Page 52 - 1959-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VA!
Pentrurealizarea sarcinilor ecmnuce
stabilite de Conferinţa regională de partid
Vom depune toate eforturile !
Hotâririle Conjerinţei regionale de
partid pun in faţa minerilor din re­
giunea noastră sarcina de a extrage
cantităţi sporite de cărbune, mai ieftin
şi de calitate superioară.
Eu lucrez la sectorul XI investiţii
la mina Petrila ca şef de brigadă. Lu­
crările de înaintare pe care le avem
noi sini deosebit de importante deoa­
rece prin ele se asigură deschiderea a
noi locuri de muncă şi posibilitatea
extragerii a cit mai mult cărbune. De
aceea, prin eforturile unite ale întregii cu care lucrez e formală din tineri cu
brigăzi, am reuşit ca pînă in prezent
să obţinem unele succese destul de
importante, s-o luăm timpului înainte,
Incit nu va mai trece mult şi ne vom
afla în anul 1965.
In prezent străpungem ca o galerie
stratul 13, strat de care va depinde
No!angajamente
Pentru a-şi aduce contribuţia
la înfăptuirea sarcinilor stabilite
de Conferinţa regională de par­
tid în ce priveşte creşterea pro­
ducţiei de metal, tinerii care lu­
crează la furnalul nr. 3, al tine­
retului, de la secţia I-a a Com­
binatului siderurgic Hunedoara,
îndrumaţi de organizaţia de
partid, au discutat într-o şedin­
ţă de U.T.M. posibilităţile" pe
care le au, angajîndu-se cu acest
prilej să producă peste sarcinile
anuale de plan 2.500 tone de
fontă, să reducă consumul de
cocs cu 2 la sută, şi să măreas­
că indici le de utilizare al furna­
lului cu un procent în fiecare
lună.
Brigăzile de tineret conduse
de tov. Ioan Chiroşca şi Ilie
Mîtcă, care lucrează la acest
furnal, s-au angajat să dea fie­
I care peste plan, pînă la 1 Mai,
144 tone, iar pînă la sfîrşitul a-
nului cîte 401 tone fontă.
H PENTRU UN AVINT ŞI
MAI PUTERNIC ÎN DEZ­
VOLTAREA ECONOMIEI
REGIUNII (Lucrările confe­
rinţei regionale de partid).
(pag. 2-3)
Q | CONVORBIRE IN­
TRE A. I. MIKOIAN şi J. F.
DULLES.
§g GUVERNUL U. R. S. S‘.
CONDAMNĂ PROIECTATA
ÎNCHEIERE A TRATATU­
LUI MILITAR AMERICANO-
IRANIAN.
g g SĂPTĂMINA INTERNA­
ŢIONALĂ.
(pag- 4)
Prezidiul Marii Adunări Nafionale a Republicii Populare Romîne
ln mare măsură producţia sectorului II.
Terminarea acestei lucrări este aştep­
tată cu nerăbdare de către minerii a-
ccslui sector. Dar nu-i vom lăsa mult
să aştepte; ti încredinţăm de acest lu­
cru. Aceasta pentru că ne organizăm
bine munca şi întreaga brigadă lu.
crcază cu însufleţire, iar la noi nu
există absenţe nemotivate.
Strict legată de mărirea producţiei
este problema calificării de noi cadre.
Eu am calificat mulţi mineri. Brigada
puţină experienţă şi nu precupeţesc
nici un efort pentru a le împărtăşi cu­
noştinţele mele. Ei trebuie să înveţe
să se descurce singuri în orice pro­
blemă de producţie, să înveţe meserie
căci numai în felul acesta ne vom a-
sigura pe mai departe drumul spre
noi succese.
Muncind organizat, exectilind lucrări
de bună calitate şi la timp, vom de­
pune toate eforturile pentru traducerea
în fapte a hotărîrilor Conferinţei re­
gionale de partid.
IUL1U HAIDU
Erou al Muncii Socialiste
şef de brigadă la sectorul
XI investiţii — Petrila
NE V O M RESPECTA
ANGAJAMENTELE
Anul trecut, constructorii şi
siderurgiştii hunedoreni au săr­
bătorit unul din marile eveni­
mente din istoria Hunedoarei:
darea in funcţiune a marelui
laminor bluniing de 1.000. De
atunci acest modern agregat si­
derurgic a produs mii, zeci de
mii de tone laminate. Lamina­
torii, pătrunşi de importanţa mi­
siunii lor, au depus eforturi,
susţinute în vederea însuşirii
noii tehnologii de laminare, în­
vingind astfel greutăţile începu­
tului.
De curirid, colectivul nostru a
luat cunoştinţă de sarcinile de
plan pe anul în curs. Mobili­
zaţi. de plenara C.C. al P.M.R.
din noiembrie anul trecut şi de
liotăririle Conferinţei regionale
de partid, laminaiorii blurnin-
gului au trecut la muncă, hotăi-
riţi să ducă la bun sfirşit sar­
cinile ce le stau în faţă, să dea
patriei cantităţile de laminate
atit de necesare dezvoltării pe
mai departe a economiei.
In consfătuirile de producţie
ce au avut loc, muncitorii au
venit cu propuneri de măsuri
(elmico-organizatorice menite să
ducă la realizarea şi depăşirea
sarcinilor. Totodată, în urma a-
nalizei cifrelor de plan s-a con­
statat că acestea pot fi îndepli­
nite şi chiar depăşite.
In lumina acestei constatări,
laminaiorii, in frunte cu mem­
brii şi candidaţii de partid şi-au
luat o serie de angajamente
privind sporirea volumului pro­
De mai mult timp
la maşina din foto­
grafia noastră a
poposit „Steagul
roşu de fruntaş
pe secţie". Deţină­
torul lui este tov.
Valentin Timani,
tricolor la fabrica
„Sebeşul” din
Sebeş.
IN CLIŞEU :
Tov. Valentin Ti-
maru, lingă maşi­
na de tricotat.
! propunerea guvernului sovietic ca participanţii
¦EffiSS
ducţiei, a productivităţii muncii, lui şi ministerului privind asi­
privind reducerea preţului de
cost.
Cenlralizind aceste angaja­
mente s-a constatat că pînă la
sfîrşitul anului colectivul lami­
norului hluming de 1.000 va da
peste prevederile planului 80.000
tone laminate, va spori produc­
tivitatea muncii cu 18,0 la sulă
faţă de planificat şi, prin efort
propriu, va realiza economii la
preţul de cost în valoare de
5.300.000 lei. Aceste angajamen­
te — ca obiective concrete ale
întrecerii socialiste — au fost
defalcate pe etape.
In sprijinul ducerii lor la bun carale şi utilajul tehnologic, asi­
sfirşit, laminaiorii, aşa cum am
mai arătat, au propus o seamă
de măsuri tehnico-organlzato-
rice. Astfel, tie-am propus prin­
tre altele să îmbunătăţim tehno­
logia de laminare, pe baza ex­
perienţei anului trecut. Această
măsură, în curs de realizare, ne
va da posibilitatea să sporim
producţia şi să folosim mai ra­
ţional utilajele. O altă măsură
de mare eficacitate constă în in­
troducerea curăţirii laminatelor
cu flacără. Atenţie deosebită
vom acorda calificării muncito­
rilor şi maiştrilor, prin interme­
diul unor cursuri organizate pe
plan intern. Aceste măsuri, îm­
preună cu celelalte, dau certi­
tudinea că realizarea angaja­
mentelor e pe deplin posibilă.
Paralel cu aceasta am cerut
sprijinul conducerii Combinatu­
Aron Alba este
cunoscut în cadrul
I.C.S.H.-ului ca un
maistru destoinic
şi priceput în or­
ganizarea procesu­
lui muncii la sec­
ţia electro-tehnică.
IN CLIŞEU ;
Maistrul Aron Al­
bii împreună cu,
muncitorii Nicolae
Pirva şi Mihai
Bachman discutind
sarcinile de plan
pe luna ianuarie.
<•
gurarea unor condiţii de mare
importanţă in buna desfăşurare
a procesului muncii. Este vorba
de aprovizionarea ritmică cu
lingouri proprii de la ofelâria
Martin nouă şi asigurarea lin-
gourilor calde in proporţie de 80
la sută. Totodată, am solicitat
asigurarea din exterior a lingou-
rilor necesare realizării angaja­
mentelor luate.
Tot în scopul ducerii la bun
sfirşit a sarcinilor şi angaja­
mentelor sînt necesare complec-
tarea unor lucrări de investiţii,
ca spre exemplu, procurarea
materialului şi echipamentului
electric de rezervă pentru ma­
gurarea pieselor de rezervă —
in special a pieselor mari pe
care noima le putem executa —
asigurarea cilindrilor de lami­
nor conform planului de apro­
vizionare, asigurarea materiale­
lor refractare pentru cuptoarele
adinei şi altele.
Conferinţa regională de par­
tid ne-a trasat sarcini de sea­
mă. încă din prima zi după
Conferinţă, din discuţiile purtate
cu oamenii, s-a constatat că
prevederile ei pot fi duse la bun
sfirşit, că există dorinţa şi ho-
tărirea de a le da viaţă. De alt­
fel, despre acest lucru vorbesc
şi realizările noastre, realizări
care 'dovedesc hotărîrea de a ne
îndeplini cu cinste angajamen­
tele.
IOSIF NEBELA
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. — bluniing 1.000
Combinatul siderurgic Hunedoara
Inovatorii
obţin noi succese
Amil trecut !a Combinatul siderur­
gic Hunedoara au fost aplicate în
producţie 153 de inovaţii rcalizîndu-se
economii în valoare de peste 6.500.000
lei. Anul acesta, cînd la acest mare
centru siderurgic al ţării trebuie să
sc producă cantităţi mult mai mari de
fontă, oţel şi laminate, inovatorii au
pornit hotărîţi să aducă din plin con­
tribuţia lor la ridicarea nivelului teh­
nic a! producţiei. In primele 5 zile
ale anului ei au prezentat cabinetului
tehnic al combinatului 8 inovaţii.
Una dintre acestea a fost aplicată
la uzina cocsocliimică a combinatului.
Ea constă în introducerea unui dispo­
zitiv demontabil la uşile cuptoarelor
de la bateriile dc cocs, care duce la
mărirea durabilităţii uşilor.
DECRET
pentru convocarea Marii Adunări Nafionale a Republicii Populare Romîne
In temeiul articolului 37 litera A din Constituţia Republicii Populare Romîne,
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne convoacă Marea Adu­
nare Naţională în sesiunea jubiliară a Centenarului Unirii Ţărilor Romîne, pentru ziua de
sîmbătă 24 Ianuarie 1959, orele 10 dimineaţa, Ia sediul Marii Adunări Naţionale.
Preşedintele Prezidiului Secretarul Prezidiului
Marii Adunări Naţionale Marii Adunări Naţionale
ION GHEORGHE MAURER GHEORGHE STOICA
Bucureşti, 17 ianuarie 1959.
D EC LA R A Ţ IA
guvernului Republicii Populare Romîne
în legătură cu încheierea Tratatului
de pace cu Germania
Printre problemele internaţionale a căror re­ state europene şi în primul rînd împotriva veci­
zolvare pe calea tratativelor şi înţelegerii reci­ nilor Germaniei.
proce ar contribui în mod substanţial la întă­
rirea încrederii şi colaborării dintre state, un Ioc Dorinţa popoarelor europene de a se eljmi-
deosebit îl ocupă problema germană. Experienţa na pericolul de război în Europa, de a se înfăp­
istoriei şi realităţile vieţii internaţionale actuale tui destinderea internaţională şi a se realiza o
arată că aceasta este problema cheie a securită­ atmosferă de încredere între state, creează pentru
ţii europene, de a cărei justă soluţionare depin­ toate guvernele obligaţia de a sprijini încheie­
de în foarte mare măsură pacea în Europa şi în rea neîntîrziată a Tratatului de pace cu Germa­
lume. . nia.
O importantă contribuţie la rezolvarea acestei Lipsa unui Tratat de pace cu Germania, la
complexe şi arzătoare probleme internaţionale o 14 ani după terminarea operaţiunilor militare
aduce proiectul de Tratat de pace cu Germania cu această ţară, constituie un fapt fără precedent
elaborat de guvernul U.R.S.S. şi propunerea sa în istoria contemporană a relaţiilor dintre sta­
de a se întruni o conferinţă a statelor interesate te, care nu poate fi cîtuşi de puţin în folosul
in vederea discutării şi adoptării tratatului. convieţuirii normale intre popoare.
Guvernul romîn consideră cu totul echitabilă Cu atît mai dăunătoare este această situaţie
şi conformă cu principiile dreptului internaţional dacă se ia în considerare faptul că, profitînd de
lipsa tratatului de pace, pe teritoriul Republicii
la conferinţă şi semnatarii tratatului de pace să Federale Germane şi sub oblăduirea N.A.T.O.,
fie pe de o parte statele care au participat cu îşi desfăşoară din nou activitatea aceleaşi cercuri
forţele lor armate la războiul împotriva Germa­ militariste, agresive şi revanşarde care au purtat
niei, iar pe de altă parte Republica Democrată principala răspundere pentru declanşarea a două
Germană şi Republica Federală Germană, sau războaie mondiale.
cele două state germane şi Confederaţia ger­
mană, în caz că ea va ti creată între timp. Poporul romîn, care a avut de îndurat pierderi
grele de pe urma militarismului german şi a dat
Noua iniţiativă a guvernului U.R.S.S., se ca­ numeroase jertfe în lupta împotriva acestuia, este
racterizează prin acelaşi spirit realist şi clarvă­ vital interesat în crearea acelor condiţii care
zător ca şi propunerile cu privire la restabilirea să facă imposibilă pentru totdeauna reînvierea
unităţii Germaniei printr-o înţelegere directă în­ unei Germanii agresive.
tre cele două state germane şi cu privire la li­
chidarea statutului dc ocupaţie a Berlinului şi In primul război mondial, aproape întregul te­
transformarea Berlinului occidental în oraş li­ ritoriu al Romîniei a fost ocupat de trupele ger­
ber. Ea sc înscrie pe linia marilor acţiuni între­ mane, fiecare al 10-lea locuilor al ţării noastr?
prinse de guvernul Uniunii Sovietice pentru nor­ a căzut pe front iar pagubele aduse economiei
malizarea relaţiilor internaţionale, pentru înfăp­ naţionale prin război şi ocupaţia germană s-au
tuirea unui climat de încredere şi destindere în ridicat la 31 miliarde lei aur.
lume, pentru realizarea unei adevărate convie­
ţuiri paşnice între state, — acţiuni salutate cu In cursul celui de-al doilea război mondial,
căldură de toate popoarele iubitoare de pace. după ce poporul romîn a înlăturat clicile guver­
nante trădătoare care înhămaseră ţara Ia carul
Prevederile proiectului de Tratat de pace cu agresiunii hitleriste, Romînia a declarat război
Germania, propus de U.R.S.S., ţin seama în Germaniei, participînd cu totalitatea forţelor sale
egală măsură de intensele tuturor părţilor care armate şi cu întregul ei potenţial economic şi
doresc sincer să se pună capul situaţiei anor­ material alături de puterile aliate, pînă la vic­
male a Germaniei. Proiectul de tratat ia în con­ toria finală asupra hitlerismului.
sideraţie atît dorinţa legitimă a poporului ger­
man de a-şi vedea restabilită deplina suverani­ Trupele romîne, care au luptat în rîndurije co­
tate asupra ţării sale şi a-şi relua astfel locul aliţiei antihitleriste alături de armata sovietică,
cuvenit în familia popoarelor europene, cit şi in­ au adus un însemnat aport militar la victoria
teresele popoarelor care au dat un greu tribut împotriva duşmanului comun. Atît prin efecti­
de sînge imperialismului german şi care cer să vele angajate (355.389 oameni) cît şi prin pier­
se ia măsuri hotărîte pentru prevenirea unei noi derile suferite (109.822 morţi, răniţi şi dispăruţi)
agresiuni. Semnarea tratatului de pace, crearea în cursul celor 200 zile de război împotriva Ger­
unor condiţii care să împiedice militarizarea Re­ maniei hitleriste, Romînia, proporţional cu popu­
publicii Federale Germane şi transformarea ei laţia şi resursele sale, se situează printre statele
intr-un focar de război în centrul Europei, ar care au dat o importantă contribuţie în lupta
favoriza înţelegerea nemijlocită şi apropierea în­ pentru cauza Naţiunilor Unite.
tre cele două state germane şi deci împlinirea
năzuinţei arzătoare a poporului german : reuni- Iată de ce Romînia, care a învăţat din propria
ficarea naţională. sa experienţă să cunoască adevărata Iată a mi­
litarismului şi imperialismului german sprijină
In acelaşi timp aplicarea prevederilor care cu hotărîre orice măsură care contribuie la crea­
obligă Germania — respectiv Republica Demo­ rea unei Germanii paşnice şi democratice.
crată Germană şi Republica Federală Germană
-I- să nu intre în nici un fel de alianţe militare Guvernul romîn îşi exprimă nădejdea că pu­
îndreptate împotriva statelor semnatare ale tra­ terile aliate şi unite, adoptînd o poziţie corespun­
tatului de pace, să nu producă şi să nu posede zătoare intereselor popoarelor în această proble­
arme atomice şi alte arme de exterminare în mă de vitală însemnătate pentru securitatea
masă, să menţină forţe militare doar în limitele europeană, vor accepta să ia ca bază de discuţie
nevoilor apărării, ar reduce într-o măsură hotărî- la conferinţa de pace cu Germania proiectul de
toare pericolul de război în Europa şi în lume. tratat elaborat de guvernul sovietic.
Recunoaşterea de către Germania a 'rontiere- In ceea ce-l priveşte, guvernul romîn se decla­
lor sale actuale, potrivit termenilor proiectului ră întrutotul de acord cu conţinutul proiectului
de tratat, împiedicarea renaşterii fascismului, de tratat şi este gata să participe la conferinţa
neadmiterea propagandei de război şi a manifes­ propusă pentru discutarea proiectului Tratatului
tărilor revanşarde, corespund întrutotul aspira­ de pace cu Germania şi să contribuie astfel Ia
ţiilor democratice ale poporului german şi sînt înlăturarea unuia din cele mai grave izvoare
menite totodată să curme uneltirile periculoase ale încordării internaţionale.
pentru cauza păcii îndreptate împotriva altor
-k
Textul declaraţiei susmenţionate a guvernului
R. P. Romîne a fost remis la 16 ianuarie şefilor
misiunilor diplomatice din Bucureşti ai ţărilor
propuse să participe la conferinţa pentru înche­
ierea Tratatului de pace cu Germania.
ISSU € jlâ \X slx^ caj(!>aaJ L 1959
pftîiypj ?.feT.% -na
La Simeria a început sărbătorirea Centenarului
Cu zile înainte, elevii şcolii narului. In ziua de 19 ianuarie, din Simeria, se va desfăşura
medii din Simeria au început de pildă, profesoara \ alerta concursul „Drumeţii veseli“, cu
pregătirile pentru sărbătorirea Matcovici va ţine la staţia de participarea elevilor claselor a
Centenarului Unirii Ţărilor Ro- radioficare conferinţa „Unirea X-a A şi B. Profesorul examir
mine. îndrumaţi de către pro­ Ţărilor Romîne".. In aceeaşi zi, nator Florian Cioară, împreună
fesorii dirigin.fi, profesorii de despre însemnătatea acestui act
limba romînă, muzică şi sport, istoric se vor ţine expuneri pe cu comisia de examinare şi oa­
elevii simerieni au pregătit pro­ fiecare clasă a şcolii din Sime­ menii muncii din Simeria invi­
gramul pe care l-au prezentat ria. taţi la concurs, vor avea ocazia
aseară în cadrul seratei închi­ să aprecieze cu această ocazie
nate Unirii. In sala festivă a Ziua de 20 ianuarie va purta gradul de pregătire al elevilor
şcolii medii elevii şi elevele denumirea de „Zi model pe care vor da răspunsuri pe tema
cursului superior au prezentat şcoală“. De data aceasta se vor „Unirea Ţărilor Romîne".
pe scenă versuri de Vasile organiza întreceri la învăţătură,
Alecsandri, Grigore Alexandres- disciplină şi curăţenie vor fi Un program bogat — co­
cu şi D. Bolintineanu, cintece şi scoase ediţii festive ale gazete­ ruri, dansuri, sceneta „ton Roa­
dansuri, printre care şi „Hora lor de perete pe clase şi două tă şi Unirea“, recitări — va fi
Unirii“. gazete festive pe şcoală, cu ar­ prezentat in aer liber, in ziua de
ticole axate pe însemnătatea e- 24 Ianuarie, pe estrada din Pia­
In restul zilelor ce urmează ţa Unirii din Simeria. Pe lingă
pînă la 24 Ianuarie — ziua Uni­ v eminentului. elevii şcolii medii, ta desfăşu­
rii Ţărilor Romîne — profesorii Profesorul V. luşan va face rarea programului din această
şi elevii şcolii medii din Simeria zi îşi vor da concursul şi artiş-
vor desfăşura zilnic activităţi în ziua de 21 ianuarie, la sta­ iii amatori ai clubului 6. F. R.,
cultural-artistice oe tema Cente­ fia de radioficare a şcolii, evo­ cu formafiile de cor, fanfară şi
cări in legătură cu Unirea, iar dansuri.
în 22 ianuarie, la clubul G.F.R.