Page 56 - 1959-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Jj Anul XI Nr. 1269
Psn iri m l izar e a .síIPCiliilo r ecom !mice
stabilite de Conferinţa regională de partid
Colectiviştii
din Pricaz
Colectiviştii din Pricaz, raio­
nul Orăştie, au tăcut bi­
lanţul activităţii lor pe anul tre­ a dezbătut o serie de probleme tract. O largă dezvoltare va cu­ cele cultivate cu floarea-'soarelui
cut. Acordînd mare atenţie folo­
sirii cît mai complecte a utilaje­
lor şi forţelor de muncă, apli­
cării agrotehnicii înaintate, ei au rii din regiunea noastră. Au fost ramura zootehnică. Vom înfiinţa la 15 ha. în 1959.- Dar noi nu
obţinut 1.322 kg. grîu, 3.343 kg.
porumb şi 18.000 kg. cartofi la
hectar. In acelaşi timp colecti­
viştii au dat şi mai multă im­
portanţă dezvoltării ramurilor a-
nexe şi în special fermelor zo­
otehnice. Astfel ei au ajuns să
posede pentru fiecare 100 ha. "de
teren 15 bovine, 40 porci şi 167
oi. Datorită veniturilor mari ob­
ţinute din valorificarea produse­
lor agrozootehnice, fondul de
bază al gospodăriei colective a
crescut la 1.550.000 lei. In ace­
laşi timp, valoarea zilei-muncă
a sporit la 70 Iei.
Cu prilejul adunării generale
colectiviştii din Pricaz au hotă-
rît să dezvolte pe mai departe
gospodăria lor. Astfel ei şi-au
propus printre altele să constru­
iască anul acesta un grajd pen­
tru vite mari, să înfiinţeze o
crescătorie de gîşte, să extindă
suprafeţele destinate cultivării
sfeclei de zahăr, precum şi plan­
taţiile de pomi fructiferi.
Asemenea adunări au mai a-
vut loc pînă acum în 44 gos­
podării agricole colective din re­
giune.
I Citiţi în pag. IV-a
H „PRIN INTERMEDIUL
TRATATULUI'DE PACE —
LA RENAŞTEREA NAŢIO­
NALĂ A GERMANIEI“ ;
H PLENARA LĂRGITĂ A
C.C. AL P.C. BULGAR;
@ „BARAJUL DE LA AS-
SUAN" ' — CONSTRUCŢIE
NAŢIONALĂ A REPUBLICII
ARABE UNITE ;
PESTE 4 AMLIOANE DE
ŞOMERI IN STATELE U-
NITE.
De la Combinatul siderurgic Hunedoara, sectorul cocsochi-
mic, iau drumul fabricilor prelucrătoare din ţară cisterne în­
cărcate cu benzen, produs derivat al marii unităţi siderurgice.
Clişeul nostru înfăţişează un aspect de la staţia de în­
cărcare a cisteni'*'or cu benzen.
Marţi 20 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani
Producţia în gospodăria noastră — -------------- :===== MB ....................
va cunoaşte o mai larga dezvoltare
Conferinţa regională de partid livrate statului pe bază de con­ pînă acum, la 55 hectare, iar Constructorii de turbine Noi suprafeţe de teren
ai Uzinei metalurgice din
Leningrad se întrec în
cinstea Congresului al
legate de dezvoltarea agricultu­ noaşte în cursul anului curent de fa 9 hectare cultivate în 1958, XXI-lea al PiC.U.S. Ei au vor fi redate agriculturii
terminat cea de-a doua turbină u-
riaşă de aburi cu o putere de 200.000
luate şi hotărîri importante în o fermă de vaci şi o vom dezvol­ ne vom mărgini numai la spo­
kw. Prima turbină de aburi unică
acest sens. Ca delegat la Confe­ ta la 5 0 'capete pînă la sfîrşitul rirea cantităţilor de sfeclă de Una din principalele sarcini pentru a reda agriculturii noi
pînă acum în Europa a fost con- ţ trasate de Consfătuirea de la suprafeţe de teren nu a fost. za­
rinţă am ascultat cu atenţie cele anului. Numărul oilor va creşte zahăr şi floarea-soarelui pe ca­ Constanţa a ţăranilor şi lucră­ darnică. Ea va fi pe deplin răs­
struită. ta aceeaşi uzină din Lenin­ torilor din sectorul socialist al plătită chiar in decursul unui
discutate şi mi-am notat cu gri­ de la 370 capete ta 500 capete lea extinderii suprafeţelor culti­ agriculturii şi de Conferinţa re: an.
grad acum cileva luni. gională de partid, este aceea de
jă fiecare problemă în carnet. în acest an. iar procentul oilor vate. Ne-am propus ca prin a- IN CLIŞEU: Verificarea funcţio­ a se reda circuitului agricol în­ In raionul Orăştie, ca şi în
semnate suprafeţe de teren, prin celelalte raioane ale regiunii,
După ce m-am întors acasă, cu lînă fină şi semifină va creş­ plicarea regulilor agrotehnice să nării turbinei. executarea unor lucrări de îm­ mai există încă suprafeţe mari
bunătăţiri funciare. Este bine de teren care pot şi trebuie să
le-am discutat împreună cu cei­ te şi el de la 50 la sută, cît este mărim producţia la ha. la peste PRODUSE cunoscut faptul că in regiunea fie redate agriculturii. 1
noastră există suprafeţe întinse
lalţi membri ai organizaţiei în prezent. la 75-80 la sută. 20.000 kg. la sfecla de zahăr, contractate cu care, în prezent, sînt impracti- Secţia agricolă a- sfatului
statul cabile pentru agricultură din popular raional Orăştie a pla­
noastre de bază, cu membrii Ne-am propus să mărim şi nu­ iar la floarea-soarelui să ajungă cauză că sînt mlăştinoase, su­ nificat ca în acest an să: se e-
Gospodăria agricolă colectivă puse inundaţiilor s-au eroziuni­ xecute în raion, cu ajutorul con­
consiliului de conducere şi cu mărul scroafelor fătătoare de ,4a la 1.500-1.800 kg. la ha. „30 Decembrie“ din satul Şeu- lor. Aceste suprafeţe pot şi tre­ tribuţiei cetăţenilor, lucrări de
leşti, raionul Hunedoara, a luat buie să fie redate agriculturii. canalizări, îndiguiri, desecări,
colectiviştii.. 20 la 40 capete. Natural că aceste sarcini nu fiinţă abia la jumătatea lunii (trenări prin care să se redea a-
decembrie anul trecut. In gospo­ Prin redarea acestor supra­ griculturii peste 1.300 hectare
In discuţiile purtate am ajuns Pentru a contribui la buna a- se realizează de la sine. Pentru dărie au intrat 126 familii. feţe agriculturii, producţia de teren.
cereale va spori simţitor. In ra­
la părerea unanimă că gospodă­ provizionare a oraşelor şi cen­ a le transforma în fapte se cere Zilele trecute, colectiviştii s-au ionul Orăştie s-au redat în anul Sute de hectare de teren de
întrunit într-o adunare generală trecut 460 hectare agriculturii. pe raza comunelor Romos, Vai-
ria noastră colectivă are reale trelor muncitoreşti cu carne şi muncă, se cere interes sporit din pentru a discuta planul de pro­ La lucrările de desecare, drena­ dei, Vinerea, Balomir, Blandia-
posibilităţi pentru a da viaţă grăsime vom îngrăşa şi livra partea fiecărui colectivist. Şi ducţie pe anul în. curs. Cu acest re, canalizare, îndiguire, colec­ na şi altele, care • astăzi. sînt
prilej, la propunerea comunişti­ tiviştii, intovărăşiţii şi ţăranii mlaştini, sau supuse inundaţi­
hotărî-ridor Conferinţei regionale statului, pe bază de contract, pentru a spori interesul colecti­ lor, ei au hotărît ca, lucrînd pă- individuali au muncit voluntar. ilor din fiecare an, vor deveni,
de partid, precum şi sarcinilor 100 de porci în greutate îŢe peste viştilor, vom introduce, îricepînd mîntul după reguli agrotehnice Să presupunem că suprafaţa re­ prin munca harnică a ţăranilor
înaintate, să obţină încă din pri­ dată agriculturii anul trecut va muncitori, terenuri productive.
izvorîte din Expunerea tovară­ ' 1D00 kg., 60 boi în greutate ue din acest an, sistemul de retribu­ mul an o producţie mare de ce­ fi cultivată în acest an cu po­ Punerea lor în valoare va în­
reale. De asemenea au hotărît ca rumb şi se va realiza o recoltă semna pentru raionul Orăştie
şului Gh. Gheorghiu-Dej la ple­ aproape 50 tone şi un număr ire suplimentară, ţinînd seama o însemnată cantitate din pro­ medie de numai 2.000 kg. boabe un plus anual de peste două mi­
de sporul de producţie realizat ducţia pe care o vor obţine, să la hectar. Aceasta înseamnă că lioane kg. boabe.
nara G.G. al P.M.R. din noiem­ de 30 viţei.- o contracteze cu statul. Pînă a- în .cursul anului curent, în raio­
In expuner-ea tovarăşului Gh. în fiecare sector peste prevede­ cum au fost contractate 22.000 nul Orăştie, se va obţine un Deocamdată insă, lucrările de
brie 1958. kg. grîu şi 900 kg. porumb, pre­ plus de peste 9 vagoane porumb îmbunătăţiri funciare sînt nu­
cum şi 15 ha. sfeclă de zahăr. cu care se pot creşte şi îngrăşa mai planificate. Ele urmează a
Una din sarcinile principale Gheorghiu-Dej la plenara G.G. rile planului. Vom lua de ase­ 200 porci la greutatea de IOC- fi executate în cursul anului.
ce se desprind din documentele din noiembrie se arată că în vi­ menea măsuri să ţinem o strictă Elevii din Dobra Pentru efectuarea lor cît mai
Conferinţei regionale de partid evidenţă a realizării planului în pregătesc un kg. fiecare. Este limpede deci, repede, se cere sprijinul efectiv
itorii ani va trebui să lichidăm toate ramurile de producţie ale al ţăranilor muncitori .din satele
este consolidarea economico-or- importul de zahăr şi ulei. aco­ gospodăriei cu scopul de a face program artistic că munca depusă in anul trecut respective. Dar riu încape îndo­
ganizatorică a gospodăriilor co­ perind nevoile de consum din ială că ei vor răspunde cu elan
lective, pentru ca eile să devină producţie internă. Pentru a con­ ca fiecare ramură să fie produc­ La şcoala elementară de 7 ani din de către colectivişti, întovărăşiţi sporit la chemările organizaţi­
centre puternice de atracţie a tribui şi noi la realizarea acestei tivă şi să aducă venituri cit mai ilor de partid şi a sfaturilor
întregii ţărănimi muncitoare pe importante 'sarcini economice a mari. comuna Dobra, raionul Ilia, se fac şi ţăranii muncitori individuali populare.
calea agriculturii socialiste. Gos­ statului nostru, am luat măsuri
podăria noastră s-a întărit mult să sporim în acest an suprafe­ PIŢAN VAStLE intense pregătiri în vederea sărbători­
în ultimii ani, dar nu în măsura ţele cultivate cu sfeclă de za­
posibilităţilor ce le are. Noi am hăr de la 15 ha., cît am cultivat secretarul organizaţiei de bază rii a 100 de ani de la Unirea Ţărilor
din G.A.C. „Ilie Pintilie" Romîne. Pentru a prezenta un program
comuna Daia artistic cît mai reuşit în ziua de 24
văzut că ramurile anexe sînt Ianuarie, conducerea şcolii, cadrele di­
dactice şi- elevii, depun o muncă sus­
mari aducătoare de venituri şi Colectarea fierului vechi
cu cît sînt mai dezvoltate cu a- ţinută pentru pregătirea acestuia. E-
tît izvoarele veniturilor sînt mai
Icvii clasei a Vll-a, de exemplu, pre­
mari. Gu toate acestea nu ne-am La acţiunea patriotică de co­ Anul trecut tinerii din această
preocupat să le dezvoltăm la ni­ lectare a fierului vechi îşi aduc secţie au colectat şi predat 78 gătesc sceneta „Ion Roată şi Unirea“.
velul posibilităţilor, ce le avem. o contribuţie însemnată şi tinerii tone fier vechi Din banii ce
Trăgînd învăţămintele corespun­ din secţia l-a Iurnale de la le-au revenit, s-a organizat o Echipa de dansuri, îndrumată de
zătoare. din documentele Confe­ Combinatul siderurgic Hunedoa­ excursie cu autobusul la Bucu­
rinţei regionale de partid şi din ra. reşti şi au cumpărat echipament prof. Elena Dimperu, se pregăteşte de
Expunerea tovarăşului Gh. complect pentru o echipă de
Gheorghiu-Dej, ne-am propus ca Pînă în prezent tinerii de aci asemenea în vederea marelui eveni­
au colectat şi predat cu acte sec­
ment. Din programul artistic care va
în anul 1959 să luăm unele mă-' ţiei de alimentare a oţelăriiîor fotbal. Ei vor ca şi în acest an, Reparaţii de hună calitate şi la
suri care să ducă la o .şi mai 33 tone fier vechi. In această prin colectarea de cantităţi cît fi prezentat în ziua de 24 Ianuarie fac timp executate—obiectiv de bază
iargă dezvoltare a ramurilor a- acţiune s-au evidenţiat tinerii mai mari de fier vechi, să poată al Atelierelor Centrale Crişcior
nexe şi ia sporirea simţitoare a Gheorghe lordache, Ioan Irimie, organiza alte excursii şi să cum­ parte şi coruri, printre care şi „Hora
cantităţilor de produse agricole Nicoîae Ţipă, Mircea Giod şi Unirii“.
mulţi ailţii. pere noi materiale sportive.
Comisie de îm păciuire activă In anul trecut, colectivul Atelierelor sarcinile se vor transforma în între­
Centrale Crişcior a obţinut succese re­ gime în realizări.
Comisia de împăciuire 'de pe ambele părţi, iar restul au fost marcabile. Pianul anual a fost depăşit,
lingă Sfatul popular orăşenesc retrase de către reclamanţi ră- şi, la fel productivitatea muncii. Har­ In unele secţii ale atelierelor se mai
Deva a înregistrat succese im­ mînînd doar 33 de cereri care nicii muncitori au reuşit să se achite face încă simţită nevoia de cadre ca­
portante pe linia rezolvării ce­ urmează a ii rezolvate în viitor. de sarcinile ce le-au revenit din con­ lificate. Deci, o primă măsură a fost
rerilor diferiţilor cetăţeni. Spre tractele încheiate cu întreprinderile luată în sensul ca în cursul acestui
exemplu, în anul trecut au lost Acest lucru dovedeşte că mem­ miniere. an, să se urmărească calificarea ia
înregistrate la această comisie brii comisiei de împăciuire de pe locul de muncă a unui mare număr
lingă Statul popular orăşenesc Pentru anul acesta, planul valoric de muncitori, cu care apoi se vor com­
un număr de 332 cereri, dintre Deva se străduiesc să rezolve cu a fost majorat faţă de pianul anului plecta golurile. In acest fel, lucrările
competenţă cererile. 1958 cu 27 la sufă. De asemenea, sar­ vor pulea fi date într-un termen mai
care aproape jumătate s-au re­ cina de creşfere a productivităţii mun­ scurt,- calitatea lucrărilor va fi mult
cii a sporit faţă de preliminatul pe îmbunătăţită şi, ca urmare, preţul de
zolvat în mod favorabil pentru 1958 cu 5 la sută iar în ceea ce pri­ cost va scădea.
veşte preţul de cost, muncitorii s-au
înfăptuind hotărîrile Conferinţei regionale de partid angajat să-l reducă cu 3 In sută faţă Deşi Atelierele Centrale Crişcior n-au
de sarcina planificată. Deci, sarcini decît pianul valoric anual — din mo­
Cărbune mai mult, mai bun mult mai mari. tive obiective, bineînţeles — totuşi
şi mai ieftin pentru a se putea îndeplini pianul de
Succesele obţinute pînă acum, an­ producţie ia timp, colectivul de con­
Ultimele tone de cărbune, ce colae Mihoo — a căror .brigadă plan pe anul 1959, colectivul "de gajamentele pe care şi le-au luat mun­ ducere a luat măsura ca la începutul
citorii o dată cu prelucrarea cifrelor fiecărei luni, cu două, trei ¦'iie înarnte,
erau planificate pentru anul tre­ a dat în anul trecut 3.429 tone muncă al minei Ţebea a cerut de plan şi măsurile iehnico-prganizalo- să fie alcătuit planul fizic al lunii ur­
rice luate de, către colectivul de con­ mătoare. in acest fel, se asigură inde-
ducere al atelierelor împreună cu or­
ganizaţia de partid, dau certitudinea că (Continuare în pag. 2-a)
cut, harnicii mineri de la Ţebea de cărbune peste plan şi Ion majorarea plantilui - la cărbune *•3»*<?>O -<S> <»>•<&¦*<S>O <L» 1 4 * ' - <3>-
le-au scos din măruntaiele pă- Şerban, care, lucrînd la investi­ cu 10,000 tone. Totodată s-a an­
mîntului în ziua de 5 decembrie ţii (excavare şi betonare), în a- gajat să reducă preţul de cost
1958. Odată cu aceasta, ei au nul trecut, şi-a depăşit planul cu al .cărbunelui cu 2,30 lei pe tonă
constatat că productivitatea mun­ 23,85 la sută, sînt hotărîţi să şi să sporească productivitatea
cii a crescut cu 14,3 la sută (în obţină noi succese, să contribuie muncii cu 1,5 la sută . ţaţă de
lei pe om) şi cu 3,7 la sută (la la îndeplinirea sarcinii trasate planificat pe 1959.
producţia de cărbune), faţă de de partid. După cit se vede, sarcinile
planificat, iar la preţul de coşt, . Pentru anul 1959, minerii de sînt mari, dar elanul minerilor
numai pe primele 11 luni, au la Ţebea au primit sarcini de le întrece. Şi dacă la acest elan
.fost realizate economii în valoa­ plan sporite. Astfel, planul glo­ se adaugii şi măsurile tehnico-
re de 117.000 lei. bal a fost majorat ţaţă de anul 'organizatorice — tixate pe'baza
Conferinţa regională de partid 1958 cil 6,9 La sută, productivi­ unui plan de către colectivul de
din 10-11 ianuarie 1959, a tra­ tatea muncii" valorică va trebui conducere al exploatării — care
sat minerilor din regiunea noas­ să crească,cu -12,4 la sută, iar au şi început să se aplice, sîntem
tră măreaţa sarcină de a da căr­ :productivitatea ¦fizică cu 5,1 la siguri că harnicul colectiv va
bune mai mult, de o calitate mai sută. Pe baza creşterii producti­ putea- raporta din nou îndeplini­
bună şi la Un preţ de cost mai vităţii muncii, cîştigul .mediu va rea planului anual la toţi indi­
cii înainte de. termen.
scăzut. Harnicul colectiv al mi­ trebui să crească cu 3,7 la sută. Trebuie menţionat că aceste La fabrica de instrumente muzicale .-„Doina" din Capitală se ctesăuirşeştc
un nou prototip de chitară — chitara -„Gibson“.
nei Ţebea a primit cu entuziasm Dîndu-şi seama că pot face măsuri ţintesc două obiective de.
această sarcină. Minerii Roman şi mai mult, harnicii mineri bază: sporirea productivităţii IN FO TO : Creatorii ei discută ultimele amănunte.
Găsălean — care în anul trecut şi-au luat angajamente care
a dat peste plan, cu brigada sa, depăşesc aceste cifre. Astfel, o- Ing. N. ANDRONACHE
600 tone cărbune, Florea şi Ni- dată cu prelucrarea cifrelor de (Continuare in pag. 3-a)