Page 51 - 1959-01
P. 51
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1267
M n îam rostita le 9.3. i> „Sovieticii defin
un net avantaj
ia tlubiil economic din New f e l
asupra oamenilor
NEW YORK 16 (Agerpres). - TASS In listele de mărfuri Interzise spre de ştiinfă
americani“
anunţă: In seara de 14 ianuarie, A. I. vînzare Uniunii Sovietice există lu
Mikoian a fost invitat să ia cuvîntu! cruri care ar constitui o sursă bună Declaraţia savantului
în faţa reprezentanţilor cercurilor de pentru umoriştii de la revistele dvs.
afaceri; la un prînz oferit de Clubul mcrâriic Consllinlnl ştiinţific
economic' din Nev/ York in sala mare Pentru ca să nu se spună că vorbesc de la InstUntul unificai Propunerile sovietice vest-german Oberth
a hotelului „Waldorf Astoria". La fără a aduce dovezi, pot cita dfeva de cercetări ondeare
prînz au participat peste 1.000 de in exemple. Astfel se permite să se vîndă deschid calea rezolvării BONN 16 (Agerpres). — Cu
dustriaşi, comercianţi, financiari şl alţi Uniunii Soviet.i.c.e. o.biecte.:i.u-zjate din noscutul savant vest-german,
reprezentanţi ai cercurilor de afaceri. lemn, dar se Interzice vînzarea de... MOSCOVA 16 (Agerpres). — dent al Academiei de Ştiinţe a problemei germane profesorul Hermann Oberth, con
lemne (rumoare). Or, după cum se TASS anunţă t La 15 ianuarie,, U.R.S.S., laureat al premiului siderat S fi „părintele“ ştiinţei
Roy Harley, preşedintele clubului, ştie, noi înşine exportăm lemn şl ar la Dubna au continuat lucrările Nobel, a tăcut o comunicare cu Declaraţia radiodifuzată a iui Max Reimann balistice occidentale, şi care a
prezentindu-l pe A. L Mikoian asis ticole din lemn (rumoare). Consiliului ştiinţific al Institu privire la mersul lucrărilor de -lucrat Ia centrul de proiectile
tenţei, a spus că la drept vorbind o pre tului uniiicat de cercetări nu construcţie a reactorului atomic BERLIN 16 (Agerpres). — să făurească viaţa In condiţiile balistice al armatei americane
zentare nu este necesară întrucit, după Este permis să ni se vîndă purga cleare. Membrii consiliului au cu impulsii al laboratorului de Agenţia ADN a transmis decla prosperităţii. încheierea Trata ae la Nuntsvilie, statul Alaba-
călătoria neobişnuită a Iui A. I. Miko tive, deşi nu avem nevoie de ele. Se raţia făcută de Max Reimann, tului. de pace cu Germania ar ma, a declarat că racheta cos
ian prin Statele Unite şi datorită fap parc că există unii care cred că de ascultat referatul prezentat de fizică neutronică. Acest agregat prim-seoretar al G.G. al Parti contribui considerabil la apro mică sovietică dovedeşte că „so
tului că presa americană a oglindit pe urma lor va slăbi puterea rache acad. Vladimir Veksiler cu pri- pentru cercetări, care se deose- dului Gomunist din Germania, pierea şi realizarea unui acord vieticii deţin un net avantaj asur
excepţional de larg această călătorie, telor noastre (rumoare). beşte considerabil de reactoare la postul de radio „Deutescher între cele două state germane pra oamenilor de ştiinţă ameri
toţi îl cunosc pe A. I. Mikoian. vire la activitatea laboratorului le obişnuite prin construcţia sa Ereiheitssender 904“. Referindu- in vederea constituirii unei con cani“. Oberth a comparat rache
Se permite vînzarea către Uniunea de mari energii în anul 1958 originală, va oferi mari avantaje se la proiectul Tratatului de pa federaţii. Ţinînd seama de fap- tele americane cu „ceasuri pre
Apariţia Iui A. I. Mikoian la tri Sovietică de şnururi metalice pentru, Eforturile principale ale colecti pentru -cercetările fizice în do tenţioase care pot fi scumpe dar
bună şi primele sale cuvinte despre atîrnatu! tablourilor, cu excepţia ca vului acestui laborator,-unul din meniul folosirii energiei nuclea ce cu Germania, propus de gu- tul că există două state germa- care adesea nu funcţionează“.
necesitatea coexistenţei paşnice au fost zurilor cînd aceste şnururi sînt din tre cele mai mari ale institutu re în scopuri paşnice. Gheorghi De asemenea, profesorul 'Oberth
aplaudate de toţi cei prezenţi. oţel Inoxidabil. Pe semne că există lui, au fost îndreptate spre per Fle-rov, membru corespondent a<l vernul sovietic, Max Reimann a ne, aceasta este singura cale a scos în evidenţă faptul că
unii care ştiu că pentru rachete se fo fecţionarea continuă a sincrofa Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., 'lansarea rachetei cosmice sovie
Prezenţa noastră la prînzul de as loseşte oţel inoxidabil şl el nu vor să zotronului de 10 miliarde e. v á vorbit despre lucrările labora- relevat că toţi oamenii iubitori spre reunificarea Germaniei pe tice dovedeşte că „din punpt de
tăzi, a spus A. I. Mikoian, are o oare ni-I livreze (rumoare). —cel mai puternic accelerator torului pentru reacţii nucleare e- vedere tehnic este acum deschi
care semnificaţie simbolică. Noi comu de particule încărcate din lume. fectuate în colaborare cu insti- de pace din Germania occiden o bază paşnică şi democrată. să calea pentru trimiterea spre
niştii şi dv. capitaliştii stăm aici îm Nu voi mal cita astfel de exemple Ga urmare a unor numeroase tuţii ştiinţifice din Uniunea So Lună a unui vehicul al spaţiului
preună şi ne simţim bine pentru că deşi ele sînt foarte multe în listele cercetări ştiinţifice şi a unor mă- vieticâ şi din celelalte ţări mem- tală, care caută calea spre asi In> timp ce guvernul Republi cosmic ghidat de om“.
sîntem cu toţii conştienţi de necesita aşa-numitelor mărfuri strategice. Dar, suri tehnice complexe, descrise bre ale Institutului unificat. gurarea păcii, spre un acord şi cii Federale, a subliniat M. Rei
tea coexistenţei paşnice a sistemelor oare astfel de lucruri ridicole nu dău în amănunţime de către acad. Orientarea principală a cercetă- spre rezolvarea paşnică a pro mann, încearcă să saboteze pro Dezvoltarea comerţului
sociale diferite — pentru ţara noastră nează demnităţii Amerlcii, oamenilor Veksler, s-a obţinut o sporire blemei germane, găsesc in acest punerea cu privire la încheierea
şi pentru ţara dv. Vrem să muncim în ei de stat, cercurilor ei de afaceri ? proiect un răspuns corespunză Tratatului de pace, Republica dintre R. P. Mongolă
pace fiecare la el acasă, în felul său, considerabilă a intensităţii fas- rilor ştiinţifice a constituit-o ex- tor intereselor poporului ger Democrată Germană acţionează
să nu împiedicăm unul pe celălalt să Şi pînă acum am avut deseori pri ciculului de particule încărcate, perienţele în urma cărora s-a man. din nou ca reprezentantă a in şi India
trăiască aşa cum o doreşte fiecare. Cum lejul să mă intîlnesc cu oamenii dv. adică a numărului protonilor ac obţinut izotopul elementului 102, tereselor naţionale şi de pace ale
se spune „Trăieşte şi lasă şi pe alţii de afaceri şi m-am convins că în ţara celeraţi in fiecare impulsie, ceea Un astfel de tratat de pace, a poporului german. DELHI 16 (Agerpres). — La
să trăiască". dv. gîndirca politică rămîne în urma ce deschide noi orizonturi pen cu greutatea atomică 253. S-au continuat Reimann, este avanta 14 ianuarie a avut loc un schimb
activităţii ei în domeniul afacerilor (ru jos pentru toţi cei care iubesc Max Reimann a relevat că de scrisori între India şi Repu
Intre noi există divergenţe şi fireş moare, aplauze). Cred. însă că busi- făcut de asemenea cercetări în pacea şi urăsc războiul. El va interesele clasei muncitoare şi blica Populară Mongolă în pro
te. ele vor exista şi în viitor. In acest nesmenii vor triumfa şi treburile noas domeniul proceselor de fisiune ajuta poporului nostru să înfri- ale întregii naţiuni cer acum să blema dezvoltării relaţiilor co
caz, să discutăm în contradictoriu, să tre vor merge mai bine. neze militarismul german, să-i merciale.
apărăm fiecare punctul său de vedere, smulgă din miini arma atomică, se ducă o luptă comună împo
dar să nu luptăm (aplauze). Vreau să relev ca un fapt îmbucu aşa cum doreşte majoritatea Lista mărfurilor care urmea
rător că în ultima vreme Uniunea So triva politicii lui Adenauer, pen ză să fie exportate din India în
Pînă nu de mult se spunea că Uni vietică a fost vizitată de mai multe R. P. Mongolă cuprinde produ
unea Sovietică ar prezenta un pericol personalităţi marcante americane ca tru experienţe de mare însem a nucleelor în reacţiile cu ioni populaţiei, să menţină pacea şi tru încheierea tratatului de pace. se din iută, ceai, cafea, mine
militar pentru Statele Unite. 'Din feri cî-nii Stevenson, Humphrey, Lippmann, reuri de mangan şi aftele. Or
cire, în ultima vreme despre aceasta d-na Roosevelt, dl. Erik Johnson şi al nătate. ivr. ¦ • grei. Ga urmare a acestor expe
se vorbeşte mai puţin deşi, şi în tre ţii. Nu citez aici numele multor ameri
cut, după cum se ştie, astfel de afir Consiliul ştiinţific a examinat rienţe s-au obţinut date intere- S.U.A. continuă să se eschiveze
maţii nu erau juste, nu corespundeau de la examinarea propunerilor
realităţii. planul de lucrări pe anul în curs sânte cu privire la repartiţia
Acum se spune că din partea noastră al laboratorului de mari ener unghiulară a fragmentelor de
există un pericol economic pentru
S.U.A., mai primejdios decît pericolul cani care ne-au vizitat, care au luat gii. Ţinîndu-se seama de faptul fisiune precum şi la energia lor
militar. Astfel de afirmaţii sînt lipsite cunoştinţă cu bună credinţă de viaţa
de temei la fel ca şi afirmaţiile ante noastră şi s-au străduit să povestească că acest laborator dispune de un cinetică. sovietice în problema germană ganizaţiile de comerţ exterior
rioare. In decurs de 7 ani vrem să în mod obiectiv poporului lor despre accelerator, care nu-şi are ega Paralel cu cercetările efectua din R. P. Mongolă vor livra In
sporim cu 80 Ia sută producţia de cele văzute în Uniunea Sovietică. lul în nici o instituţie ştiinţifi NEW YORK 16 (Agerpres)'. alegerilor libere“. Grewe a sub diei lînă, piele, minerale etc.
mărfuri din ţara noastră, să ridicăm că, există toate temeiurile să se te şi în alte direcţii, colectivul TASS anunţă! După cum reiese liniat că el a făcut această de
considerabil nivelul material şi cultu laboratorului se pregăteşte pen- După cum arată agenţia de in
ral al poporului nostru. Despre ce formaţii indiană, schimbul de
pericol poate fi vorba domnilor, dacă Ei s-au convins că poporul şi gu aştepte mari victorii pe frontul tru a lucra la acceleratorul pen- Qin relatările presei, cele decla claraţie cu „consimţămîntul de mărfuri va contribui la dezvol
oamenii sovietici vor consuma tot a- vernul Uniunii Sovietice nu vor de ştiinţei în anul 1959. tru ioni ou sarcini multiple, ca rate de secretarul de stat al plin al fui Dulles“.
tîh carne ca şi dv., dacă vor bea tot cît pace şi numai pace, vor colaborare tarea comerţului între India şi
atîta lapte ca şi dv. ? Dacă la Vioi, în paşnică pe bază de egalitate, respect S.U.A., Dulles, la conferinţa de
Uniunea Sovietică, toate vor fi din reciproc, recunoaşterea intereselor fie Consiliul ştiinţific a ascultat re se construieşte în prezent, şi presă din 13 ianuarie şi anume Adevăratele scopuri ale cercu R. P. Mongolă.
belşug, oare ce pericol prezintă acea căreia dintre părţi (aplauze). de asemenea referatele conducă care va da posibilitatea să se că, după părerea Statelor Unite, rilor guvernante din R.F.G. ca
sta pentru dv. ? torilor celor două laboratoare noi prepare noi elemente fizice cr „alegerile libere“ sînt o metodă re intenţionează „să rezolve“ Greve în industria
problema germană prin înghiţi
Preşedintele întrunirii noastre, dl. Pe de altă parte şi mulţi oameni ale institutului. nu figurează încă în tabolul lui firească dar nu „unică“ de uni rea R.D.G. de către Germania
Harley, a arătat aici cîte frigidere a- britanică
vcţi, cîte televizoare ş.a.m.d. Dacă noi sovietici au fost la dv. în Statele Ilia Frank, membru corespon- Mendeleev. fic; re a Germaniei, a provocat occidentală, sînt dezvăluite de
vom avea în cantităţi suficiente acesle
mărfuri, oare aceasta va fi un pericol Unite. Şi ei s-au întors cu impresii derută în cercurile guveranante menţiunea făcută de Grewe refe de automobile
pentru dv. domnilor? încetaţi să vă favorabile de pe urma cunoştinţei cu din Germania occidentală.
mai speriaţi pe dv. şi să-i speriaţi şi ritoare la putchul fascist din
pe a lţii! poporul dv., cu ţara dv. In timpul că LONDRA 16 (Agerpres). —
lătoriei prin S.UrAv am stat de vorbă -ts "<'¦ V . Xj» " Bonnul s-a1'adresat de îndată Berilin din iunie 1953 în timpul Recent, 1.300 de muncitori de la
Trebuie să avem mai multe contac cu mulţi americani şi putem spune că Statelor Unite cu cererea de a căruia, după cum a spus Gre societatea de automobile „Ford
te, să facem mai mult comerţ, să Programul noului guvern francez we, „a existat, cel puţin, posi
schimbăm mai multe păreri, să ne cu da lămuriri asupra poziţiei lor
noaştem mai bine unii pe ceilalţi şi PARIS 16 (Agerpres). — După cum nă o forţă militară atomică" şi să în problema germană. După cum bilitatea teoretică“ a alipirii Motors Company LDT“ din
atunci se vor risipi temerile, va fi americanii simpli vor pace. Şi oamenii
asigurată o pace .adevărată între ţă
rile noastre, se va pune capăt „răz de afaceri cu care ne-am întîlnit spun s-a mai aiuinţal, la 15 ianuarie, par „silească să se ţină seama de impor anunţă agenţia Associated Press, R. D. G. la Germania occidenta Doncaster au declarat grevă în
boiului rece". că vor îmbunătăţirea relaţiilor cu noi. lamentul francez s-a întrunit în sesiu tanţa strategică a poziţiilor franceze la 14 ianuarie ambasadorul vest- la“. Agenţia scrie că, potrivit semn de protşst împotriva con
Noi n-avem temeiuri să nu le dăm german Grewe, şi conducătorul cedierii ilegale a unui munci
Deseori sînt întrebat cu ce am pu crezare, şî ne-a făcut plăcere să au ne extraordinară peniru a lua cunoş în Mediierana". secretarului de presă al Gasei tor.
tea face comerţ, care mărfuri ni s-ar iinţă de programul noului- guvern .nu Albe, White, Dulles, referindu-
putea vinde şi ce anume s-ar putea Expunînd politica economică — prac secţiei politice din Ministerul
cumpăra de la noi.
zim astfel de declaraţii. mit ' de către D e, Gaulle, după ce a tic stabililă prinir-o serie de decrete Afacerilor Externe al R. F. Ger se la alternativele posibile, nu Ziarul^ „Daily Worker“ rela
Au fost vremuri cînd dv. businessme-
nii americani ştiaţi cît se poate de Dar în S.U.A. mai există foarte mul cesla a preluat postul de preşedinte adoptate ta sfîrşiiul anului trecut de mane, Dittman, care se află în a avut în vedere să sprijine vre tează că la 14 ianuarie au de
bine ce se poate cumpăra de la' noi te prejudecăţi şi păreri preconcepute La începutul şedinţei Adunării Na către guvernul lui De Gaulle — pri S.U.A., au făcut o vizită secre una din propunerile pe care Ru clarat grevă muncitorii de ia
şî ce ni se poate vinde, dar în ulti despre Uniunea Sovietică. Ambele părţi fionale s-a dat citire mesajului adre mul ministru Dcbri a justificat nece tarului de stat. In urma între sia le-a făcut pînă în prezent în uzinele din Ryton a societăţii
ma vreme, în timpul războiului rece, trebuie să facă mult pentru a crea în sat adunării de către preşedintele De sitatea unor sacrificii din partea ma vederii cu Dulles, Grewe a de legătură cu viitorul Germaniei. de automobile „Humber Limi
aţi uitat toate acestea, v-aţi dezvăţat clarat corespondenţilor că „se ted“ în semn de protest împotri
să faceţi comerţ. Şi aceasta nu e de crederea în relaţiile dintre noi.. Fi Gaulle. Printre sarcinile menţionate selor muncitoare din Franţa din cau cretarul de stat a confirmat că Comisia senatorială pentru a- va introducerii unor tarife re
mirare dat fiind că s-au creat atîlea reşte, aceasta nu-1 o treabă uşoară, in mesajul preşedintelui, pe primul loc za sporirii cheltuielilor militare şi politica'S;U.A. urmăreşte scopul facerile externe a găsit de cu duse pentru unele munci.
obstacole în calea comerţului dv. cu noi dar ea este necesară. Ne bucură cu figurează „pacificarea şi reforme în civile prevăzute de bugetul pe anul viinţă să intervină şi ea în a-
Acordul comercial care exista înlre vintele ,dv. amicale, dar vrem ca ele Algeria — condiţie necesară peniru 1959. reunificării Germaniei pe calea ceastă chestiune. La 14 ianuarie
ţările noastre, a fost anulat de Statele
Unite. Au fost fixate taxe vamale spo să fie confirmate prin fapte. Or, deo soluţionarea politică a problemei". Pre Nazişti şi criminali de ea a elaborat un proiect de re Intensificarea luptelor
rite chiar şi peniru astfel de mărfuri camdată, faptele guvernului american şedintele De Gaulle consideră nece. din Oman
sovietice, cum sînt blănurile, conser sînt de aşa natură încît nu risipesc sară o reformă în domeniile apărării război — zoluţie care, după cum anunţă
vele de crabi şi alte mărfuri care nu agenţia United Press Interna
concurează cu mărfurile dv. Există liste neîncrederea noastră. In apropierea
lungi care stabilesc mărfurile ce S.U.A. nu există nici o bază militară nationale, finanţelor, comerţului, valu iată cine se află în posturile tional, recomandă Congresului CAIRO 16 (Agerpres). —
pot fi exportate şi cele ce nu pot fi sovietică în timp ce în jurul ţării noas tar, social, cultural şi ştiinţific. de comandă ale Bundeswehrului să sprijine politica de ocupare Postu-l de radio Cairo a trans
exportate. tre există numeroase baze americane a Berlinului. mis comunicatul dat publicită
al căror număr creşte. Propunerile 'Apoi, primul ministru Michel De BERLIN 16 (Agerpres). — Iugoslaviei, Alexandru. Mai tir- ţii de reprezentanţa Imamului
noastre de dezarmare nu sînt accep bré (UN R) a expus programul guver ziu, în calitate de şef al statului Graba cu care Statele Unite Omanului în care se relatează
tate şi cursa înarmărilor continuă. Bu nului. Din program reiese că guver Comitetul pentru problemele u- major al cornandameritului ge au dat asigurări cercurilor gu despre intensificarea luptelor
getul dv. militar creşte mereu. Propu nul nu . intenţionează să ia măsuri nităţii Germaniei a dat publici neral nazist in Franţa, el a e- vernante de la Bonn că nu-şi dintre patrioţii din Oman şj for
nerile noastre pentru destinderea încor concrete pentru soluţionarea problemei tăţii o declaraţie in legătură cu mis ordine de împuşcare a os vor schimba poziţia în privinţa ţele de ocupaţie britanice. In .co
dării internaţionale nu sînt sprijinite algeriene în spiritul năzuinţelor naţio faptul că în nota de răspuns a viitorului Germaniei, este o municat se arată că trupele bri
nale ale populaţiei din Algeria. Dé- mărturie convingătoare a dorin
de dv. Noi propunem semnarea unul bré a insistat asupra necesităţii men guvernului R.F.G. către guver taticilor şi de deportare in ma ţei lor de a se eschiva de la tanice au avut de suferit nu
Tratat de pace cu Germania, iar oa ţinerii influenţei franceze în această nul sovietic este contestată ac- să a populaţiei evreieşti. examinarea propunerilor sovieti meroase pierderi; în ultimele
ţară, fără a sufla vreun cuvint despre ¦tivitatea forţelor militariste în General-locotenent nazist Frie- ce în problema germană, o do zile forţele patriotice au distrus
menii dv. de stat nu vor aceasla. drepturile poporului algérien la inde vadă a lipsei lor de dorinţă de
pendenţă, drept pentru care acest po a contribui la reunificarea Ger
Noi am dori să transformăm Berli por luptă cu arma în nună de peste Germania occidentală. In aceas drich Fertsch, şeful adjunct al maniei şi la însănătoşirea situa 15 autocamioane militare şi 23
nul occidental într-un oraş liber, demi 4 ani. tă declaraţie se subliniază că N.A.T.O. „pentru problemele ţiei internaţionale. maşini. Pierderile colonialiştilor
litarizat, în cadrul unor garanţii inter toţi cei 100 generali şi amirali britanici în oameni s-au ridicat
naţionale. Toate acestea se resping. Se sub comanda cărora se află în doctrinelor şi planurilor milita la 24 de morţi şi 3 răniţi.
re“ este condamnat de un tri
pune întrebarea: De ce toate propu Trecind la partea din programul său prezent unităţile Bundeswehru bunal sovietic la 20 de ani în
nerile constructive sovietice ce ţintesc consacrai politicii externe, Debre a lui, în trecut au fost ofiţeri hi- chisoare pentru crimele de răz DUMINICA 18 IANUARIE 1959
spre destinderea încordării Internaţio subliniat că Franţa rămîne fidelă „an tlerişti cu grade superioare — boi săvîrşite.
nale se lovesc de un răspuns negativ gajamentelor ei faţă de Europa şi Oc. de la colonel în sus. Comitetul pentru problemele Spectacole cinematografice
— nu, nu, nu. Noi să depunem eforturi cideni“. Comitetul subliniază de ase unităţii Germaniei subliniază DEVA: Tosca; PETROŞANI: Prieteni Femeia zilei; ILIA: Călătorie peste
pentru ca răspunsul să fie da, da, da. Debré a déclarât că guvernul fran menea că oei 100 de generali că in prezent toţi aceşti oameni de duminică: Botagoz; ALBA IULIA: trei, mări; SIALERIA: Cazul doctoru
(aplauze). şi amirali ai Bundeswehrului elaborează planurile militare ale Pescarii din A rai; Neamul Gheraci- lui Laurent) LONEA: Femeia zilei j
cez consideră de datoria sa să „devi- Bonn-ului şi educă Bundeswe- lo r ; SEBEŞ: Pe Donul liniştit; ORAŞ- TEIUŞ : Simpaticul nostru doctor j
au participat activ la atacul îm hrul in spiritul militarismului şi TIE: Un nou număr de atracţie; HA ^LATNA: Moulin Rouge j BARU
potriva ţărilor vecine cu Germa al revanşei. Acest lucru repre ŢEG: Luptătorul şi clovnul; BRAD: MARE: Casa în care locuiesc; AP.®L-
nia şi împotriva altor popoare zintă o primejdie deosebit de DU DE SUS : Verstele de foc.
din Europa san au elaborat şi mare peniru pace în Europa.
semnat personal planurile aces
tui atac. Poporul german şi popoarele A HD II <0>
Comitetul citează ca exemple Europei, se spune in declaraţie, Programul 1: 6,55 Concert de dimi 21.15 Concert de muzică populară;
următoarele fapte: inspectorul cer in mod cu fotul întemeiat
general şi şeful statului major să se pună capăt dezvoltării neaţă ; 7,45 Cîntece şi jocuri populare 21,45 Muzică uşoară; 22,30 Muzică de
al Bundeswehrului, general-lo- militarismului german. Toţi oa roniîneşti; 10,00 Muzică; 10,20 Con dans. Programul II: 7,00 Muzică
cotenent Adol.f •Heusinger — menii iubitori de pace salută cert de estradă ; 11,20 Muzică populară populară romînească; 8,00 Muzică u-
nazist, fiind şeful secţiei opera articolele cuprinse în proiectul romînească; 11,50 Dansuri din opere şoară; 8,30 Jocuri populare romîneşti;
tive a statului major al armatei sovietic al Tratatului de pace cu tei 12,15 Pagini din opera lui Ion 10,00 Muzică distractivă; 13,15 Melo
hitleriste, a semnat planurile Germania, care interzic pentru Agîrbiceanu (citeşte autorul) | 13,15 dii populare romîneşti; 14,15 Arii ce
secrete de atac împotriva Olan totdeauna participarea Germa Din ultimele creaţii ale compozitorilor lebre din opere) 15,30 „In vîrtejul
dei, Belgiei, Luxemburgului şi niei la pacte militare agresive, noştri de muzică uşoară; 14,00 De toa jocului" j 16,30 Goncert de estradă;
Iugoslaviei, funcţionarea criminalilor de te, pentru toţi; 14,35 Muzică populară 17.15 Poeţi arabi despre L enin; 19,00
Comandantul forţelor terestre război in forţele armate naţio sovietică; 15,05 Melodii vechi'în or Muzică uşoară imprimată pe discuri
ale •N.A.T.O.- in zona centrală nale ale 'Germaniei, înzestrarea chestraţii noi) 16,00 Cîntece de dra „Electrecord“ ; 20,C5 Album de roman
a Europei, general-locotenent acestor forţe cu arma atomică. goste şi jocuri populare romîneşti; ţe; 20,35 Muzică de dans; 21,45 Spec
Speidel — nazist, a fost spionul ; Numai pe o astfel de cale este 17,00 La şezătoare; 18,00 Emisiunea tacolele săptămânii; 21,.55 Muzică de
lui Hitler în .Franţa, organiza- 1 posibilă dezvoltarea paşnică a „Drumeţii veseli“ cu tema „Unirea Ţă dans: 22,30 Muzică din operete.
Copii' din R.P. Chineză adinirind un stand de jucării la o expoziţie inaugurală anul trecut. jtorul asasinării la Marsilia a Germaniei şi renaşterea ei na- rilor Romîne" ; 19,00 Selecţiuui; din o - , Buletine de ştiri: 6,30; 13,00) 19,00;
ministrului francez al Afacerilor ţională ca stat unit,, iubitor de peră -„Traviata" de Verdi • <19,30 Teâ- 22,00 ) 23,52 (programul 1)1 7,50;
Externe, Bartou şi a. regelui pace şi democrat. | tru la microfon : „Revoltă în port“) 14,00; 20,00; 23,00 (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului ştr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188j 189 ) 75. : ', v a niatită în nuiuo.n cuuiurm aprobării Direcţiunii. Generale P .I. I R, nr. ÜüG.Uzu d:n (5 ac^.i.bue 1919. — Tiparul: Inţreprlnder a Poligiafică „1 MAI" Deva.