Page 57 - 1959-01
P. 57
Pag. 2 'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1269
Atenţie mai mare Pinncâvoluntará INTR-O SEARA,
Invăţămlntului agrozootehnic de masă Pentru ca peste cîteva zile, să
poată avea şi ei apă, cetăţenii LA CĂMINUL CULTURAL
Un rol 'important în îmbună ţinut mai mult de 5 lecţii, în din circumscripţia 15 din comu
care au fost tratate probleme şi
tăţirea cunoştinţelor profesiona în legătură cu cultura viţei de na Ghelar, in frunte cu deputa Seară de iarnă cu fulgi mari de ză. mai multe bunuri de larg consum, ro îndurau să plece pe la casele lor.
vie. De curînd au fost purtate padă. Peste sat se aşezase o linişte lul şi sarcinile cooperaţiei, comerţul de — Vasile, cum stai cu diafihnele, nu
le ale ţăranilor muncitori îl are discuţii vii pe marginea lecţiilor. tul lor Arsenie Uca, au săpat în odihnitoare. Doar scîrfiitul zăpezii sub întîmpinare, despre combaterea specu
învăţămîntul agrozootehnio de Văzînd veniturile ce se pot rea paşii unor umbre ce se strecurau pe lei şi lupta împotriva delapidatorilor şi vezi că elevele mele mai aşteaptă ceva
masă. Prin grija organizaţiilor liza la această cultură ei s-au ziua de 13 ianuarie a.c. 116 m.l. uliţa principală a salului, pierin d u s e fraudelor. — întrebă Carolina Minulescu, pe so
hotărît să planteze anul acesta apoi pe o cărare ce trecea prinlr-o a- ţul el.
de partid, a staturilor populare o suprafaţă de 8,5 hectare cu de şanţ, în care au introdus con lee străjuită de copaci robuşti, arăta — Şi in satul nostru — continuă
şi a organelor agricole din re viţă de vie. că oamenii mai aveau felurite treburi învăţătoarea — putem constata că sta — Cîteva clipe doar, să aranjez cu
giunea noastră, s-au înfiinţat ducta de apă. Cu acest prilej prin sat. tul democrat-popular pune mare ac priza aceasta — răspunse învăţătorul.
cercuri agrozootehnice aproape In situaţiile trimise secţiei a- cent pe schimbul de mărfuri. Avem
în toate gospodăriile agricole s-au evidenţiat tovarăşii: Moise Pe un deluşor, la capătul ¦aleii în un magazin central de desfacere a Femeile schimbară locurile, aşezln-
colective, întovărăşiri şi cămine gricole raionale Orăştie in le care se pierdeau paşii trecătorilor, se produselor uidustriale şi -un bufet bine du-se pe alte bănci, în rînd ca la ci
le culturale, care au ca scop să gătură cu desfăşurarea învăţă- Popa — Rîţă, Nicolae Malea, găseau geamuri puternic luminate. Şu aprovizionat. Aproape toţi cetăţenii din nematograf.
ajute pe ţăranii muncitori pen mîntului de la gospodăriile a- viţele de fum, scăpate din coşul clă Lăpuşnic sînt membri ai cooperaţiei de
tru a învăţa cele mai noi me gricole colective din Spini şi Grişan Topliceanu şi Traian Mo- dirii, se vînjoleau cu fulgii de zăpadă. consum, ei îşi fac pe deplin datoria, — Să ne pul .punguţa cu doi bani"
tode agrotehnice. irimiţind muncitorilor de la oraşe sur şi apoi „Bucureşiiul de altă dată" —
Turdaş, tov. Alexandru Mîndru raru, care au răspuns întotdea Am lual-o pe urmele acelora care plusul lor de produse agricole. Mulţi centră în cor cursantele.
Iată cîteva aspecte din activi conducătorul cercului de învă- se îndreptau spre clădirea cu geamu dintre ai noştri S-au bucurat de bene
ţămînt din Spini şi tehniciană una la acţiunile întreprinse de Printre 'delegaţii la Conferinţă re-1 rile luminate. O sală mare, curată, cu ficii însemnate în urma schimburilor Imaginile colorate s-au perindat pe
tatea cercurilor agrozootehnice. Olivia Avram care răspunde de scenă şi bănci multe, cu un aparat de făcute. merele, urmărite' cu interes de privirile
La Miercurea, pe lîngă co cercul din Turdaş arată că în către deputaţi şi sfatul popular t gională de partid a fost şi tovarăşa j radio „Bicaz" nou nouţ, din care se colectivistelor şi înlovărăşitelor din Lă
văţămîntul agricol s-a deschis rşoărsau. melodiile săltăreţe ale unei Propagandista n-a uitat să dea e- puşnic.
lectivişti, mai participă cursanţi de 5 săptămîni şi funcţionează comunal. ^ Rozalia Cutean, bibliotecară la clu- ] invîrtiie, m-au întîmpinat familiar. xemple concrete cu cooperatorii frun
de la cele două întovărăşiri, for- normal. Dar, realitatea e alta. Nepăsători faţă de această taşi pe sat, cu acei ţărani care au La sfîrşitul programului, Maria Bar-
mînd un cerc comun. Ţăranii Nici pînă astăzi cursurile agro L bal „11 Iunie“ din Călan. 1 Aşezate pe bănci, în jurul unei sobe contractat mai mult şi au primii sume na opri pentru cîteva minute femeile şi
muncitori frecventează cu regu zootehnice nu au început în cele acţiune, precum şi de alte munci încinse, un grup de femei. Fiecare din însemnate de bani. le spuse: „Tovarăşelor, noi şi aşa ne
laritate cursurile, străduindu-se două sate. Din anii trecuţi, co 1 Tovarăşa Rozalia Cutean este o 1 ele era aplecată asupra unei- pînze, adunăm des la căminul cultural. Hal
să nu piardă nici o lecţie. lectiviştii ştiu că la cursurile a- dantele sau hăinuţe de copil. Acul, an La sfîrşitul lecţiei au vorbit mai să-i facem de ruşine pe uiemiştii noş
grozootehnice se predau lecţii L veche şi pricepută activistă pe tărim drelele imprimau mişcări ciudale şi re multe cursante. tri din sat şi să înjghebăm o echipă
S-a predat un număr de. 6 care îi învaţă cum să obţină pezi, purtate printre degetele isteţe. In artistică. Că vedeţi dumneavoastră, ti
lecţii, una dintre ele referindu-se producţii mari la hectar şi cum colective, au rămas tovarăşii Ni L obştesc. Pe lingă funcţia.de biblio- ^ mijlocul femeilor, învăţătoarea . satului. — Noi înţelegem rostul acestui neretul nostru neglijează ireaba asta.
la „Folosirea îngrăşămintelor să mărească productivitatea la Ţinea în mină un caiet şcolar. Pe co. schimb şi ne dăm seama de avanta Să le dovedim că noi, femeile, intern
naturale şi chimice“. Fiind a- animalele de producţie. De aceea colae Alic şi Aron Radu. Totuşi L iecară, ea se achită cu cinste şi de ţ perlă, am descifrat: „Conspecte pen jele lui — spunea Maria Borna, pre mai harnice“.
tenţi, documentîndu-se bine. din pe bună dreptate ei se întreabă: tru cursul de îndrumare politică cu şedinta comisiei de femei pe comună.
întrebările puse şi materialul pînă cînd tovarăşul ing. Ion faptul că ei beneficiază de pes Jt- celelalte sarcini ce i-au. fost încre- ţ femeile". Siniem colectiviste şi întovărăşite — Să facem echipa — răspunseră
studiat, colectiviştii au văzut că Geosanu, responsabil cu învăţă I dinţate de oamenii muncii din Că- ) toate femeile şi. familiile noastre din în cor cele prezente.
îngrăşămintele chimice au un mîntul agricol din cadrul secţiei munca altora, trebuie să le dea j- la n : deputată in circumscripţia a ţ învăţătorul Vasile Minulescu, care Lăpuşnic. Vom sprijini şi în viitor a-
rol mare în sporirea producţiei agricole a sfatului popular al tocmai oprise funcţionarea aparatului ceastă acţiune a partidului şi guver — De la început vă voi sprijini şi
la hectar. raionului Orăştie şi Roman 6a- de gîndit pentru a-şi schimba ^ 17-a raională, preşedintă a comisiei ^ de radio, m-a pus la curent pu pro nului nostru. voi pregăti echipa pe care o veţi forma
zan de la secţia învăţămînt, se gramul acelei seri: „a V-a lecţie din — mai răspunse şi învăţătoarea Cor
Ăplicîn'd în practică cele învă vor rezuma numai la luarea si poziţia. L de femei pe uzină şt vicepreşedintă -j cursul de îndrumare politică cu femei — Învăţătoarea noastră ne-a învă nelia Minulescu. Veţi fi din nou ele
ţate la şcoală, la cultura legu tuaţiilor telefonice şl scrise, fără le, organizat de către comisia de fe ţat totdeauna numai lucruri bune — vele mele ascultătoare şi silitoare.
melor, colectiviştii au obţinut la a exercita' un control temeinic pe ARON FURCA C a comisiei raionale de femei. i mei a satului Lăpuşnic". mai spuse şi iînăra Verghilia Barna.
ardei 21.780 kg. la hectar, var teren ? Sînd vor lichida cu su corespondent Ne-a învăţat şi la şcoală, ne dă sfa Afară, în noapte itrzle, steluţele li
ză 46.773 kg. la hectar, cartofi perficialitatea şi vor lua măsuri - J *.~ J u J \—J u J u j V — Vă voi vorbi astăzi despre dez turi preţioase şi Oslăzi. Nu ne-am ales căreau vesele printre ramurile aplecate
20.145 kg. la hectar etc. eficiente pentru deschiderea voltarea schimbului de mărfuri între cu rău cînd i-am urmat poveţele. de greutatea zăpezii. Pilcuri, pilcuri,
cursurilor ?. =SB= oraş şi sat — îşi începu expunerea în aşa cum veniseră la căminul cultural,
Au trecut mai bine de 5 săp- văţătoarea Carolina Minulescu. Lecţia se terminase. Femeile na se cursantele cercului de îndrumare poli-
tămîni de cînd în cadrul gospo Cine va repara plugul.., litică a femeilor din Lăpuşnic se în
dăriei agricole colective Daia Urmărind conspectul, propagandista dreptau spre casele lor.
s-a deschis învăţămîntul agro De la terminarea lucrărilor din cam colo, ;mai vezi cîte un plug de tractor,
zootehnic de masă. La curs s-au pania de toamnă au trecut mai bine cîte un cultivator, sau vreo altă ma le-a vorbit celor prezente despre avan GH. LUPAN
de două luni. Acum se fac intense pre şină de-a S.M.T.-urilor rămase în
gătiri pentru campania de primăvară. cîmp. Pare de necrezut, dar totuşi aşa tajele contractărilor produselor agrico
Bunii gospodari şi-au curăţit bine unel este. Să dăm un exemplu. Sînt mai
tele după terminarea lucrărilor din mult de două luni de cînd un tractor le cu statul, despre eforturile clasei
campania de toamnă, le-au pus la scut, al S.M.T. Orăştie a tras după el un
iar cele stricate au început să le re plug plin de noroi şi l-a lăsat în pă muncitoare pentru a trimite la sate cit
pare. In gospodăriile colective şi cele şunea din hotarul comunei Turdaş. De
de stat, în S.M.T.-uri şi întovărăşiri au atunci nu s-a mai apropiat nimeni de
acest plug, în afară de ciobanii care
şi fost reparate numeroase unelte a- păzesc oile.
gricole, maşini şi tractoare. In curînd va veni primăvara şi va
fi din nou nevoie de plug. In starea
Acesta este adevărul. Dar tot atît de în care se află, el nu va putea fi folo
adevărat este şi faptul că pe ici, pe
DE PE 9 HECTARE UN VENIT sit. Va trebui îngrijit şi reparat. Toţi jgp u y â a t ' ü t serie de studii ale lui Engels
El care-1 văd se întreabă: „Cine şi cînd intitulate „Socialismul ger
2 0 0 .0 0 0 îl va repar3 oare ?“ man in versuri şi proză“ in
care sînt criticate concepţiile
I I. HANGAC1U „adevăraţilor socialişti“.
corespondent
Pentru sporirea veniturilor luna februarie. Răsadul a fost Irigatul s-a făcut cîn’d plante ISTORIA U.R.S.S.
sale băneşti, gospodăria agri îngrijit bine, aplicîndu-i-se în- le au avut nevoie de apă, întot
colă colectivă din Miercurea ra grăşarea suplimentară. A fost deauna dimineaţa şi după masa Reparaţii de bună calitate şi la timp MARX (Epoca socialismului)
stropit contra diferitelor boli cu cînd arşiţa nu era puternică. executate—obiectiv de bază al Atelierelor ENGELS
ionul Sebeş, a cultivat o supra zeamă bordeleză în concentraţie (1917-1957)
faţă de 9 hectare cu legume şi de 0,5 la sută. In felul acesta Goniră bolilor cryptogamice Centrale Crişcior OPERE
zarzavaturi. s-au obţinut răsaduri viguroase s-au aplicat, preventiv, stropit 664 pag. 24,30 lei
'şi sănătoase. cu zeamă bordeleză în concen
Acest lucru a permis ca în a- traţie de 0,75 la sută care s-a Volumul expune amănunţit
nul trecut să se folosească cit La roşii şi ardei s-au făcut re- făcut de două ori. Gu D.D.T. şi
mai raţional braţele de muncă. picatul cînd plantele au avut Hexaclorant s-au făcut tratamen victoriile istorice de impor
două — trei frunze, lăsîndu-se te centra muştei verzei, puricilor
Terenul a fost special amena distanţa de 10 cm. între rîndpri .de frunză,.puricilor de pamint, o- tanţă mondială obţinute de
jat, prin construirea de canale şi 6 cm. pe rînd. înainte de plan mizilor şi gîndacului de colora
principale şi secundare, care să tarea răsadului Ia locul definitiv, do, folosindu-se 30-40 kg. la hec (Urmare din pag. i-a) măsuri de asemenea, pentru calificarea poporul sovietic sub condu
terenul a fost grăpat si lucrat cu tar. cadrelor necesare în vederea intrării
asigure conducerea apei de la cultivatorul. După executarea plinirea ritmică a planului, se elimină în funcţiune a liniei înguste Crişcior- cerea Partidului Comunist in
sursă pînă la plantă. biloanelor s-a plantat răsadul cu In anul 1958, în urma lucră posibilitatea apariţiei a salturilor şi Bucureşci.
multă atenţie şi a fost udat ime rilor executate s-a obţinut 0 totodată se va asigura o .pai bună ca Ü **• cele 4 decenii scurse de la
Din toamnă s-a arat terenul diat. A fost plantat numai răsa producţie mare: la varză 46.773 litate lucrărilor. In vederea reducerii procentului de f * EDITURA
la o adîncime de 22-25 cm. dul viguros, sănătos, cu sistemul kg. la hectar, la ardei 21.780 kg. rebuturi, controlul tehnic va urmări cu Marea Revoluţie Socialistă
Odată cu aceasta s-a încorporat radicular bine dezvoltat şi în la hectar, Ia cartofi 20.143 kg. O altă măsură o constituie termi mai multă competenţă recepţiile, tră- fOlmol
în sol şi o cantitate de 30-35 prealabil călit. Gel necorespun la hectar, iar la roşii peste narea construcţiei atelierului de tîmpiă- gînd la răspundere pe cei vinovaţi. din Octombrie. El cuprinde 2
zător s-a înlăturat la plantare. 13.000 kg. la hectar etc. rie şi a atelierului electric. In urma Tot în această direcţie, organizaţia de IIÜ11L
tone la ha. bălegar de grajd aplicării acestor măsuri, vor fi îm partid a luat măsura de a intensifica părţi, corespunzătoare celor 2
bine fermentat. Este cunoscut Distanţa de plantare la varză — In anul trecut — a spus bunătăţite condiţiile de 'ucru şi se munca de agitaţie în rîndurile mun
faptul că unele plante de grădi este de 70 cm. între rînduri şi creează posibilităţi de dezvoltare a- citorilor şi de a oferi exemple mobili MARX-ENGELS etape din viaţa societăţii so
nă ca roşiile, ardeii, vinetele, 50 cm. pe rînd. La roşii este de tov. Ton LudOşan, brigadierul le zatoare prin rezultatele frumoase ob
etc. sînt foarte pretenţioase la 80 de cm. între rînduri şi 50 pe gumicol — am realizat un venit cestor ateliere. De asemenea, atelierul Opere voi. 4 vietice: 1. — perioada de tre
căldură şi nu se pot însăminţa rînd, iar la ardei 60 cm. între de tinichlgerie, va ii dotat cu ciocane ţinute de comunişti. "ii'
direct în cîmp, decît în luna a- rînduri şi 40 cm. pe rînd. de 200.000 lei de la grădină de de lipit electrice, avînd ca urmare 668 pag. 15 lei cere de la capitalism la so
prifie sau mai,'cînd solul este creşterea productivităţii muncii şi îm Pentru ridicarea calificării munci
încălzit bine şi pericolul de bru La varza de toamnă, înainte zarzavaturi revenind la hectar bunătăţirea calităţii produselor. torilor, se va face instruirea sistemallcă cialism şi 2. — perioada de-
me tîrzii a trecut. Aceasta ar de plantare, s-a mai încorporat a lor, unnărlndu-se prin aceasta şi
însemna să se obţină recolte a- în sol o cantitate de 15 tone peste 22.000 lei. In anul acesta Tot în anui acesta urmează să fie îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. Acest volum cuprinde lu săvirşirii construcţiei socia
bia în luna august. Dar pentru bălegar de grajd la hectar. introdus sistemul de conducere centra crările scrise de K. Marx şi
vom mări suprafaţa de grădină lizată a mişcării pe calea ferată in Acestea sînt doar cîteva din măsuri F. Engels din mai 1846 pînă liste şi a trecerii treptate la
a obţine totuşi legume timpurii, dustrială. Prin această măsură se va le luate de colectivul de conducere al
colectiviştii au însămînţat în ră la 10 hectare. reduce personalul ce deserveşte această Atelierelor Centrale Crişcior. Sînt to comunism.
sadniţă. Semănatul l-au făcut în linie şi va fi îmbunătăţit transportul, tuşi suficiente pentru a ne convinge
Ing. S. GABOR avîndu-se în vedere că punctul central de intensa preocupare a harnicului co in martie 1848. In afară de In lucrare sînt date impor
lucrează a i toate staţiile. S-au luat lectiv pentru îndeplinirea sarcinilor de „Mizeria Filozofiei“ — lucra
plan în anul acesta. re in care Marx combătînd tante privind problemele dis
cutate şi hotăririle adoptate
proudhonismul expune pentru de congresele P.C.U.S., des
prima oară in mod cuprinză pre sarcinile stabilite prin
tor legile dezvoltării societă
ţii — şi „Manifestul Partidu planurile cincinale şi felul in
lui Comunist“ — primul do
cument-program al comunis care ele au fost realizate,
despre continua dezvoltare a
economiei şi culturii sovieti
mului ştiinţific, lucrare elabo ce, despre politica externă a
rată de K. Marx şi F. Engels,
U.R.S.S. de apărare a păcii
acest volum mai cuprinde o etc.
CXXXXXX^'iXKXXXXXXfCXXXXXXXXXÎCOtXXXXÎÎXX^CGCîXXXXXXXSOOa 3€KXXX20CCOGOOOOaOOOCOOOOOL«X>OOOOOOOCSCX>OCX> OQOOOÜöCLXJQI3aGGOCiX>a5ÖC*XXR^^ tC G O aO O G Q aQ Q Q o aQ Q Q Q O G aiXiaO Q Q Q Q Q Ç XXX
Unirea Ţărilor Romine, înfăp naţionale se găseşte clar expri te în baza economică a socie că, mai adaugă ei, „comerţul... mele politice şi soţiale“ de care mine devine o problemă eu rii aici a unei laPgi şi sigure
tuită la 24 ianuarie 1859, deci mată, în 1848, nu numai în ,,Do tăţii şi exprimind noile năzuinţe nu poate prospera decît întrun aveau nevoie, trebuia să aducă ropeană. pieţe pentru desfacerea mărfuri
acum 100 de ani, este unul din stat puternic şi bine consolidat". „domnirea poporului prin po lor franceze. Unirea a mai fost
cele mai importante evenimen rinţele !jartidei naţionale din ale acesteia, spunea că „înteme por“. In conferinţele care s-au ţinut sprijinită şi de Piemont şi Pru
te din viaţa poporului nostru, Moldova“, în „Prinţipiile noas ierea naţionalităţii romine tre Proprietarii de întreprinderi, în timpul războiului Gritneii, ca sia.
din istoria patriei noastre, de tre pentru reformarea Patriei“, buie să fie obiectul stăruinţei şi exponenţi ai capitalului indus In interior, duşmanul cel mai şi după terminarea lui, diferitele
oarece ea a stat la temelia în dar cu deosebire in scrisoarea Adunării (elective) viitoare“. trial, luptă pentru Unire pentru înverşunat al Unirii era bioeri- puteri beligerante s-au declarat Conducătorii proletariatului
temeierii şi dezvoltării statului ministrului de externe aI Rusiei, că „unirea dezmorţeşte şi învio mea conservatoare şi reacţiona in favoarea sau împotriva Uni mondial, ca şi reprezentanţii
naţional romîn modern, ea a Nesselrode, care scria misiuni După cum se vede, făurirea rează industria... uşurează in ră, care se temea că o dată cu rii, după cum le dictau intere mişcării revoluţionare ruse, au
creat condiţiile cuceririi inde lor diplomatice străine că „bo Unirii, dictată de dezvoltarea vestiţiile de capitaluri... le des înfăptuirea acestui act îşi va sele economice ale claselor do acordat o mare atenţie luptei
pendenţei naţionale, a deschis ierii moldoveni refugiaţi în Bu chide căi de comunicaţii... noi pierde privilegiile de clasă. Ale- minante din interior. poporului romîn pentru Unire.
cîmp larg dezvoltării forţelor de covina pregătesc răsturnarea or forţelor de producţie, de legile vine de avuţie“. cu Balş, proprietar a 80.000 fălci Marx arăta că „poporul valah
producţie şi noilor relaţii socia dinai stabilite şi unirea celor obiective ale dezvoltării sociale, de pămînt in Moldova, spunea In fruntea puterilor adversa poale juca un rol excepţional de
le, capitaliste, şi a dat astfel po două Principate intr-un singur după revoluţia din 1848 a deve Pentru Unire mai luptau insă că o „asemenea fuzie nu ar pro re Unirii stătea Turcia, principa important in rezolvarea acestei
sibilitate dezvoltării proletaria stat, fără oarecari legături cu nit problema-cheie a vieţii socia şi unii dintre marii boieri. Unul duce decît elemente de discordie, lul sprijin al boierimii reacţio probleme“.
tului, adică acelei clase care va Rusia şi cu Poarta Otomană le şi politice a celor două ţări dintre aceştia spunea că „Uni lupte, vrăjmăşie şi neprevăzute, nare din Ţările Romine, care de
fi chemată să înfăptuiască re că revoluţionarii din Ţara Ro- romîneşti. rea... ar înlesni formarea unei ameninţătoare, intervenţii de-a clară că Unirea nu trebuie să se După Conferinţa de la Paris
voluţia socialistă. Din aceste mînească doresc „a constitui, bănci naţionale care ar da, ce pururea vătămătoare“. facă oricare va fi votul ţării. din 1858, care admite o semiuni-
motive, actul Unirii de la 24 sub numele de regat daco-romîn, Conţinutul şi caracterul Uni lor cu moşii înglodate in dato- re, lupta pentru Unire in cele
ianuarie 1859 are un caracter un stat deosebit şi independent, rii însă, rod al unei aprige lupte O parte a burgheziei, deşi in In al doilea rînd, Unirii i se două Ţări se intensifică,
profund progresist. la formarea căruia ademenesc de clasă pe plan intern şi ex 24 ianuarie 1859 — general interesată în realiza opunea Anglia, a cărei burghe
pe fraţii lor din Moldova, Bu tern, rod al acţiunii maselor rea Unirii, legată însă de ma zie, sub suveranitatea Turciei a- astfel că la 24 ianuarie 1859,
Ideea unirii naţionale apare covina şi Transilvania“. populare din cele două ţări, a- 24 ianuarie 1959 rea proprietate, s-a unii cu bo supra Ţărilor Romine, acapara Adunarea electivă a Ţârii Romî
încă în cursul primei jumătăţi veau să fie, ca de altfel şi ce ierimea reacţionară şi dorea o neşti, sub presiunea puternică
a secolului al XlX-lea şi este re In acelaşi sens scria şi ma lelalte acţiuni ce decurgeau din rii, mijlocul de a le dezrobi“. unire de „sus“, dobîndită prin mai uşor bogăţiile acestor ţări. a maselor, alege ca domn pe
zultatul direct al transformări rele democrat revoluţionar N. Unire, determinate de interesele Alături insă de burghezie, de compromisuri şi manevre diplo Primul ministru al Angliei don Alexandru loan Cuza, candida
lor intervenite in baza econo Bălcescu, în 1850, că „viitoarea matice, prin mila puterilor apu acea vreme, Palmerston, declara tul unioniştilor, pe alesul domn
mică a societăţii din acest timp, de clasă ale diferitelor forţe so tirgoveţi, meseriaşi, intelectuali sene, dar fără o împroprietărire în acest se n s : „Aş înclina să al moldovenilor din 5 ianuarie.
din cele două Ţări. Ivită revoluţie a Romînilor va fi o ciale ce vor participa la reali progresişti ca M. Kogălniceanu, a ţăranilor. Reprezentantul aces las Principatele... cît mai mult
pe baza noilor sarcini puse de revoluţie pentru unitatea naţio zarea ei. Alecsandri, Cuza, Negri, Boliac tei părţi a burgheziei era I. G. cu putinţă în starea în care se Prin această dublă alegere,
dezvoltarea vieţii materiale a nală“.' etc., de lucrătorii din manufac Brătianu. află de 10 secole". Unirea Ţărilor Romine, era în
societăţii, ea devine arma ideo Astfel, burghezia, comercială turi şi fabrici, ţărănimea a fost,
logică a celor mai înaintaţi oa Unirea, in 1859, a Ţărilor şi industrială, in ciuda contra prin interese şi număr, marea Intre anii 1857-1859, pe plan Împotriva Unirii era şi Aus făptuită, iar temeliile noului stat
meni ai vremii, a forţelor pro Romine se realizează în a- dicţiilor ce existau între diferi forţă socială care a determinat intern, forţele sociale ca/rahile tria, care urmărea o expansiune romîn modern puse.
gresiste, patrimoniul maselor, cea epocă istorică pe care Lenin tele ei pături şi a legăturilor ei in ultimă instanţă înfăptuirea să înfăptuiască Unirea erau deja economică spre răsărit, chiar a-
pe care le organizează şi le con a numit-o „epoca mişcărilor bur- cu moşierimea, luptă activ pen Unirii. pregătite. Unirea din 1859, creind sta
duce la luptă contra orînduirii ghezo-democratice in general, tru Unire, pentru că vedeau in nexarea celor două Ţări. tul naţional romîn, deschizînd
feudale şi asupririi naţionale, burghezo-naţionale in particular, ea un mijloc de a-şi spori profi Ţărănimea vedea în Unire li In calea Unirii se ridicau însă Austria se temea de Unire din drum liber noilor relaţii de pro
contra forţelor reacţionare care turile pe baza lărgirii pieţii in manul izbăvirii ei din robia bo puternice piedici din,' exterior. cauza „primejdiei pentru păs ducţie, capitaliste, a înlesnit
frînează dezvoltarea socială. e/joca sfărîmării instituţiilor feu- terne, a creşterii numărului con ierească şi a clădi, nădăjduia Era in primul rînd jugul oto trarea Ardealului şi Banatului“. dezvoltarea clasei muncitoare
dalo-absolutiste, perimate“, in e- sumatorilor şi de a obţine noi pămînt. In tînguirea ei, din di man. Prokesch-Osten, plenipotenţia care, în condiţiile noi ale elibe
Ca rezultat al noilor condiţii poca formării naţiunilor burghe poziţii politice in dauna boieri vanul ad-hoc al Moldovei, in rării patriei noastre de căire
mii. 1857, îşi arăta dorinţa de a a- Era necesară deci o nouă re rul Austriei la Gonstantinopol, glorioasa armată sovietică, de-
iale vieţii materiale, ideea unirii ze, a statelor naţionale. vea şi ea „o ţară", drept de re voluţie pentru realizarea Uni spunea că Unirea ar „ameninţa săvîrşind revoluţia burghezo-de-
In 1857, în divanul ad-hoc al Negustorii din Bucureşti lup prezentare în adunarea ţării, rii, aşa după cum aştepta N. Austria pînă în măduva oase mocratică şi trecînd la înfăptu
pămînt, „căderea boierescului“ Bălcescu. In locul revoluţiei din lor“. irea sarcinilor revoluţiei socia
Moldovei, Mihail Kogălniceanu, tă pentru Unire pentru că, spun etc. interior izbucni însă războiul liste, desăvîrşind şi Unirea din
ei, „în unire stă forţa, prosperi Crimeii. Obiectiv şi consecvent, Uni 1859, a eliberat poporul de sub
oglindind modijicările interveni tatea şi viitorul patriei", pentru Unirea naţională trebuia să rea. a fost sprijinită de Rusia. jugul oricărei exploatări a omu
aducă pentru mase, după cum După acest război, în condi Pentru Franfa, pentru Napoleon lui de către om şi Fa asigurat
gîndea N. Bălcescu, „toate refor ţiile dezvoltării contradicţiilor al III-lea şi pentru burghezia o independenţă naţională depli
dintre marile puteri beligerante, franceză, Ţările Romine aveau nă si Sigură.
chestiunea Unirii Ţărilor Ro valoarea unei „piese de schimb“.
In cele din urmă, Franţa spri prof. VICTOR POPA
jină Unirea in nădejdea creă
