele Alfa Boarului, Alfa Fecioarei şi
al Balanţei.
Racheta cosmică are pe bord un fanion cu
stema Uniunii Sovietice şi inscripţia:
„Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Ia­
nuarie 1959“.
Greutatea totală a aparaturii ştiinţifice şi de
măsurat, împreună cu sursele de alimentare şi
conteinerul, este de 361,3 kg.
Staţiile ştiinţifice de măsurat, situate în dife­ care să facă parte din comitet. Propu­ rului „Drumul socialismului“, Szabo
rite regiuni ale Uniunii Sovietice, fac observaţii
asupra primului zbor interplanetar. Determina­
rea elementelor traiectoriei se înfăptuiesc cu 'aju­
torul! maşinilor electronice de calcul după datele
măsurătorilor transmise în mod automat centru­
lui de coordonare şi calcul.
Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor va per­ vid, secretar al Comitetului regional nizaţiei de bază 0 . S. M. Com­
mite obţinerea de date despre mişcarea rachetei
cosmice şi determinarea sectoarelor spaţiului
interplanetar în care se efectuează observaţiile
ştiinţifice.
Munca creatoare a întregului popor sovietic, popular regional, Ardeu Petru, din Bucerdea, Vass Geza, preşedintele
îndreptată spre rezolvarea celor mai importante directorul Casei regionale a crea­ gospodăriei agricole colective Oiejdea.
probleme ale dezvoltării societăţii socialiste în
interesul întregii omeniri progresiste, a permis
să se înfăptuiască cu succes primul zbor inter­
planetar.
Lansarea rachetei cosmice sovietice dovedeşte
ţiei de rachete în U.R.S.S., demonstrează încă
odată întregii lumi remarcabilele cuceriri ale
ştiinţei şi tehnicii sovietice înaintate.
Cele mai mari taine ale universului devin mai
accesibile omului, care într-un viitor apropiat va
putea păşi el însuşi pe suprafaţa altor planete.
Colectivele institutelor de cercetări ştiinţifice, du-se de reducerea preţului de cost cifrează sume însemnate.
ale birourilor de proiectare, ale uzinelor şi orga­ cost la cărbune se caută expli­ Gele 926.000 lei realizate numai
nizaţiilor experimentale, care au creat noua ra­ caţia în eforturile depuse de mi­ de colectivul preparaţiei Eupeni,
chetă destinată comunicaţiilor interplanetare, în­ neri în abataj pentru reducerea confirmă justeţea celor de mai
chină această lansare celui de-al XXI-Iea Con­ procentului de şist, în eforturile sus. Economii importante a rea­
gres al Partidului Comunist al Uniunii So­ depuse de colectivele tehnice ale lizat şi colectivul preparaţiei
vietice.
Transmiterea de date cu privire la zborul ra­ ducerea consumului de energie, raţii stau sarcini sporite. Planu­ de deşlamare, de la Giururile mai frumoase basme.
chetei cosmice se va efectua regulat pe toate materiale etc.
posturile de radio ale Uniunii Sovietice.
emirii m
p alte amănunte
j Cf, în legătură cuj;
4! zborul rachete i
a nul Nou, elevii Şcolii medii din
cosmice strat acest lucru. Economiile în­
4 pagini 20 bani
împrejmuită de pinii
veşnic verzi, clădirea
Institutului de mine din
Petroşani străluceşte in
măreţia ei la poalele
Parîngului,
In clişeu: Clădirea Insjitutului de
mine din Petroşani.
Constituirea Comitetului regional pentru
sărbătorirea Centenarului Unirii Ţărilor Romtne
In cursul zilei de ieri, în sala festi­ tului regional al femeilor, Constanti-
vă a Sfatului popular regional a avut neseu ILie, prodecan la Institutul de
loc şedinţa de constituire a Comite­
tului regional pentru sărbătorirea Cen­
tenarului Unirii Ţărilor Romîne. Au
fost de faţă tovarăşii Petru Furdui,
prim-secretar al Comitetului regional
al P.M.R. Hunedoara, David Luzăr, se­
cretar al Comitetului regional de par­
tid, Dumitru Dejeu, preşedinte al Sfa­
tului popular regional, Rudolf Balazs,
membru al biroului regional de par­
tid, Eugen Ghişoiu, vicepreşedinte al
Sfatului popular regional, precum şi un
număr însemnat de activişti de partid,
de stat, ai unităţilor economice, me­
dici, profesori, directori de întreprin­ directorul Şcolii medii „Decedai“ Deva,
deri şi instituţii din oraşul Deva, mun­ Mureşan Grigore, preşedintele Sfatu­
citori fruntaşi şi ţărani muncitori din
oraşele şi satele regiunii.
După ce tov. Dumitru Dejeu a de­
clarat deschisă şedinţa, tov. Eugen
Ghişoiu a făcut o expunere cu privire
la importanţa Unirii Ţărilor Romîne
şi a zilei de 24 Ianuarie, subliniind,
în acelaşi timp condiţiile istorice ac­
tuale în care se sărbătoreşte împlinirea
a 100 de ani de la acest important
eveniment istoric.
Intr-o atmosferă sărbătorească s-a
trecut apoi la propunerea tovarăşilor
nerile făcute de tov. David Lazăr au
fost acceptate şi a fost ales Comite­
tul regional pentru sărbătorirea Gen-
¦ten arului Unirii' Ţărilor- Romîne, cu
următoarea componenţă: Lazăr Da- Toitia Adam, secretar al orga­
de partid, Dumitru Dejeu, preşedinte
al Sfatului popular regional, Eugen
Ghişoiu, vicepreşedinte al Sfatului
ţiei populare, Bălan Vichente,
preşedintele Consiliului sindical regio­ prelucrat planul de muncă al acestuia,
nal, Bartha Francisc, miner — Petrila,
Barna QctaVian, întovărăşit din Mihalţ,
Ciuceanu Sanda, preşedinta Comite­
I M eficace
De cele mâi multe ori, vorbin- ţii ale Văii 'Jiului la preţul de
exploatărilor miniere pentru re­ Petrila. In faţa' ambelor prepa­ tă este înlocuirea ciururilor fixe reprezentînd fragmente din cele
Este foarte adevărat că minele jorate. ®u toate acestea harni­ va aduce după sine economii de încărcat cu zeci de becuri colo­
au ponderea cea mai mare în re­ cele colective s-ău angajat să împletitură,(economii de materia­ rate, ce strălucesc ca steluţele
ducerea preţului de cost al căr­ le depăşească..
bunelui. (Eu toate acestea nu Gonştient de rolul important ţionare.
trebuie neglijată contribuţia a-
dusă de preparaţii. Şi dacă e-
forturile depuse de ele în acest
scop sînt bine canalizate, se vor
obţine şi rezultate frumoase. Se
poate spune în concluzie că la
reducerea' preţului de cost
concură atît colectivele minelor,
cît şi colectivele preparaţiilor.
De altfel, anul 1958 a demon­
registrate de cele două prepara­
- ' j +'-s ' L& 'ş,
...
j
Să realizăm indici de folosire a tuturor
agregatelor la nivelul tehnicii înaintate!
„Zilnic, la fiecare cuptor,
mine Petroşani, Cazacu Sofia, colec­ pe fiecare schimb, cel puţin
tivistă — Băcia, dr. Gaba Emil, 3.000 kg. oţel peste plan“
medic, Cleja ionuţ, preşedintele
gospodăriei agricole colective O- Colectivul de muncitori şi teh­ combinatului pentru obţinerea
breja, Dan Vasile, directorul Teatrului
de estradă Deva, Dobrescu Savia, di­ nicieni de la oţeilăria Siemens unor indici înalţi de utilizare a
rectoarea bibliotecii regionale Deva,
Floca O.otavian, directorul Muzeului Martin nr. 1 a Combinatului si­ agregatelor. In acest scop oţe-
regional Deva, Greavu Virgil, secretar
al Consiliului regional A.R.L.U.S., derurgic din Hunedoara a în­ larii şi-au propus să producă
Găinaru Vasile, secretar al Filialei
S.R.S.G. Deva, ing. Lascu loan, vicepre­ cheiat anul 1958 ou realizări im­ zilnic la fiecare cuptor, pe
şedinte al Sfatului popular regional,
Lupan Gheorghe, ziarist, Laslău Emil, portante. El a depăşit planul schimb, cel puţin 3/)00 kg. oţel
anual ou 27.000 tone oţel, a
elaborat peste 1.500 şarje rapide peste plan. Ei vor ca la
lui popular raional Alba, Munteanu şi a obţinut prin reducerea pre­ sîîrşitul anului să atingă' un
losif, preşedintele Asociaţiei Studen­ ţului de cost economii în valoa­ indice de utilizare de 5 tone
ţeşti — Institutul de ¦mine Petroşani,
Muşa Tiberiu, preşedintele căminului re de 9.000.000 lei. oţel pe m. p. vatră cuptor.
cultural — Toteşti, Moraru Ion, preşe­
dintele gospodăriei agricole colective Acestea sînt re- _________ Reailizînd acest
Sîntandrei, Orşa Ghcrasim, preşedin­
tele gospodăriei agricole colective llia, zultatecare n-au ____________________ obiectiv ei vor
Petrovici loan, directorul Teatrului de
fost înregistrate da anul acesta
pînă acum în O însemnată inijiativă mai mult de
istoria oţelăriel. a 0je|ari(or hunedoreni 16.500 tone oţel
Totuşi, în ex-___________________________ peste plan.
punerea ¦făcu-— Angajamentul
tă de tovarăşul oţelarilor pre-
Stat „Valea Jiului", Pali Victor, fur- Gh. Gheorghiu-Dej la şedinţa vede de asemenea îmbunătăţirea
nalist — Hunedoara, Roman Alexan­
dru, şeful Comisariatului militar re­ plenară a C.C. al P.M.R. 'din indicilor calitativi cu 15 la su-
gional Hunedoara, dr. Rusu Romulus, 26—28 noiembrie 1958 se arată tă, reducerea preţului de cost pe
că există rezerve şi posibilităţi fiecare tonă de oţel cu cel pu-
modic, Sîrbu loan, redactor şef al zia­ însemnate pentru sporirea ’pro- ţin 10 lei faţă de cel planificat,
ducţiei siderurgice. Oţelarii au elaborarea Unui număr de 2.000
analizat cu răspundere aceste şarje rapide,
documente de partid şi ou ocazia
discutării cifrelor de plan pe a- Pentru a sprijini iniţiativa o-
nul 1959 au propus o serie de ţel arilor, conducerile secţiei şi
Carol, prim-secretar al Comitetului re­ măsuri menite să asigure oreş- combinatului şi-au propus să a-
gional U.T.M., Suciu Coman, procuror terea producţiei de oţel. sigure realizarea măsurilor teh-
şef al regiunii Hunedoara, Ţîrău Petru, nico-organizatorice stabilite şi
activist al Comitetului regional P.M.R., — Cuptoarele noastre pot să aprovizionarea ritmică cu mate­
producă mai mult — a spus riale.
prim-topitorul Dumitru Şerban,
în adunarea deschisă a organi­ Orăşele
zaţiei de partid. Trebuie să stu­
diem posibilităţile şi să folosim ale copiilor
rezervele pentru îmbunătăţirea
binatul siderurgic Hunedoara, Tă- La Deva
mătaş Serafim, colectivist din Ra- indicilor de utilizare a agregate­
poltu Mare, Truţă Traian, întovărăşit lor. Scrisă pe un ]panou mare, ex­
pus la intrarea în parcul „Fiii-
In ziua de 3 ianuarie oţelarii mon Sîrbu" din Deva, ¦urarea
„La mulţi cmi, copiii“,, se adre­
şi tehnicienii lor s-au adunat in­ sează grupurilor nesfirşite de
copii ce vin să viziteze şi să
tr-o scurtă consfătuire. Ei au admire minunăţiile orăşelului
După alegerea comitetului, a fost construit în aceste zile pentru eu
chemat la întrecere toate secţiile Sub textul urării, Moş Serilă,
cu privire la măsurile ce trebuie luate intr-o superbă troică trasă de
în vederea sărbătoririi zilei1 de 24 Ia­ rast redus un iepuraş năzdrăvan, pluteşte
nuarie — Ziua Unirii Ţărilor Romîne. peste meleagurile întroienite,
apa de circulaţie, micşofărea spre casele micuţilor cuminţi şi
pierderii de cărbune, reducerea ascultători.
consumului de energie electrică
şi reducerea consumului de aer Pe alelele parcului, la tot pa­
comprimat cu aproximativ 20 sul te intinipină panouri mari,
la sută.
O măsură lă fel de importan­
rile pe anul 1959 au fost ma­ oscilante, cu ciururi curbe, care Străjuite de superbul brad
le şi o mai mare durată de func­ de pe cer, se înşiră chioşcurile
cu forme din cele mai diferite:
pe care îl are în obţinerea unui Multe avantaje prezintă şi re­ ciuperci enorme, castele, turnuri,
cărbune ieftin şi de bună calita­ pararea ciururilor de egutare din piramide etc. In toate găseşti
te, colectivul preparaţiei Petrila silozuri. Prin această măsură bunătăţi şi daruri, incepînd de
la dulciuri şi jucării, pînă la cele
a luat o serie de măsuri, pentru va fi micşorată umiditatea căr­ mai frumoase cărţi cu basme.
ca în anul 1959 să-şi poată în­ bunelui, se va evita îngheţarea La Hafeg
deplini planul de producţie, iar apei pe liniile normale în timp Cu cîteva zile înainte de A-
cifra de 2.500.000. lei, reprezen- de iarnă şi va .fi mărit debitul Haţeg au prezentat în sala fes­
tivă a oraşului un reuşit pro­
tînd economiile planificate pe tobelor de uscare, ceea ce duce gram artistic. După terminarea
programului, spectatorii .au vizi­
preparaţie, să fie depăşite. implicit la reducerea consumului tat orăşelul copiilor, organizat
în parcul „7 Noiembrie“. Se în­
O primă măsură .o constituie de energie. ţelege că cel. mai mult s-au bucu­
rat copiii. Totul este ca-n basm,:
mărirea debitului, de alimentare Pentru ca în anul acesta să la mijlocul parcului este aşezat,
bradul încărcat cu becuri,
a spălătoriei, cu 10,5 la sută. nu mai. fie plătite penalizări
Prin aceasta,- timpul de funcţio­ S.F.R.-ului, podul bascul de 30
nare al spălătoriei se va micşo­ tohe.de. la linia , a 5-a va fi în­
ra şi deci va scădea şi ¦consu- . locuit'cu unul de 100 tone. In
mul de energie. De a.semeneâ, acest1fel va fi asigurată încăr­
se vâ putea face o mai bună carea la' capacitate nbrmală a
întreţinere a1utilajelor, ş'i,ca. ur­ vagoanelor. •
mare volumul de reparaţii' în Se mai poate aminti o mai
timpul de repaus rvâ' scădea' bună întreţinere a rulourilor la
simţitor. Totodată, va fi pusă' în benzi, de. ungerea automată a globuleţe, jucării. Ceva mai de-
stare de funcţionare o baterie lagărelor de ia ciururile osci­ foarte se află un loc împrejmuit
de zeţaj pentru asigurarea pro­ lante,' d e ‘raţionalizarea consu­ cu gard de sîrmă. Este casa lui
moş Martin.
ducţiei de cărbune special 'de mului de apă de circulaţie.
semicocs: E "de la -sine înţeles- că ' Sînt totuşi numai cîteva1din Odată cu deschiderea orăşe­
în urma acestei -măsuri, produc­ măsurile preconizate a se lua la lului copiilor şi-a făcut apariţia
ţia de cărbune special preparat preparaţia Petrila pentru ea în şi Moş Serilă cu desaga plină
va creşte,. contribuind. astfel' la anul .1959. să. poată fi îndeplinit de jucării şi bomboane pe care
sporirea producţiei siderurgice, a pianul jde producţie, şi, să fie re­ le-a împărţit celor mai cuminţi
ţării noastre.1 , • ¦ • dus -simţitor,, preţul de cost. copii.
Pentru evitarea, supragranulă- ¦ Eforturile' depuse .de. harnicii Orăşelul .copiilor "din Haţeg,
ţiei •la flotatie şi reducerea con- .. muncitori, peirileni vor fi gu si­ constituie un punct de atracţie
centraţiei a’pelor, se vă construi.. guranţă încununate de succes, a tuturor cetăţenilor. Bine or­
un c iu r.în trepte. .Aceasta mă-, cu. condiţia' traducerii în viaţă ganizat, el este vizitat în per­
sură are drept: scop 'îmbunătăţi­ a măsurilor propuse.- . manenţă de un număr mare de
rea funcţionarii pompelor, pentru ‘ Ing. N. ANDRONAGHE cetăţeni.