Page 53 - 1959-01
P. 53
Pag. 2 na 'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1268
nsSS^iCSasSESS^aSSCim u fin t şi m a i sa88?aaauw!HgJiíBsaM
F e u tra p u te rn ic
n d e z v o lta re a e c o n o m ie i r e g iu n ii
Regiunea Hunedoara, care L U C R Ă R IL E C O N F E R IN Ţ E I REGIONALE DE P A R T ID - saivane sînt construite In aşa
dispune de bogate resurse na fel incit se pot transforma uşor
turale, se dezvoltă de la an la ¦ in grajduri pentru vite marh
an..— datorită grijii partidului tone fiecare, marele laminor citorii siderurgişti să înţeleagă tarea puterii economice a pa agriculturii şi ridicarea nivelului mare socialistă a agriculturii Experienţa aceasta merită să fie
şi guvernului¦— devenind una Bluming, cea de-a doua baterie ce înseamnă fiecare tonă de oţel triei noastre, pentru avîntul în de trai al întregului popor mun era slabă, rezultatele obţinute studiată cu toată atenţia şi de
dată peste plan, pentru dezvol tregii industrii, pentru înflorirea citor.
din regiunile cele mai impor de cocs, secţiile chimice de ob in ultimii doi ani în acest do către celelalte comitete raionale
tante şi mai înfloritoare ale pa ţinere a benzenului rectificat, Productia de cărbune cocsificabil şi minereuri fieroase meniu au permis delegaţilor să de partid, deoarece intensifica
trebuie să tină pas cu nevoile industriei siderurgice
triei. sulfatului de amoniu şi sulfu în plină dezvoltare vorbească pe larg despre meto rea ritmului de creştere a şepte-
Perioada de numai doi ani, lui, dezvoltarea şi modernizarea dele bune folosit© de multe or lului în sectorul socialist la
care a despărţit recenta Confe unităţilor din celelalte ramuri ganizaţii de partid de la sate, nivelul sarcinilor trasate în Con
rinţă regională de partid de industriale, îndeplinirea ritmică despre experienţa pozitivă acu sfătuirea de la Constanţa este
conferinţa precedentă, se carac a planurilor de producţie în mulată de ele în munca de con legată de construirea şi amena
terizează prinţr-un şir de suc toate întreprinderile din regiu Dezvoltarea capacităţii de pro pătrunşi de importanţa pe care fice de lemn se datoreşte în ma solidare a unităţilor socialiste jarea unui măre număr de adă
ducţie a unităţilor siderurgice, o are mina noastră în lupta
cese remarcabile obţinute în ne. De asemenea, ca urmare a creşterea planului producţiei de pentru sporirea producţiei de re măsură faptului că adeseori şi de atragere a ţărănimii spre posturi ieftine şi uşor de reali
fontă şi oţel, impun necesitatea metal. locurile de muncă nu sînt apro
creşterea forţelor de oroducţie, intensei munci politice desfă unei creşteri corespunzătoare a vizionate cu lemn corespunză sectorul socialist. zat.
producţiei de cărbune cocsifica- Cu toate greutăţile mari în- tor : uneori acesta este prea
în dezvoltarea unor ramuri im şurate la sate, sectorul coopera bil şi de minereuri îieroase. In tîmpinate anul trecut, minerii gros, alteori prea subţire şi a- Din lucrările conferinţei s-a Subliniind realizările insem-1
ultimii doi ani, îndeosebi în anul din sectorul II, în care lucrează proape întotdeauna mai lung
portante pentru întreaga econo tist al agriculturii a crescut de 1958, minerii au muncit cu en şi brigada din care fac eu parte, decit trebuie. Pentru a remedia desprins faptul că metodele bu nate obţinute în transformarea
tuziasm pentru asigurarea in au extras peste plan 9.700 tone această deficienţă, rămîne ca
mie naţională, cum sînt indus la 6 la sută la 33 la sută, a- dustriei siderurgice cu aceste de cărbune. La acest succes a sarcină celor care asigură lem ne folosite in ultimul an de Co socialistă a agriculturii, eonfe*
materii de bază. Cu toate rezul contribuit în mare măsură şi nul de mină, întreprinderilor fo
triile minieră şi siderurgică, în dică de peste 5 ori. tatele obţinute însă dezvolta faptul că organizaţia de bază a restiere, să respecte cerinţele mitetul regional, măsurile luate rinţa a analizat şi aspectele ne
desfăşurat o muncă intensă privind sortimentele şi calitatea
sporirea producţiei, de cărbune, Scoaterea in evidenţă a expe rea producţiei de cărbune coc- pentru dezvoltarea conştiinţei materialului lemnos livrat ex în vederea mutării centrului de gative din activitatea desfăşu
sificabil şi minereuri fieroase socialiste a muncitorilor mineri. ploatărilor miniere.
fontă, oţel şi laminate, precum rienţei pozitive cîştigate de or este încă nesatisfăcătoare dato greutate al muncii politice pen rată în această direcţie, criticînd
rită, pe de o parte, atenţiei-scă Ţinînd seama de situaţia locu Tovarăşul Iosif Cotoţ, şeful
şi în obţinerea unui avint în ganizaţiile de partid in organi zute care s-a acordat dezvoltării rilor de muncă din sector şi de exploatării miniere Vulcan, şi tru cooperativizarea agriculturii o serie de lipsuri şi arătind ce
exploatărilor care dau cărbune alţi delegaţi, au criticat faptul
dezvoltarea agriculturii oe ca zarea şi mobilizarea maselor cocsificabil şi lărgirii fronturilor capacitatea şi aptitudinile fiecă că lemnul din pădurile Văii Jiu în comune şi sate, au fost însu trebuie făcut pentru dezvoltarea
de lucru la exploatările de mi rui membru de partid, ea a re lui este trimis în alte părţi, în
lea socialistă şi in ridicarea ni largi de oameni ai muncii in nereuri fieroase, iar pe de altă partizat membrii şi candidaţii timp ce cea mai mare parte a şite de majoritatea comitetelor succeselor obţinute.
parte, deficienţelor care mai e- lemnului folosit la minele din
velului de trai material şi cul dobîndirea acestor succese, ana xistă în aceste sectoare in ceea de partid pentru a putea cuprin raionale de partid. — Cu toate rezultatele fru
ce priveşte organizarea proce de toate abatajele şi toate schim acest bazin este adus tocmai
tural al poporului muncitor. lizarea profundă a lipsurilor ca sului de producţie, aproviziona burile încredinţînd celor mai din Valea Bistriţei. Vorbind despre succesele ob moase obţinute în întărirea eco-
rea locurilor de muncă ele. buni comunişti sarcina de a
Lupta consecventă pentru în re mai există în activitatea eco munci ca agitatori în locurile Conferinţa a cerut organiza ţinute în transformarea socia nomico-organizatorică a unor
Despre aceste lipsuri a vorbit de muncă de care depinde în ţiilor de partid, organizaţiilor
deplinirea măreţelor sarcini iz- nomică, de stat şi de partid, gă în cuvîntul său tovarăşul Mihai cea mai mare măsură produc sindicale şi conducerilor admi listă a agriculturii din raionul gospodării agricole colective,
ţia sectorului. In felul acesta nistrative din unităţile miniere,
vQKÎtp din directivele Congresu sirea de noi căi pentru asigu să lupte pentru organizarea Hunedoara — unde sectorul so cum sînt cele din Pricaz, Tur'
lui M doilea al partidului şi a rarea îndeplinirii sarcinilor spo cialist cuprinde în prezent 55 la daş ş.a., — a spus tov. Ale
sarc’nilcr concrete stabilite de rite ce izvorăsc din expunerea sută din suprafaţa agricolă şi xandru Şuluţiu — organizaţi-*
Conferinţa regională de partid tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej unde s-a creat un climat favo ile de partid din raionul Oraş-
din toamna anului 1956 a avut la plenara C.C. al P.M.R. din rabil pentru atragerea în secto tie mai au încă deficienţe în di
drept rezultat îmbogăţirea ta noiembrie 1958, pentru obţine rul socialist a ţăranilor mun recţia aceasta. Comitetul raio
bloului industrial al regiunii cu rea unui avint şi mai puternic citori din satele de şes şi pen nal de partid Orăştie s-a ocupat
mari obiective ca noua oţelarie in dezvoltarea economiei regiu tru transformarea întovărăşiri slab de îndrumarea organizaţii
electrică, cu o capacitate de nii — iată problemele asupra lor consolidate economiceşte în lor de bază spre atragerea de
49.060 tone oţel anual, cele cărora şi-au îndreptat întreaga gospodării agricole colective — noi familii in G.A.C. Ca urmare
trei. cuptoare ale noii oţelării atenţie delegaţii participanţi la tov. Ion Ardeleanu a arătat că a slabei preocupări din partea
Martin, cu o capacitate de 185 Conferinţa regională de partid. aceste succese se datoresc mun organizaţiilor de partid, în ulti
organizaţia de bază şi-a putut cii politice şi organizatorice du mul timp în acest raion n-a luat'
Sporirea producţiei de metal Bako, miner din Lupeni, care a îndeplini bine rolul de conducă mai bună a procesului de pro să cu perseverenţă şi răbdare fiinţă nici o gospodărie agricolă
principala sarcina cerut să se ia măsuri pentru tor politic, organizator şi mo ducţie, pentru folosirea mai de in rîndul ţăranilor muncitori, colectivă.
îmbunătăţirea activităţii orga respectării liberului consim-
plină a utilajelor, pentru des Este necesar ca organele şi
bilizator al minerilor în lupta
Vorbind cu îndreptăţită mîn- analizat cauzele deficienţelor şi nelor tehnico-administrative ale pentru sporirea producţiei de coperirea şi valorificarea nese ţămînt, îmbunătăţirii metode organizaţiile de partid să acor
cjrie despre succesele obţinute în n-a luat măsuri eficiente care să exploatărilor, în sensul ca ele cărbune. catelor rezerve care există în lor de muncă ale comitetului de o mai mare grijă îmbunătă
toate ramurile industriale — ducă la înlăturarea lipsurilor. să asigure minerilor condiţii această ramură industrială, să raional, sprijinului direct şi con ţirii muncii de partid la sate,
succese oglindite în cele 149.000 pentru a putea munci din plin Conferinţa a criticat cu tărie mobilizeze muncitorii, inginerii cret dat comitetelor de partid îndrumînd organizaţiile de bază
tone cărbune, 39.600 tone mine — Noi, furnaliştii — a spus tot timpul celor 8 ore de muncă, lipsurile care contribuie la re şi tehnicienii mineri la lupta comunale şi organizaţiilor de să primească noi membri din
re i de (ier, 39.700 tone cocs me vorbitorul — ne-am angajat ca aprovizionîndu-i cu vagonete zultatele slabe obţinute în redu pentru lichidarea lipsurilor exis bază de la sate în ridicarea ni rîndurile celor mai înaintate e-
talurgic, 17.000 tone laminate şi în 1959 să dăm patriei, peste goale, materiale şi aer comprimat cerea preţului de cost al cărbu tente, pentru îndeplinirea ritmi velului activităţii lor. In mai lemente ale ţărănimii muncitoa
în alte cantităţi însemnate de plan, 10.000 tone de fontă, să că a planului în toate sectoa multe rînduri, biroul comitetu re, care sprijină lupta partidu
produse date peste plan numai mărim simţitor indicii de utili la locurile de muncă, dîndu-le nelui. rele şi abatajele, pentru creşte lui la sate şi să creeze în jurul
în 1958 — delegaţii au arătat zare ai furnalelor, să lucrăm cu o asistenţă tehnică mai bună, rea randamentelor şi pentru rea lui raional a analizat activitatea acestor organizaţii, largi şi pu
în conferinţă entuziasmul cu o productivitate mai mare şi să etc. Una din deficienţele care duc lizarea de economii, spre a se unor comitete de partid comu ternice active fără de partid.
care Oraşele muncitoare din ora reducem substanţial procentul de la scumpirea costului cărbunelui putea acoperi într-un timp cit nale, le-a dat indicaţii asupra
şele şi1 satele regiunii au întîm- fontă declasată. Cu toate că a- — Noi, minerii din Lupeni — o constituie consumurile mari mai scurt sumele acordate de felului în qare să-şi orienteze Scoţînd în evidenţă faptul că
pihat sarcinile trasate de plena ceste angajamente sînt îndrăz a spus el 4- extragem cea mai de material lemnos,'exploziv şi stat pentru îmbunătăţirea sala activitatea şi să-şi repartizeze argumentul cel mai convingă
ra C. C. al P.M.R. din noiembrie neţe, noi Ie vom îndeplini. Ce mare parte a cărbunelui cocsi- energie. Delegaţii mineri, care rizării. forţele. Experienţa comitetelor tor pentru atragerea ţărănimii
1953. a căror îndeplinire va asi rem să fim însă mai îndeaproape ficabil necesar uzinei cocsochi- au luat cuvîntul, au arătat că comunale de partid, care au ob muncitoare pe făgaşul socialist
gura un ritm mai intens de con sprijiniţi în lupta noastră de depăşirea consumurilor speci ţinut cele mai bune rezultate în îl constituie exemplul viu al bu
struire a socialismului în Patria conducerea combinatului şi de mice de la Hunedoara si sîntem transformarea socialistă a agri năstării din unităţile socialiste
noastră, şi au subliniat voinţa Ministerul Industriei Grele. culturii, a fost extinsă de comi existente, conferinţa a cerut or
neclintită a minerilor, siderur- Obiecüvuî de luptă al constructorilor: la timp, bine şi ieftin tetul raional şi la celelalte co
giştilor, constructorilor şi a ce In conferinţă s-a arătat că mitete comunale. ganizaţiilor de partid să depu
lorlalţi oameni ai muncii de a preţul de cost al fontei este ri Dezbătînd problemele sporirii greşit comanda pentru cărămida la timp a volumului sporit de nă eforturi sporite pentru în
lupta cu hotărîre pentru îndepli dicat din cauză că nu se ur- producţiei de metal, Conferinţa refractară necesară construirii locuinţe prevăzut pentru anul Discuţiile purtate în conferin tărirea economîco-organizatorică
nirea şi depăşirea acestor sar măresc cu atenţie consumurile regională de partid a acordat o melanjorului. In loc să se co în curs şi realizarea sarcinii ţă au scos in evidenţă şi expe a acestor unităţi, prin creşterea
cini menite să ducă la intensi specifice de materiale. O serie mare atenţie îmbunătăţirii ac mande cărămidă pană, s-a co trasate de plenara C. C. al rienţa pozitivă acumulată de u- fondului de bază, îmbunătăţirea
de materiale, cum este calca tivităţii sectorului de construc mandat cărămidă dreaptă. A- P.M.R. din noiembrie 1958 de nele organizaţii de partid în organizării şi retribuirii muncii,
rul, nu sînt cîntărite şi de multe ţii. Cum construim ? Ce calitate cum, se pierde mult timp pre a se reduce preţul de cost al lupta pentru creşterea şeptelu- crearea de ramuri anexe pentru
au construcţiile noastre ? Cu ce ţios pentru a se da acestei că unui apartament la 30.000- lui, îndeosebi în sectorul socia creşterea animalelor şi păsări
preţ construim ? — iată întrebă rămizi forma necesară. Dar cine
ficarea ritmului de construire a ori vagoanele în care sosesc ar rile Ia care o serie de delegaţi este vinovat pentru această gre 40.000 lei.
-k list — ramură deosebit de im lor, cultura legumelor şi zarza
socialismului,, la creşterea mai ceste materiale conţin cantităţi printre care tovarăşii losiî Co şeală, cine plăteşte întîrzierea, Analizînd pe larg munca des portantă în regiunea noastră. vaturilor etc. Aşa, după cum a
rapidă a nivelului de trai al ce mult mai mici. Delegaţii au sub toţ, Nicolae Cătană, Constantin cheltuielile suplimentare? Con făşurată de organizaţiile de par Tov. Vaier Dan a arătat că stabilit conferinţa, pînă la sfîr
lor ce muncesc.
liniat de asemenea necesitatea Seros, Horaţiu Tamaş şi alţii ducerea I.C.S.H. n-a luat încă, tid în conducerea activităţii e- succesele obţinute în transfor şitul anului 1960, fondul de bază
Un loc important în lucrările asigurării aprovizionării ritmice s-au străduit să răspundă în poziţie faţă de aceste lipsuri.
Conferinţei regionale de partid conomice, Conferinţa regională marea socialistă a agriculturii va trebui să crească în G.A.0. la
l-a ocupat frămîntarea, preocu a furnalelor cu cocs şi calcar şi in raionul Ilia se datoresc fap
parea. plină de răspundere pen a îmbunătăţirii calităţii acestor conferinţ*ă. e Tovarăşul Alexandru Cogan, de partid a apreciat că sarcinile tului că, ţinind seamă de con peste 160.000 lei la suta de hec
tru îndeplinirea sarcinii de mare materii. In cuvîntul său, tov. Nicolae directorul I.C.S.H., a recunoscut sporite prevăzute în planurile diţiile naturale ale raionului, tare.
însemnătate pusă de partid. în Cătană a criticat conducerea în conferinţă ca juste criticile întreprinderilor pe anul în curs, comitetul raional de partid a
faţ(a siderurgiştilor de a spori în In cadrul dezbaterilor purtate pe baza directivelor date de orientat activitatea organizaţii Punînd în faţa organizaţiilor
anul acesta producţia de oţel în pe marginea problemei sporirii 1.G.S.H. pentru calitatea nesa- serioase aduse activităţii aces plenara C.C. al P.M.R. din no lor de partid spre îndrumarea de partid şi a sfaturilor popu
aşa fel îneît industria siderurgi producţiei de metal a luat cu iembrie 1958, pot fi îndeplinite ţăranilor muncitori pentru con lare sarcina de a lupta pentru
că din regiunea noastră să con vîntul şi tovarăşul Nicolae Că- tisfăcătoare a unora din con tei întreprinderi şi s-a angajat şi depăşite. Conferinţa a cerut stituirea de întovărăşiri agro întărirea continuă a alianţei
tribuie din plin ca producţia de tană, directorul general al C.S.H. organelor şi organizaţiilor de zootehnice în care aceştia să clasei muncitoare cu ţărănimea
oţel să crească pe ţară cu 38 la strucţiile industriale executate să depună eforturi mai serioa partid să depună eforturi pentru intre cu întreaga suprafaţă de muncitoare, de a desfăşura o
sută faţă de 1958 adică să atin — "u toate că în combinat a-şi îmbunătăţi în continuare pămînt. In ultima vreme s-a tre muncă susţinută în rîndurile ţă
gă 1.300.000 tone. au existat doi directori furna- de această întreprindere şi lip se pentru lichidarea lor. stilul de muncă, să pătrundă mai cut la formarea de întovărăşiri rănimii muncitoare în vederea
lişti — a spus tovarăşul Că adînc în problemele economice în care ramura principală o for lărgirii şi întăririi sectorului so
Uţelaru! Trăim: Birlea şi alţi tană, referindu-se la deficienţe surile în ceea ce priveşte preo Conferinţa a cerut organiza ale întreprinderilor şi să desfă mează creşterea vitelor mari. cialist din agricultură, conferin
tovarăşi de la C.S.H. au arătat le din cadrul secţiilor de furnale şoare o activitate mai vie de Unităţile cooperatiste din acest
în conferinţă că oţelării Inmedo- — activitatea acestui sector a cuparea pentru respectarea ter ţiilor de partid, comuniştilor ca- convingere a muncitorilor des raion au ciştigat experienţă în ţa a cerut în acelaşi timp ca ele
reni au înţeles necesitatea de a şchiopătat vreme îndelungată. pre justeţea politicii partidului, construirea de adăposturi pen să lupte pentru îmbunătăţirea
spori producţia de metal şi că Aceşti directori n-au depus su menelor de dare în folosinţă a re-şi desfăşoară activitatea în despre necesitatea îndeplinirii tru vite, fără să facă cheltuieli activităţii în cadrul G.A.S. şi
ei vor depune toate eforturile ficiente eforturi pentru lichida sarcinilor stabilite de partid. mari, folosind materiale din re S.M.T. şi să acorde o atenţie
pentru a îndeplini această sar rea lipsurilor privind aprovizio noilor agregate. rîndurile muncitorilor, ingineri Este necesar ca în toate unită surse locale şi munca voluntară
cină. . narea şi evacuarea furnalelor, ţile industriale să se dea o mai a ţăranilor. Astfel, in ultimul mai mare decit pînă acum creş-*
cazurilor de mersuri reduse şi Anul trecut — a spus vor lor şi tehnicienilor care constru mare atenţie creşterii producti timp au fost construite în felul terii producţiei cerealiere prin
— Aşa cum am ştiut în 1958 a încălcărilor regimului tehnic, bitorul — prin faptul că nu s-au iesc noile agregate siderurgice vităţii muncii pe baza folosirii acesta 17 saivane, 8 se află în sporirea producţiei la hectar şi
să ne îndeplinim sarcinile de care au cauzat îii ultimii ani pus în funcţiune la termenul din regiune, să-i mobilizeze pe mai depline a tehnicii noi şi a ri construcţie, iar pentru alte 20 lărgirea suprafeţelor arabile,
plan înainte de termen — a spus pierderea unor cantităţi însem prevăzut cuptoarele de la noua aceştia la luptă pentru a da în dicării nivelului de calificare al s-au pregătit deja materialele. precum şi creşterii producţiei
tov. Traian Bîrlea după ce a nate de fontă. Conducerea C.S.H. oţelărie Martin, s-a pierdut o folosinţă pînă la 1 martie a.c. Este interesant faptul că aceste viticole, pomicole, de legume şi
arătat că oţelării din secţia I-a se va strădui să sprijine într-o producţie de zeci de mii de to melanjorul de la Hunedoara şi muncitorilor, folosirii tuturor zarzavaturi in vederea unei mai
s-au angajat să dea peste plan măsură mai mare lupta furna- bune aprovizionări a oraşelor, ă
16.500 tone de oţel, să reducă liştilor şi oţelarilor pentru spo ne de oţel. cele două cuptoare de semicocs căilor de reducere a preţului de ridicării nivelului de trai al ce
preţul de cost a! tonei de oţel cu rirea producţiei de oţel. lor ce muncesc.
10 lei şi să elaboreze 2.000 şarje — Intîrzierea lucrărilor de din Călan; pînă Ia 1 iulie la cost.
Conferinţa regională de partid construcţie a melanjorului — a minorul de 65.0, iar pînă la
arătat tovarăşul Constantin Se sfîrşitul anului distilăria de gu-
ros — provoacă mari greutăţi droane şi noua turnătorie de
în munca oţelarilor. Dar de ce lingotiere din Călan.
întîrzie construcţia acestui agre Conferinţa a dezbătut pe larg
gat ? Se ştie — a arătat vorbi sarcinile organizaţiilor de par
torul — că tovarăşii din con tid în mobilizarea muncitorilor Să respectăm cu striclefe normele
leniniste ale v iefii de parii«
ducerea I.C.S.H. au formulat constructori privind executarea
rapide — vojn şti şi în acest an a scos în evidenţă rolul hotărî- Spre noi succese în dezvoltarea şi consolidarea
să ne facem pe deplin datoria. tor pe care-l are îmbunătăţirea
Mă angajez în faţa conferinţei activităţii organizaţiilor de ba sectorului socialist al a» I! In toate realizările şi succe mare la activitatea organizaţi
ca împreună cu echipa mea să ză, în mobilizarea muncitorilor sele remarcabile obţinute în re ilor de partid, a activului de par
dau patriei 1.000 tone de oţel siclerurgişti la sporirea produc Cu adincă satisfacţie au vor curţile lor domnea sărăcia şi mi lectiviştii realizează venituri tot giunea noastră în ultimii doi ani, tid şi fără de partid, întărire:
peste plan. ţiei de fontă şi oţel. bit in cadrul Conferinţei dele mai mari. Pentru munca depu se oglindeşte munca neobosită legăturii cu masele largi. Iude
gaţii aleşi din rîndul ţărănimii zeria. In prezent peste 60 la su să in anul trecut, colectivistul desfăşurată de organizaţiile de plinirea cu succes a sarcinilo
In conferinţă au fost analizate Conferinţa a cerut noului or muncitoare despre schimbările tă din colectiviştii noştri şi-au Ştefan Nagy a primit 2.214 kg. partid pentru mobilizarea entu mari, izvorîte din documente!
pe larg lipsurile şi o serie de gan, precum şi Comitetului oră importante care au avut loc in construit case noi din cărămidă, porumb, 2.012 kg. grîu, 1.509 ziastă a maselor largi la înfăp Congresului al Il-lea ai parti
greutăţi care îrînează creşterea şenesc de partid Hunedoara, să viaţa satelor noastre în ultimii acoperite cu ţiglă. In regimul tuirea politicii juste a partidu dului, care au stat în faţa oame
producţiei de metal. dea un sprijin mai concret or doi ani, cînd s-au făcut paşi în burghezo-moşieresc satul nostru kg. cartofi, 503 litri lapte de lui. Forţa organizatoare şi mo nilor muncii din regiunea noas
ganizaţiilor de bază, Ia locurile seninaţi pe calea transformării era luminat cu opaiţuri şi cu oaie, 10 kg. lînă, însemnate can bilizatoare a organizaţiilor de tră, ar îi fost de neconceput fări
—r De ce avem indicii de fo de muncă şi să ia măsuri pen socialiste a agriculturii. luminări de ceară. In prezent, tităţi de zarzavaturi, furaje şi partid a crescut mult prin pri creşterea simţitoare a nivelulu
losire a volumului util al furna tru lichidarea practicii unor ac 70 la sută din colectivişti au in peste 12.000 lei numerar. mirea unui mare număr de mem întregii munci de partid.
lelor scăzuţi ? Răspunzînd aces tivişti de a lua contact — a- — In urma creării şi dezvol case becuri electrice. Sub regi bri şi candidaţi de partid din
tei întrebări, tovarăşul Schwartz tunci cînd vin în întreprinderi tării gospodăriei agricole colec Colectiviştii din Cistei — a rîndurile celor mai înaintate e- Aşa după cum a reieşit din Iu
Arcadie a arătat că o parte din pentru a se interesa de proble tive din satul nostru — a ară mul trecut nu exista in sat nici continuat vorbitorul —- m-au îm lemente şi prin îmbunătăţirea crările conferinţei, organizaţii!
răspundere pentru această situ mele producţiei — numai cu or tat tovarăşul Mihai Dobîrtă, un aparat de radio; în prezent puternicit să adiiG conferinţe: stilului de muncă în ceea ce pri
aţie o poartă colectivul care lu ganele administrative. preşedintele G.A.C. din Cistei — 22 colectivişti au aparate de veşte elaborarea şi controlul în de partid îşi exercită cu ma
crează la furnale, în activitatea traiul colectiviştilor noştri s-a radio. Gospodăria noastră, care mulţumiri pentru sprijinul pe deplinirii hotărîrilor, mutarea multă competenţă rolul de con
De asemenea, conferinţa a a- îmbunătăţit mult. In regimul numără 40 familii, cu 180 ha. care ni l-au dat partidul şi gu centrului de greutate al muncii ducător politic, pătrund mai a
căruia mai există deficienţe, însă rătat necesitatea intensificării, burghezo-moşieresc casele celor vernul, să păşim pe această cale politice în întreprinderi şi sate, dînc în problemele concrete ali
vina principală o poartă condu mai mulţi din colectiviştii de teren arabil, s-a dezvoltat an de nouă. întreprinderilor şi unităţilor so
an sporindu-şi fondul de bază
de la 28.000 lei, cit a fost in Dacă în urmă cu câţiva ani
în regiunea noaslră, experienţa
cerea tehnică a G.S.H. care n-a muncii politice de masă ca mun- azi erau acoperite ofl paie, în 1950, la 546,102 lei în 1958. Co proprie in munca de transfor atragerea într-o măsură mai
(Continuare in pag. 9-a)