Page 55 - 1959-01
P. 55
Pao. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1268
raggaagaeaasa^^^ cmiHLMMu<uKJrr~
• joliurteiß s l u i • JuXtlmele sü rl *^iänuete sîirĂ Continuă presiunile
americane împotriva Cubei
NEW YORK 17 (Agerpres). nile teroriste ale lui Batista.
—¦ Cercurile reacţionare din Charles Porter a cerut asisten
S.U.A. intensifică campania pro ţei să nu uite că zeci de mii de
pagandistică împotriva noului oameni au căzut victime teroa-
guvern al Cubei şi a liderilor rei lui Batista.
Convorbire între A. I. Mikoian Sini pe sfîrşite probele OSSenhsuer critică mişcării care a răsturnat dicta Deşi presa americană reac
tura sîngeroasă a lui Batista. ţionară a început să urle despre
şi J. F. Duties mecanismelor spărgătorului guvernul La 15 ianuarie a avut loc con „asasinatele în masă“, ea a fost
sfătuirea celor două comisii ale totuşi nevoită să recunoască că
de gheată atomic „Lenin“WASHINGTON 17 (Ager- me care interesează ambele ţări. R. F. G erm ane Congresului american — sub noul guvern cuban a condamnat
comisia Senatului pentru Ame la moarte doar 200 călăi, care
preş). TASS anunţă: La 16 ia Convorbirea urma să fie conti MOSCOVA 17 (Agerpres). col în care autorul arată că BONN 17 (Agerpres). — rica Latină şi comisia pentru au asasinat fiecare cel puţin
nuarie,' la Departamentul de Stat nuată la orele 4, ora locală. TASS anunţă: La Leningrad membrii echipajului studiază de Luînd cuvîntul la 16 ianuarie afacerile externe a Camerei re 30—40 de cetăţeni paşnici, pri-
al S.U.A. a avut loc o convorbi sînt pe sfîrşite probele mecanis pe acum sectoarele de lucru Ia în faţa secretarilor organizaţii prezentanţilor — la care sena tre care femei, bătrîni şi copil.
re între A. I. Mikoian, prim-vice- De la Departamentul de Stat care au fost repartizaţi. La bor lor districtuale ale partidului so tori şi congresmeni au cerut De
preşedinte al Consiliului de Mi A. I. Mikoian şi persoanele care dul spărgătorului de gheaţă ato cial-democrat. din Germania, Din relatările presei rezultă
niştri al U.R.S.S., şi secretarul mic ei vor trebui să rezolve mul preşedintele partidului, Ollen- partamentului de Stat al S.U.A. că cercurile reacţionare sînt deo
de stat al S.U.A., J. F. Dulles. îl însoţesc s-au îndreptat în au melor spărgătorului de gheaţă te probleme noi care prezintă hauer, a criticat atitudinea „pur „să cheme la ordine“ pe liderii sebit de îngrijorate de faptul că
dificultăţi chiar şi pentru mari negativă“ a guvernului R.F.G. mişcării populare din Cuba care noul guvern cuban, exprimind
? tomobile spre clădirea Congre atomic „Lenin“ — primul spăr nari cu multă experienţă. faţă de propunerile sovietice în trag la răspundere pe satrapii voinţa şi dorinţele poporului, a
WASHINGTON 17 (Agerpres) sului, unde au participat la un gător de gheaţă atomic 3in lu problema germană. fostului guvern Batista pentru declarat că nu va tolera nici
TASS anunţă: După convorbirea dejun organizat în cinstea lui me. Peste cîteva zile vor fi pu Nu mai este departe ziua, scrie fărădelegile săvîrşite. un amestec in treburile interne
avută cu secretarul de stat J. F. A. I. Mikoian de către senatorul se în funcţiune pentru probă căpitanii: Ponomarev, cînd nava După cum transmite agenţia ale Cubei şi va promova o po
Dulles, care a'durat peste două Green, preşedintele comisiei se atomică va pleca în prima ei DPA, Ollenhauer a spus că Propaganda impptriva po litică internă şi externă inde
ore şi jumătate, A. I. Mikoian cursă. Spărgătorul de gheaţă a- P.S.D.G. nu poale aproba pozi pendentă. Ele sînt neliniştite şi
a declarat numeroşilor corespon natoriale pentru afacerile exter turbinele principale, iar apoi ele tomic „Lenin“ va îi folosit în ţia guvernului care a declarat porului şi guvernului cuban nu de faptul că în fiecare zi ies
denţi care s-au adunat în anti ne. La dejun au participat de vor fi puse sub sarcină. Ziarul următorii 7 ani la efectuarea că nu este în situaţia de a face se bucură însă de sprijinul opi la iveală noi dovezi care dez
camera lui Dulles că în timpul asemenea senatorii Fulbright, „Sovetski Flot“ publică sub contrapropuneri. Ollenhauer a niei publice americane şi a opi văluie ajutorul acordat de S.U.A.
convorbirii s-au examinat proble Sparkman, Humphrey, Morse, semnătura lui Pavel Ponoma- arătat că printr-o asemenea po niei publice din ţările latino-a- dictaturii lui Batista şi arată
Johnson, Kennedy, Dirken, ’ ong, litică nu se va putea nici să mericane.
se meargă înainte în ce priveş popoarelor din întreaga lume
Langer, Eilender, Iken, Gore, l rev> căpitanul spărgătorului de te tratativele cu Uniunea Sovie Chiar în şedinţa celor două
tică, nici să se găsească sprijin comisii ale Congresului ameri cit valorează afirmaţiile propa
mult timp in rîndurile propriilor can au răsunat voci lucide. Con
Keinhart, Lawse, Ghurch şi Wily. | gheaţă atomic „Lenin“, un arti- gresmanul Clyton Powell a a-
mintit colegilor săi că in trecut gandei americane că S.U.A.-
unor importante lucrări în Arc comisia nu a condamnat actiu- stau de strajă democraţiei.
Guvernul U.R.S.S. condamnă proiectata tica pentru asigurarea circulaţiei -m -
convoaielor de naVe, transportul
Încheiere o frafatoini militar americano - iranian încărcăturilor pe şantierele de Congresul pentru dezarmare
construcţie din Extremul nord
şi altele. aliaţi. nucleară
A40SG0VA 17 (Agerpres). S.U.A. şi asupra caracterului me nucleare şi rachete. Guver
LONDRA 17 (Agerpres). — se află cunoscuţi luptători pen*
TASS anunţă: Ambasadorul foarte periculos al unei astfel nul sovietic îşi confirmă decla In capitala Guineei: La 16 ianuarie s-a deschis la tru interzicerea armei nucleare
U.R.S.S. în Iran, Nikolai Pe- de acţiuni. O asemenea acţiune raţia cu privire la faptul că da Londra Congresul pentru dezar cum sînt preotul Donald Soper,
gov, l-a vizitat pe ministrul A- din partea guvernului Iranului, că unele state din Orientul a- Primul congres al Uniunii generale mare nucleară, la care participă secretarul general al sindicatu-*
facerilor Externe al Iranului, se arată în memorandum, nu propiat şi mijlociu, care doresc reprezentanţi ai „Mişcării pentru lui minerilor, John Horner, filo
Hekmet, şi i-a înmînat un me îmbunătăţeşte nicidecum relaţiile să ducă o politică de pace şi a oam en i for muncii din A f r i c a n eag ră dezarmarea nucleară“ (Anglia), zoful Bertrand Russel, cunoscu
morandum al guvernului sovie dintre ţările noastre, ci, dimpo neutralitate, ar ridica problema ai „Comitetului de luptă împo tul filozof preotul John Collins,-
tic în legătură cu proiectata trivă, dă naştere unei neîncre garanţiei securităţii lor şi a in CONAKRI 17 (Agerpres). — tregii Africi şi despre elaborarea triva înarmării atomice" (Ger scriitorul Priestley din partea1
semnare a tratatului militar a- deri explicabile faţă de politica violabilităţii lor teritoriale, Uni Agenţia France Presse anunţă unui program de acţiuni comu mania occidentală“), ai „CTgii Angliei ; preotul André Trauo-
guvernului Şahinşahului şi duce unea Sovietică ar fi gata împre că la 15 ianuarie s-a deschis ne ale sindicatelor. luptei împotriva înarmării ato mais, A. Lacarssanc, din partea
mericano-iranian.
In memorandum se arată că Ia o înrăutăţire serioasă a rela ună cu alte puteri să participe la Conakri, capitala Republicii La congres participă delegaţi mice" (Franţa), ai „Grupelor ele Franţei ; J. Ottind, profesor la
Guineea, primul congres al U- acţiune împotriva bombelor ato universitatea din Geneva, din
guvernul sovietic este neliniştit ţiilor sovieto-iraniene. la asemenea garanţii. niunii generale a oamenilor şi observatori din diferite regiuni mice suedeze" (Suedia), „Comi partea Elveţiei şi alţii.
dp faptul că guvernul Iranului muncii din Africa neagră din ale Africii occidentale şi ecua tetului elveţian al mişcării îm
ia în ultimul timp în domeniul Uniunea Sovietică, se spune Guvernul U.R.S.S., se subli toriale franceze, din Togo, Ca potriva înarmării atomice" (El Tema principală a Congresu
politicii externe şi pe plan mi în memorandum, se pronunţă niază în memorandum, este ga care fac parte majoritatea oa merun şi Guineea, reprezen veţia) şi ai „Comitetului de lup lui pentru dezarmare nucleară
litar măsuri care nu pot fi a- împotriva proiectatei încheieri a ta să facă un schimb de păreri menilor muncii din Africa. tă împotriva înarmării atomice" este examinarea problemei cu
preciate decît ca o politică în tratatului militar americano-ira- în aceste probleme şi dacă gu tanţi ai sindicatelor din ţările (Italia). In calitate de observa privire la crearea comitetului
dreptată împotriva Uniunii So nian nu pentru faptul că ea se vernul Iranului doreşte într-ade- Seku Ture, secretar general Europei, Asiei şi Africii. tori la congres participă repre
vietice. Guvernul sovietic a mai teme de o agresiune a Iranului vâr să menţină relaţii bune cu al Uniunii generale a oameni zentanţii „Comitetului din New european pentru dezarmare nu
atras atenţia guvernului Şahin- împotriva U. R. S. S. Guvernul Uniunea Sovietică şi nu va în lor muncii din Africa neagră şi La congres participă delegaţii York de luptă pentru o politică
şahului Iranului şi personal U.R.S.S. consideră, însă, că în treprinde măsuri în ceea ce pri prim-ministru al Guineei,' pre ale Federaţiei Sindicale Mon nucleară sănătoasă" (S.U.A.). cleară care să unească toate or
Şahinşahuh:: asupra însemnătă cheierea unui asemenea tratat veşte colaborarea militară cu diale, Federaţiei sindicatelor din
ţii deosebite pe care guvernul ar însemna de fapt transforma unele terţe state — fapt care ar cum şi celelalte persoane care întreaga Chină, ale sindicatelor Printre delegaţii la Congres ganizaţiile mişcării pentru inter
rea Iranului într-un cap de pod aduce prejudicii relaţiilor sovie au luat cuvîntul au vorbit des din Franţa, Italia, Ghana, Ma
pre unitatea şi independenţa în zicerea armei nucleare din ţările
roc etc. europene.
U.R.S.S. o acordă informaţiilor pentru acţiunile armate ale u- to-iraniene şi ar prejudicia secu
despre proiectata încheiere a u- nor terţe puteri îndreptate împo rităţii Uniunii Sovietice, guver
nui tratat militar între Iran şi triva U.R.S.S. şi a altor state nul U.R.S.S., în ceea ce-1 pri VEDERI DIN R.P. BULGARIA
Secefa şi foametea iubitoare de pace. veşte este gata să depună toate
Guvernul sovietic consideră eforturile pentru ca împreună
continuă să facă ravagii ca şi pînă acum că Orientul apro cu guvernul iranian să găsească
în nordul Braziliei piat şi mijlociu poate şi trebuie căile spre îmbunătăţirea relaţi
să devină o zonă a păcii, o zonă ilor sovieto-iraniene şi să contri
RţL> DE JANEIRO 17 (Ager a colaborării prieteneşti dintre buie la însănătoşirea situaţiei
pres). — După cum relatează state, în care să nu existe trupe actuale în Orientul apropiat şi Î&5&*
agenţiile de presă, din cauza străine şi baze militare, nici ar mijlociu.
secetei care bîntuie în nordul -W -
Braziliei, familii întregi epuizale
de marşurile îndelungate şi de Creşterea populaţiei Albania
lipsa de hrană, continuă să so
sească la La Fortaleza, capitala TIRANA 17 (Agerpres). — cu 18,5 la sută mai redusă. Tre
: ’.tului Ceara. Moartea seceră ATA anunţă: Potrivit datelor buie menţionat că în cursul ul
în medie cîte 3 copii zilnic din statistice, in cursul primelor 9 timi'lor ani ritmul înmulţiri
cauza subalimentaţiei. Media de luni ale anului 1958 în R. P. populaţiei s_a accelerat simţitor
ceselor adulţilor este de 4 pe Albania natalitatea a fost cu 9 In anul 1938 populaţia Albaniei
săptămină. Serviciile de asis la sută mai mare in compara număra 1.040.350 de locuitori.
tenţă medicală nu mai pot face ţie cu perioada corespunzătoare In prezent R.P. Albania nu
faţă valului de refugiaţi. a anului 1957, iar mortalitatea mără 1.520.000 locuitori.
coockxxxooooooooooooooooooooooooix^coockzckxxxzoocx^. c-k>ooooo<xzooo<?^>oockk>ock>ooo<x x ><?ooo<>oooooooc>oooXx>oooooooooooooooooo<x >o<x >C'0<x >chc>ooc>o o o o o c q o o o o o o o o q o o o o o o o o o o o o Republica Populară Bulgaria, ţa
ră vecină şi prietenă de la sud,
i n t e r n a ţ i o n a l ă tanţilor unor ţări participante la vizita neoficială pe care tova în frunte cu Otto Grotewohl, a a cunoscut o largă dezvoltare în
Tratatul de la Varşovia, pe de o
SBPTDMÎNO parte, şi reprezentanţilor unor răşul Anastas Mikoian, prim-vi- piecat într-o vizită oficială în anii din urmă. Numeroase obiective
cepreşedinte al Consiliului de R. P. Chineză şi R. D. Vietnam. industriale, numeroase construcţii
ţări participante la N.A.T.O., pe Miniştri al U.R.S.S., o face în In drum spre aceste ţări, dele noi au apărut pe harta ţării.
^ <i ’r */ •# •<*# ^ de altă parte. De utilitatea unei prezent în Statele Unite. Deşi gaţia R. D. Germane a vizitat In fo to : Cvartalul de locuinţe
asemenea conferinţe nu se îndo
S ăptămîna care se încheie iesc măcar nici puterile occiden nu e vorba de convorbiri oficiale, de asemenea Republica Arabă „Lenin" din Sofia (stingă) şi to
astăzi a fost marcată pe tale, în ciuda faptului că din vi
plan internaţional de unele eve t© Guvernul ţării noastre sprijină proiectul sovî-'j na lor s-au întrerupt lucrările totuşi întîlnirile pe care tovară Unită, la invitaţia personală ă pitoria de cupru din apropierea lo
nimente importante, care au re şul A. f. Mikoian le-a avut cu preşedintelui Nasser, Irakul,
ţinut atenţia opiniei publice [etic al Tratatului de pace cu Germania © Pentru) ei. Dar puterile occidentale do precum şi India. Primirea căl calităţii Pirdop care este gata să
mondiale. Intre acestea, pe pri resc şi se străduiesc ca această oameni simpli americani, cu oa duroasă făcută delegaţiei R.D.G.
mul plan se situează, lără îndo preluarea Conferinţei de la Geneva !§1 Vizita lui ^ conferinţă să adopte măsuri care meni de afaceri, cu ziarişti şi cu atît în Egipt, Irak cît şi în India intre în exploatare (dreapta).
ială, ecourile pe care le-a stîrnit să fie numai în avantajul lor, cu personalităţi politice şi de stat
în întreaga lume propunerea de l A. I. Mikoian în Statele Unite © Creşte prestigiul) care lucru nu pot fi de acord, Noi produse ale fahnicii
mare însemnătate internaţională fireşte, reprezentanţii ţărilor so
j-international al Republicii Democrate Germane ) din America au un rol important arată fără putinţă de tăgadă cehoslovace în 1959
a guvernului sovietic cu privire 1 cialiste, care pun la baza discu în cunoaşterea mai îndeaproape prestigiul crescînd de care se
la încheierea Tratatului de pace t U-J 1_/ W ţiilor şi tuturor hotărîrilor ce ur a popoarelor sovietic şi ameri bucură politica externă de pace PRAGA 17 — Coresponden
cu Germania. Preconizînd so mează a îi adoptate importantele can, în apropierea lor. Tovară a R. D. Germane. Această cu tul Agerpres transmite : Anul a-
luţionarea uneia din cele mai cu Germania, publicată de ziarul lui de pace propus de guvernul atît mai mult cu cît în timp ce cesta la uzinele de automobile
arzătoare probleme ale timpului nostru de astăzi, arată că oa sovietic nu aduce nimic nou şi propuneri făcute de guvernul şul A. I. Mikoian a exprimat în R. F. Germană a sprijinit agre din Mlada Boleslav, din apro
nostru, proiectul sovietic al Tra menii muncii din Republica că, deci, el e inacceptabil pentru sovietic cu privire la preîntîmpi faţa oamenilor de afaceri ame piere de Praga, a început fabri
tatului de pace cu Germania Populară Romînă sînt vital in S.U.A. La fel au făcut şl alţi narea unui atac prin surprinde ricani dorinţa Uniunii Sovietice siunea anglo-franco-isrăeliană carea unui tou tip de maşină de
a fost întîmpinat cu vie a- teresaţi ca militarismul german purtători de cuvînt ai guvernelor a face comerţ cu Statele Unite, împotriva Egiptului, din anul turism, Skoda, denumită: „Sko
probare şi satisfacţie atît de să nu mai ameninţe niciodată occidentale, dovedind astfel în re. Promovînd ferm o politică arătînd că schimburile comerci 1956 şi agresiunea anglo-ame- da Octavia“. Noua maşină pre
poporul german cît şi de că munca paşnică a popoarelor şi mod evident că puterile occiden de pace, guvernul U.R.S.S. pro ale sînt o treaptă spre o înţele ricană împotriva Libanului şi zintă numeroase perfecţionări
tre opinia publică din celelalte de aceea aprobă întrutotul pro pune în prezent reluarea confe gere mai bună, spre o apropiere Iordaniei în 1958, R. D. Germa tehnice în raport cu tipul vechi,
ţări europene, care au avut mult punerile concrete şi realiste ale tale nu doresc soluţionarea rea rinţei de la Geneva privind pre „Skoda Spartak“. Noua maşină
de suferit de pe urma agresiuni Uniunii Sovietice privind solu listă a problemei germane — întîmpinarea unui atac prin sur a popoarelor. Omul de stat so nă a condamnat aceste agresi consumă mai puţină benzină şi
lor provocate în două rînduri de ţionarea problemei germane — soluţionare care — dacă ar a- prindere, arătînd că rezolvarea vietic a combătut cu tărie acele uni imperialiste şi a declarat că are o utilizare interioară a spa
către militarismul german. Tra- care de aproape 14 ani de zile vea loc — ar influenţa în mod acestei probleme ar avea o mare concepţii greşite despre Uniunea sprijină lupta dreaptă a popoa ţiului mai convenabilă. In anul
ducînd în viaţă năzuinţa fier pozitiv numeroase alte probleme însemnătate pentru pacea mon Sovietică şi poporul sovietic relor arabe. 1959 industria cehoslovacă va
binte de pace a poporului ger îşi aşteaptă o rezolvare confor internaţionale. dială. In legătură cu această care mai persistă în Statele U- produce 50.000 ¦automobile de
man, guvernul R. D. Germane, mă cu interesele păcii şi securi turism.
într-o declaraţie specială, a fă tăţii popoarelor europene. Popo T ot din partea guvernului so declaraţie a guvernului sovietic, nite şi a arătat că pentru lichi Tratativele rodnice pe care
cut cunoscut că, în principiu, rul romîn aprobă şi sprijină de vietic a venit în această un purtător de cuvînt al Minis Industria electrotehnică ceho
este de acord cu proiectul guver claraţia guvernului R. P. Romî săptămînă o altă iniţiativă, care terului Afacerilor Externe al ţă darea acestei situaţii anormale solii R. D. Germane le-au pur slovacă, ale cărei produse sînt
nului sovietic cu privire la Tra ne, considerînd-o ca un aport dovedeşte în mod grăitor că U- rii noastre a declarat că guver sînt necesare cît mai multe în- tat în ţările din Orient pe care renumite, va cunoaşte in anul
tatul de pace cu Germania. concret şi important pe care ţara niunea Sovietică promovează cu nul nostru sprijină întrutotul tilniri ale oamenilor sovietici şi le-au vizitat pînă acum arată o- 1959 o considerabilă dezvolta
noastră şi-I aduce Ia menţinerea consecvenţă o politică de pace propunerea de a se relua trata piniei publice mondiale că poli re. Anul acesta se vor produce
Guvernul Republicii Populare păcii şi securităţii în lume. şi coexistenţă paşnică. Este vor tivele de la Geneva şi este gafa americani, Ia toate nivelurile. tica de pace a statului german în Cehoslovacia, de pildă, peste
Romîne, exprimînd interesele vi ba de declaraţia guvernului so să-şi trimită reprezentanţii săi Faptul că A. I. Mikoian s-a în- democrat - popular se bucură 100.000 de frigidere de diferite
tale ale poporului nostru, în Nu aceeaşi aprobare au găsit vietic cu privire la reluarea tra la această conferinţă. tîlnit şi cu oameni de stat ame tipuri şi capacităţi. O atenţie
declaraţia cu privire la proble propunerile de pace ale Uniunii tativelor de la Geneva privitoa ricani — Nixon, Dulles, iar ieri deosebită este acordată produc
Sovietice din partea puterilor oc re la preîntîmpinarea unui atac U n eveniment care este urmă ţiei de aparate de recepţie pen
cidentale. Preşedintele Statelor prin surprindere. După cum se rit cu mare interes de că cu preşedintele Eisenhower — de aprobarea unanimă a popoa tru emisiunile de televiziune.
Unite, Eisenhower, de pildă, în ştie, anul trecut, între 10 noiem Anul acesta vor fi produse a-
cadrul unei conferinţe de presă are, desigur, o importanţă deo relor arabe, a tuturor popoare proapc 200.000 de aparate de
brie şi 18 decembrie, la Geneva televiziune.
sebită în clarificarea unor prob lor care năzuiesc şi luptă pentru
leme litigioase existente între pace, pentru înflorirea şi propă
cele două state.
şirea ţărilor lor.
L a 4 ianuarie, o delegaţie gu
ma încheierii Tratatului de pace a declarat că proiectul tratatu- a avut loc Conferinţa reprezen tre opinia publică mondială este vernamentală a R.D. Germane, CONST. MACOVE1
ţiRedacţia administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188 j 189175. Taxa plătită în numerar conform n •robării Direcţiunii Ocne. ale P. 1.1 R. nr. 299.320 din 6 noiembrie 19-19. — Tiparul: Intreprinder.'a Poligrafică „i MAT* — Deva-