Page 58 - 1959-01

Nr. 1269
W B ft f A 10»IE IP A m Y II B
Inoiţămîntul de partid la mina W itt
să fie condus mai îndeaproape!
Recent comitetul de partid al
minei Petrila, într-o şedinţă lăr­
gită cu birourile organizaţiilor
de bază, a analizat telul cum
s-a desfăşurat învăţămîntul de
partid de la deschidere pînă a-
cum.
Concluziile scoase la iveală
în această şedinţă au arătat că
în general, învăţămîntul de par­
tid în acest an se desfăşoară
mai bine decît în anul şcolar
1957— 1958. Birourile organiza­
ţiilor de bază au manifestat un
interes deosebit pentru încadra­
rea- tuturor membrilor de partid
în învăţămînt. Cu excepţia u-
nui număr redus de tovarăşi,
care' au motive bine întemeia­
te, majoritatea covîrşitoare a
membrilor şi candidaţilor de
partid studiază în cercuri şi
cursuri de partid. Un fapt pozi­
tiv în conducerea învăţămîntu-
lui este acela că birourile înca­
drează în învăţămînt pe toţi can­
didaţii îndată după ce sînt pri­
miţi în partid.
Referatul prezentat de comi­
tetul de partid, cît şi discuţiile
care au avut Ioc pe marginea
acestuia, au scos în evidenţă e-
ficacitalea organizării învăţă-
mîntului pe organizaţii de ba­
ză, pe sectoare. Aceasta înles­
neşte controlul birourilor şi a
tuturor membrilor de partid a-
supra învăţămîntului, înlesneşte
scoaterea în evidenţă la timp a
lipsurilor în vederea luării u-
nor măsuri de îndreptare. Se
constată că cea mai mare parte
dintre birouri, cum sînt cele ale
organizaţiilor de bază nr. 2, 7,
8, 9, ş. a. se ocupă îndeaproape
de felul în care se desfăşoară
învăţămîntul.
Comitetul de partid a indicat
birourilor organizaţiilor de ba­
ză să vegheze în permanenţă la
asigurarea frecvenţei şi la con­
ţinutul ideologic al învăţămîn­
tului. In scopul îmbunătăţirii
frecvenţei, majoritatea birourilor
organizaţiilor de bază au adop­
tat măsura de a trage la răs­
pundere pe tovarăşi' care lip­
sesc nemotivat de. la învăţămînt.
O constatare a comitetului de
partid este aceea că marea ma­
joritate a membrilor şi candi­
= mari presiuni din ţară. Or. asta
Invăfâmîntul politic U.T.M.
al tinerilor Jurnalişti
Kvînd sprijinul organizaţiei 'de par­
tid, organizaţia D.T.M. de la secţia
I-a furnale a Combinatului siderur­
gic Hunedoara se ocupă cu mai multă
răspundere de buna desfăşurare a în-
văţămînlului politic.
Aci ău fost organizate patru cercuri
'de învăţămînt „Să ne cunoaştem pa­
tria“ în care sînt cuprinşi 155 tineri.
Pentru a da posibilitate tinerilor să
participe cu regularitate la învăţămînt,
aceste cercuri au fost organizate pe
schimburi. Pînă acum, au fost expuse
în faţa cursanţilor diferite materiale
cu privire la Marea Revoluţie Socia­
listă din Octombrie, hotărîrile plenarei
X-Zj®QQOCaGGOCZKK!QGG(XXSQaVZZ'!G€riy2QQGGGQQ(X>C&2GQQOQOCQZK)OQQQi^^
O întreprindere vitregită
de sprijinul organelor
competente
întreprinderea de industrie lo-y situaţie se află la ora actuală
cală „Crişana“ din oraşul Brad colectivul întreprinderii de indus­
a reuşit ca în ultimul timp să trie locală „Crişana“ din oraşul
aducă o contribuţie însemnată Brad.
la aprovizionarea populaţiei cu întreaga' activitate a întreprin­
bunuri de larg consum. Aceasta derii este profilată pe ramurile :
datorită strădaniei pe care o de­ extracţia materialelor de con-
pune atît conducerea întreprin­
derii cît şi întregul colectiv de
muncitori pentru prelucrarea pe ^ P ro b lem e
scară tot mai largă a resurselor
locale existente în raion. Numai
în anul trecut valoarea producţi­
ei globale a crescut pe întreprin­
dere cu 96 la sută faţă de anul
3957. La ramura industrială,
spre exemplu, planul a fost rea­
lizat în proporţie de 102,67.
Acestea sînt cifre destul de extracţia cărbunelui şi ramura
grăitoare şi care reprezintă mun­ alimentară. Din partea conduce­
ca unui întreg colectiv hotărît
să facă tot ce-i stă în putinţă
pentru îndeplinirea sarcinilor de
plan. Se ştie însă că sînt cazuri
cînd oricîtă bunăvoinţă ar exista
din partea unui colectiv pentru
realizarea unor lucruri din ce în
ce mai bune, acesta nu va reuşi
dacă nu se va bucura şi de spri­
jinul forurilor tutelare şi al celor
cu care conlucrează. In această derii şi a dat îndrumările nece­
DRUMUL SOWA ll s m u m i Parr 3
Cărbune mai mult, NOTE DE DRUM DIN R .P . CHINEZĂ
mai bun
ÎJ F O R Ţ A '
şi mai ieftin TITANICA
daţilor de partid acordă atenţia tru că în cîteva rînduri el s-a (Urmare din pag. l-a) vare tehnică, Prin această mă­ de Semion Babaevski
sură normele vechi vor fi cu
cuvenită ridicării nivelului lor prezentat slab pregătit. muncii şi reducerea preţului de
cost. mult depăşite — lucru demon­ La vest de Pekin între coline —
politic şi ideologio şi că acest Există însă şi unii membri şi strat de primele două săptămîni Unele dîncoase, altele împădurite — a- un pod care să traverseze acest fluviu,
Pentru a ne da seama însă de ale acestui an. Intr-adevăr, aces­ pare sătucul care poartă numele de legînd astfel cele două maturi. Dar au
lucru se reflectă în atitudinea candidaţi de partid care negli­ valoarea acestor măsuri, să enu­ te norme au fost aplicate la două „Şuvoi de munte“ — poate pentru că trecut ani, secole, iar podul peste flu­
merăm cîteva dintre ele, preci- grupe şi s-a constatat că nor­ este traversai de an rîuleţ tumultos. viul Ianţzî nu apărea. lanţzl, îniin-
lor faţă de muncă, în realiză­ jează să-şi îndeplinească sarci­ zînd totodată şi efectele lor par­ mele vechi au fost depăşite cu zându-se de la apus spre răsărit tăia
ţiale. 30 Ia sută, Trectnd podul am intrat într-o obiş­ aproape In jumătate ţara. Goneau tre­
rile lor în lupta pentru sporirea na statutară de-a studia. Prin­ nuita casă ţărănească. In mijlocul ca­ nuri din nord spre sud şi din sud spre
In vederea asigurării unei pre­ Pentru a realiza o productivi­ merei Stăteau alături doi băieţaşi în nord, treceau camioane stîrnind nori
producţiei de cărbune. La mina tre aceştia se numără tovarăşii tate sporită şi un preţ de cost otrstă de 12 ani şi o fetiţă de 14 ani. de praf, treceau scîrţiind căruţe cu
siuni optime şi .a unui debit de scăzut, s-au prevăzut economii In faţa lor stătea mama care le dă­ două roţi şi deodată iotul se oprea
Petrila există un însemnat nu­ Simion Ienciu, Aurel Lazăr, Lu­ aer comprimat suficient la toate
locurile de muncă, s-a luat mă­
măr de mineri, muncitori, ingi­ dovic Gali, Grigore Cărăuşu, sura de a se monta un compre­
sor tip „Reşiţa“ de 30 m.c. pe
neri şi tehnicieni care se stră­ loan Vladislav. Traian Botea- minut. Avînd suficient aer com­
primat, va creşte randamentul
duiesc să aplice în practică în­ nu, Constantin Guţă şi alţii,
utilajelor care-1 folosesc şi oda­
văţătura marxist-leninistă des­ care se sustrag de la învăţă­ tă cu acesta şi productivitatea în valoare de aproximativ dea poveţe. Ea era aţii de preocupată — nu mai puteau merge mal departe,
muncii. 500.000 lei, prin reducerea efec­ de cele ce spunea copiilor încîi nici n-a apa fluviului reaărsîndu-se deplasa şi­
pre creşterea producţiei şi pro­ mînt, De aceea frecvenţa la ma­
Se mai întîlnesc cazuri — ce-i
ductivităţii muncii. Printre a- joritatea cercurilor şi cursurilor drept din ce în ce mai puţine — tivului neproductiv. Pe aceeaşi observat apariţia noastră. Copiii stăteau nele de cale ferată, făcînd şoseaua im­
cînd grupele de mineri nu sînt
ceştia se numără şi tov. Moise nu se ridică la nivelul cerinţelor. aprovizionate la timp cu mate­ cale se va obţine o economie de cuminţi şi ascultau ca atenţie cele ce practicabilă.
riale şi deci n:u pot folosi la
Peter, Gheorghe Michiev, Şte­ ^O concluzie care s-a desprins maximum, cele opt ore de lucru. 72.000 lei la transportul munci­ le spunea mama. Şi iată că nu de mult au venii în
Pentru eliminarea acestui nea­
fan Mihai, Rudolf Mihalac, Mi- din analiza făcută de comitetul juns, s-a preconizat crearea de torilor. Am cerut interpretului să noteze şl această regiune oameni curajoşi. Ei au
depozite subterane de materiale.
loş Stanici, Gheorghe Cenaru, de partid este aceea că atît bi­ Aceste depozite vor fi mereu îm­ Tot în vederea reducerii pre­ să ne tradusă ceea ce spunea femeia avat curajul să construiască picioarele
prospătate cu materiale de bază, ţului de „cost, s-au luat măsuri copiilor ei. El ne-a spus zâmbind: podului la o adîncime de 40 de metri
Anton Kibedi, Nicolae Păsărică rourile organizaţiilor de bază, alimentîndu-se în acest fel fron­ ca maşinile electrice mari să lu­ sub nivelul apei şi au reuşit să unea­
turile de lucru eu toate cele ne­ creze în plină sarcină, să fie eli­ — Nu este nimic interesant în a- scă pe veci malurile fluviului IrnţzL
şi alţii, care sînt mereu în frun­ cît şi comitetul de partid tre­ cesare. minat mersul în sarcină redusă ceasta. O mamă îşi învaţă pur şi sim­ Local pentru construcţia podului a jost
la majoritatea motoarelor electri­ plu copiii cum să trăiască. ales în regiunea celor trei oraşe surori
tea întrecerii pentru cărbune buie să, intensifice controlul a- Se preconizează de asemenea, ce şi să se elimine pe cît posi­ — Hankou, Ucian şi Hanian.
o mai bună utilizare a vagone- bil vîrfurile de sarcină. 'Acestea Şi totuşi interpretul ne-a tradus ur­
mai mult, mai bun şi mai ieftin. supra desfăşurării învăţămîntu­ telor, eliminîndu-se transportul se concretizează prin propune­ mătoarele: „Copii, fără muncă nu se Constructorilor nu le era frică de lă­
fără încărcătură. Aşa de exem­ rea de a se realiză 78.000 lei e- poate trăi. Toţi oamenii de pe pămînt ţimea 'mare — de 2 km — a fluviu­
Analiza a scos însă în evi­ lui. E drept că şi pînă acum plu, s-a luat măsura ca la dus conomii la cheltuielile pentru e- muncesc. Ş i voi trebuie să mă ajutaţi lui Ianţzî — istoria construcţiei de po­
(către locurile de muncă), va- nergie electrică. De asemenea, pe mine şi pe tatăl vostru, să vă a- duri cunoaşte cazuri cînd fluviile erau
denţă şi unele lipsuri ce se ma­ au făcut acest lucru, însă în gonetele să fie încărcate cu bol- s-a propus realizarea de econo­ jutaţi între voi. Faceţi tot ce puteţi: şi mai late. Piedica cea mai dificilă
ţari, iar la întors (către supra­ mii lă materiale (50.000 lei) şi dacă puteţi ridicaţi piatra care stă pe era adlncimea mare şl variaţia bruscă
nifestă în învăţămîntul de par­ mod sporadic, neorganizat. De faţă)’, să fie încărcate cu steril. la cheltuieli de fabricaţie (30.000 semănături şi duceţi-o departe de o- a nivelului apelor. Trebuia să se re­
Prin această măsură va creşte, lei). gor. Puteţi stringe iarbă pentru ca- nunţe la chesoane şi să se găsească
tid la mina Petrila. Una din a- aceea, cînd a trecut la un control în primul rînd, viteza de înain­ tirul nostru, puteţi culege vreascuri o metodă de construire a pilonilor de
tare a lucrărilor de deschidere In sprijinul minerilor şi ăl sau buruieni, iar dacă în casă este adîncime, aplicabilă în condiţiile difi­
cestea este cea cu privire la mai amănunţit, în vederea pre­ şi pregătire şi, în al doilea rînd, conducerii exploatării miniere a nevoie de apă luaţi cana şi aduceţi cilelor particularităţi hidrogeologice alé.
productivitatea muncii. venit şi organizaţia de partid şi apă de la izvor — fără muncă, copii, fluviului Ianţzî. Constructorii de po­
frecvenţă. Intr-un însemnat nu­ gătirii şedinţei de analiză, co­ organizaţiile de masă. Fiecare nu se poate trăi..." duri sovietici veniţi în China au pro­
O măsură foarte importantă şi-a pus ca sarcină principală în pus o astfel de metodă, necunoscută
măr de cercuri şi cursuri frec­ mitetul de partid a constatat că o constituie mecanizarea trans­ acest an lupta pe toate căile De fiecare dată cînd îmi aduc a- încă şi care implica un anumit risc.
portului pe orizontul 140. Intro- pentru creşterea productivităţii minte de China, îmi apare în faţa o- Prietenii chinezi au adoptat-o cu sa-*
venţa lasă de dorit. Iată numai unele lipsuri puteau fi înlătura­ ducîndu-se transportul cu loco­ muncii şi reducerea preţului de chilor mama povăţuindu-şi copiii. Din tisfacţie şi au aplicat-o în practică.
motive cu acumulatori, vor creş­ cost. amintirea mea nu se vor şterge nicio­
cîteva exemple elocvente. La te pe parcurs dacă s-ar fi exer­ dată cuvintele acestei femei şi îndeo­ Visul poporului s-a împlinit: ă fost
te pe de o parte vitezele de îna­ O altă măsură o constituie in­ sebi trăsătura caracteristică a chinezi­ construit podul peste Ianţzî. 'Acolo un­
cercurile speciale pentru mineri, citat un control mai riguros. De intare — transportul în subte­ tensificarea întrecerii socialiste lor — uimitoarea lor dragoste de mun­ de fluviul are cea mai mică lăţime a
ran este principalul consumator între raioane şi mai ales, ţine­ că. fost construit un pod cu o lungime de
de pildă, numărul absenţelor altfel, în şedinţa de analiză a de timp — şi pe de altă parte, rea unei evidenţe mai clare ă 2 km., pe care circulă garnituri de
efortul fizic 'depus de muncitori rezultatelor şi popularizarea' lor. Dragostea de muncă se insuflă chi­ trenuri, aleargă automobile. In sfîrşit,
nemotivate este în continuă creş­ fost elaborat un plan concret de va scădea’ simţitor. In acest scop, se va reactiva sis­ nezilor încă din copilărie atît la şcoa­ poporul a prins în cingătoare Ja ita “
temul graficelor cu rezultatele lă cît şi in familie. Un om trîndav, fluviului pe care şi-l închipuie ca pe; o
tere. Dacă în luna octombrie măsuri în vederea îmbunătăţirii Mina Ţebea este cunoscuta ca zilnice. care nu depune 6 muncă utilă, este a fată frumoasă.
unâ_ dintre minele cu cele mai raritate în această ţară. Explicaţia este
frecvenţa era de 91 la sută, în muncii de control asupra învă- De asemenea, vă fi intensi­ simplă. ’Acest popor, care de secole Despre acest lucru ne-a vorbit, în
şi-a plecat grumazul în jugul străin felul său, brigadierul Liao Sin din
luna decembrie ea ajunsese a- ţămîntului. înseamnă că lucrărilor de între­ şl-a îndreptat în sfîrşit întreaga sa
ţinere trebuie să li se acorde
bia la 64 la sută. De asemenea, O atenţie deosebită va trebui multă atenţie. Aceste lucrări ră­
pesc mult timp şi de multe ori
în cercurile de Istoria P.M.R., acordată cursurilor speciale pen­ întrerup producţia. In planul de
frecvenţa a ajuns la sfîrşitul a- tru mineri întrucît acestea cu­ măsuri pe anul 1959, s-a propus
ca lucrările de întreţinere să fie
nului trecut abia Ia 56 la sută. prind masa cea mai mare de făcute de echipe speciale, în zi­
lele de sărbătoare. In felul aces­
O frecvenţă mai bună se remar­ membri şi candidaţi de partid
ta se creează tuturor locurilor
că la cercurile şi cursurile de din rîndul minerilor, precum şi de muncă posibilitatea de a da
producţie maximă, ne mai în-
economie politică şi la proble­ pentru faptul că aici se mani­ tîmpinîn'd nici o piedică în a-
ceastă direcţie. Tot în zilele de
mele de bază ale marxism-leni- festă lipsurile cele mai mari în sărbătoare se vor face şi revizi­
ile utilajelor din subteran şi a
nismului. ce priveşte frecvenţa. compresoarelor. care în zilele de
Frecvenţa slabă în unele Comitetul de partid al minei lucru trebuie să lucreze încon­
tinuu.
cercuri se datoreşte şi unor pro­ Petrila este hotărît să-şi îmbu­
Tot în vederea creşterii pro­
pagandişti care se prezintă slab nătăţească munca de îndrumare ductivităţii muncii, s-a trecut la
introducerea normelor cu moti­
pregătiţi, vorbeso generalităţi şi control asupra învăţămîntu­
lipsite de legătura' cu munca şi lui de partid în aşa fel ca aces­
viaţa , de fiecare zi, sau negli­ ta să se desfăşoare la un nivel ficată munca de agitaţie în rîn- statură gigantică şl a luat soarta ţării Hankou.
jează cu totul cercul sau cursul mai înalt.
de care răspund. Un astfel de A. CERBU durile minerilor, în vederea ob­ în propriile sale miini. Iată dece chiar — In China aa fost multe dinastii
exemplu îl constituie tov. Şte­ =«38: ţinerii cărbunelui de calitate cît din prima zi poporal liber al Chinei de împăraţii a spus el. Ele veneau şi
fan Sico, propagandist la un
mai bună şi în vederea realiză­ a păşit sub conducerea partidului co­ plecau, dar sărăcia, necazurile şi mi­
1cerc de studiere a problemelor „Să dăm patriei rii de economii. munist pe calea construcţiilor, a pă­ zeria celor mulţi rămîneau ca la înce­
de bază ale marxism-IeninismU' Ţinînd cont de rezultatele fru­ şit cu curaj, cu încredere aşa cum U put, irecînd din veac în veac. — Pé
lui. In cercul condus da._el, ca­ produse cît mai moase obţinute în anul trecut, şade bine unui stăpîn pe propriul său faţa lui smeadă înflăcărată de soarele
litatea cuvîntului introductiv şi multej mai bune s-a luat măsura de-a se reacti­ pămînt. sudic înflori un zâmbet abia precepii-
'ă convorbirilor sînt slabe pen-
va iniţiativă minerilor de la Ani- Vizitînd orice colţişor al acestei ţări bil. — Acum, însă, avem o dinastie a
şi mai ieftine“ noasa „o tonă de cărbune peste întinse veţi vedea pretutindeni oameni noastră, a poporului. Dinastia noastră
plan, de fiecare om, în fiecare desfăşurînd o vastă activitate: oraşele are mîint bătătorite, agite. Tot ce ridi­
In îrJreprindera I.'A.R.T. Deva cele schimb“. Această iniţiativă va fi capătă o nouă înfăţişare, se constru­ căm şi construim cu aceste mîini, to­
patru brigăzi de producţie ale tineretu­
lui, muncesc cu deosebii elan pentru sprijinită şi mai mult 'de către iesc uzine şi fabrici, se construiesc şo­ tul este pentru n o ii
realizarea planului de producţie.
comunişti şi se va introduce la sele şl poduri, baraje de irigaţie, se La uzina de maşini agricole din Pe­
De la începutul anului, de pildă,
peste 30 de tineri din aceste brigăzi, fiecare brigadă, urmărindu-se instalează puternice turbine hidraulice. kin l-am cunoscut pe comunistul Sun
îşi depăşesc permanent normele între
C.G. al P.M.R. din anul trecut, etc. 6—15 la sută. Printre aceştia se nu­ luarea unor angajamente cît mai Acesta este aspectul Chinei de astăzi. Şan-lin. Este un om mărunt de statură
deoarece nu se primise manualele ne­ mără taoarăşii Nicolae Lazăr, Ioan
cesare. Stega, Ecaterina Beraru [rina Zsok, aproape de posibilităţi. Deosebit de mari perspective se des­ cu o privire liniştită. Cîndva a fost
Rigler Reinhard şi alţii.
De cîtva timp s-au primit nârfuale In concluzie, se poate spune că chid în faţa fluviului lanţzl. comandantul unul detaşament de par­
şi au şi fost expuse primele lecţii. (5a Tinerii din cele patru brigăzi, fiind deşi sarcinile sînt majorate faţă ’Acest fluviu curge lin, fără grabă, tizani, iar acum este maistrul secţiei
urmare a grijii manifestate faţă de ajutaţi de către oragnizaţia de bază de cele ale anului trecut, harnicii în care se fabrică plugurile ca două
buna desfăşurare a învăţămîntului, P.M.R. şi U.T.M., precum şi de către mineri sînt hotărîţi să le depă­ pe apele lui plutesc cînd convoaie de brăzdare.
frecvenţa este de peste 90 la sută. conducerea administrativă a între- şească şi pe acestea şi că în lup­ bărci pescăreşti întinzlndu-şi în băta­
Unul din cele mai bune cercuri este prinderii, muncesc sub lozinca „Să ta lor, minerii sînt ajutaţi de ia vîntului pînzele galbene de culoarea In fiecare zi pe poarta uzinei ieşeau
cel condus de propagandistul Nicolae dăm patriei produse cit mai multe, conducerea exploatării miniere apei, cînd şlepuri părînd a fi nişte in­ scirţîind din greu care încărcate cu
Timofte. candidat de partid, care se mai bune şi mai ieftine“ ! şi de organizaţia de partid, care suliţe plutitoare, încărcate cu cărbune, pluguri. însoţind o astfel de încărcă­
au luat suficiente măsuri în a- bambus, bumbac, orez, cînd un vapor tură pînă la poartă, Sun Şan-lin spuse
pregăteşte temeinic, organizează discu­ VASILE PURCILEANU tăind apele tulburi ale fluviului. Pe celui care conducea carul:
corespondent cest sens. Minerii de la Tebea maluri se înalţă construcţii îmbrăcate
ţii vii şi interesante, antrenînd în a- în schele de bambus. — Ieşiţi la d m p şi încercaţi-le, fără
vor putea duce lă îndeplinire cu mine. Am să vin sîm bătăl
cest fel cursanţii să participe în mod Cel mai important eveniment din re­
succes saroinile trasate de Con­ giunea Fluviului Ianţzi este însă con­ Sun Şan-lin na era numai condu­
activ la ele. cătorul secţiei. El ajuta ţăranilor să
ferinţa regională de partid. strucţia podului. De secole poporul viso înveţe să folosească maşinile produse
OpQ0GQQGCp«»9apapC*X»aQQQ0QP0!^^ de uzină. Dedbicei, sîmbătă noaptea
, Sun Şan-lin pleca cu bicicleta în vreun
zat încă nici un beneficiar deşi ţii cu prestaţii către populaţie, a 'productivităţii muncii cu pes­ sat unde îi învăţa pe ţărani la dm p
a fost sezisată de acest lucru în cum ar fi cele de tinichigerie, te 10 la sută. Dar, ce folos că să are păinîntul cu plugul.
repetate rînduri. Atitudinea to­ lăcătuşerie şi altele, ale căror aceste strădanii nu sînt stimula­
Am mai cunoscut un comunist —
varăşilor de la O.R.A.D. este localuri sînt prevăzute a fi con­ te şi de întreprinderea „I .G. Fri- pe Siwn Bi-ţzian, preşedintele unei co­
destul de condamnabilă şi me­ struite pe lîngă fabrica de pîine. mu" din ‘Orăştie, care furnizează operative agricole. Avea o faţă des­
rită să fie analizată cu toată se­ Mai bine zis conducerea între­ lemnul pentru armare la chisă, ochi negri luminoşi şi veseli. Mai
purta încă haina militară şi nu-şi pier­
riozitatea de către organele com­ prinderii „Grişana” vrea să con­ mină ? Această întreprindere duse ţinuta de soldat. Mi se spuse că
Siun a înviJis lipsa de apă şi a con-
petente. struiască aici un adevărat com­ nu se străduieşte să-şi respecte strîns nisipurile să se retragă.
Aceeaşi întreprindere (O.R.A.D) plex al industriei locale dar nu contractul şi trimite pentru ar­ La chemarea lui, ţăranii au început
să sape fîntîni şi canale pentru apa
nu-şi respectă nici obligaţiunile este sprijinită în această direcţie. mare lemn putred, ce necesită a care urma să fie scoasă la suprafaţă.
privind aprovizionarea întreprin­ Şi unul din motivele principale fi schimbat foarte des, lucru care Tot satul a ieşit la cîmp. Lupta pen­
pentru care nu poate să-şi reali­ duce şi la ridicarea preţului de tru apă a durat trei luni şi, în sfîrşit,
sare pentru îmbunătăţirea mun­ derii „Grişana“ cu piese de din pămînt a ţîşnit cu forţă apă.
schimb pentru maşini şi utilaje. zeze sarcinile propuse este toc­ cost al cărbunelui.
cii de viitor. Din această cauză muncitorii de ...Fără îndoială că Liao Sin avea
In raion există însă resurse Ia „Grişana“ întîmpină mari mai netrimiterea la timp a aces­ Considerăm că de existenţa dreptate: dinastia poporului a prins pe
greutăţi în repararea şi întreţi­ vecie rădăcini în China. Milioane de-
locale inepuizabile dar folosirea nerea utilajelor de producţie, tui proiect. deficienţelor arătate mai sus se oameni ai muncii ca Liao Sin au cu­
lor este dependentă de anumite greutăţi care au o influenţă ne­ cerit puterea în lupte crîncene şi nu
organe regionale care, în ulti­ Tot pe linia folosirii din plin face vinovată şi conducerea sec­ intenţionează să o cedeze nimănui —
mul timp, au tratat cu vitregie gativă şi asupra realizării sar­ nici ciankaişiştilor, nici imperialiştilor
această întreprindere. cinilor de plan. a resurselor locale conducerea ţiei de industrie locală de pe americani. Şi oricîi s-ar înfuria ama­
torii de harapnice coloniale de peste.
In anul trecut, de pildă, în­ întreprinderii „Grişana” a făcut lîngă sfatul popular regional Ocean, oricît s-ar strădui Eisenhower
şi Dulles să încurajeze păsările de pra­
nenumărate demersuri pentru a care la orice sezisare a condu­ dă care s-au cuibărit în Taivan, oricîi
v-WV ar încerca cu ajutorul dolarilor şt al
intra în posesia carierei de la cerii întreprinderii „Crişana” a diviziilor atomice să insuflé un spirit
belicos generalilor înjrînţi, insula Tai­
treprinderea „Grişana“ a con­ încă din primăvara anului tre­ Gura Morii exploatată în pre­ rămas pasivă. Această secţie cu­ van, parte integrantă a Chinei, care, d
avut mult de suferit, se va întoarce la
ale tractat cu O.R.A.D. —• Deva cut s-a pus problema construirii zent de o altă instituţie noaşte destul de bine stările de
in condiţiuni necorespunză-' lucruri 'de aici şi în repetate rîn­ patria mamă.
6.600 tone var gras. Varul pro­ unei fabrici de pîine în oraşul 'A stîrni mai multă teamă, a seniănă
toare. Dar toate demersurile au duri a promis că va lua măsuri
industriei dus la Vaţa este de foarte bună Brad. In acest sens au fost alo­ panică — acesta este scopul clicii mi­
rămas fără nici un rezultat con­ pentru remedierea lor, dar au litariste americane. Dar cine nu ştie
calitate dar conducerea O.R.A.D.- cate fondurile necesare, s-a pro­ că numai oamenii cu nervii slabi ]pot
locale ului, fără nici un motiv, a repar­ curat şi transportat la locul con­ cret deşi această carieră, care rămas numai promisiuni. fi Intimidaţi şl numai cei slabi pot fi
învinşi. Poporul chinez — nu este un
tizat beneficiari numai pentru strucţiei întreaga cantitate de se află în apropierea şoselei Sarcinile de plan pe anul 1959 secret pentru nimeni — are nervi mai
Brad-Abrud, ar aduce mari ve­ pun şi în faţa întreprinderii de tari ca oţelul şi o forţă cu adevărat
5.147,8 tone de var. Din cauza cărămidă. Lucrările însă nu nituri prin exploatarea ei raţio­ industrie locală „Grişana” din
titanică.
strucţie şi prelucrarea acestora, nerespectării contractului de că­ au început nici la ora actuală din
tre O.R.A.D. (nerepartizarea de lipsă de proiect. Tovarăşii de la nală de către întreprinderea oraşul Brad răspunderi mari. A-
beneficiari pentru întreaga can­ Institutul regional de proiectări „Crişana”. Din piatra de aici se ceastă înseamnă că trebuie să
titate de var contractat) cupto­ care au fost însărcinaţi cu exe­ pot confecţiona în bune condi­ fie lichidate neîntîrziat lipsurile
rii întreprinderii a existat şi rul de la Vaţa a rămas blocat, cutarea proiectului nu l-au pre­ ţiuni cantităţi însemnate de bol- existente. Conducerea întreprin­
există o preocupare permanentă sistîndu-se totodată şi producţia dat nici pînă în prezent căci re­ ţari, atît de necesari minelor din derii „Grişana” însă nu va putea
pentru dezvoltarea continuă a de var. Conducerea întreprinde­ raionul Brad. să facă singură acest lucru. Ea
acestor ramuri. Bineînţeles că ţeaua de industrie locală regio­
în această direcţie a primit un
sprijin preţios şi din partea co­ rii „Grişana“ s-a străduit şi a nală, a venit cu 4 modificări la In scopul creşterii producţiei şi trebuie să fie sprijinită îndea­
mitetului executiv al sfatului proiect, din lipsa unei documen­ productivităţii muncii la mina de
furnizat anumite cantităţi de var cărbuni, conducerea întreprin­ proape de toate forurile tutela­
popular raional care, trimestrial, pentru nevoile locale ale raio­ taţii şi teme precise. Trebuie ' derii „Crişana“ a luat toa­ re, precum şi de cele cu care
a analizat activitatea întreprin­ nului. Cu toate acestea la ora menţionat că din această cauză te măsurile pentru mecaniza­ conlucrează, care pînă acum ău
actuală mai are încă un stoc de tratat cu vitregie această între­
300 tone var pentru care întreprinderea „Grişana“ nu rea întregului proces de forare, prindere.
O.R.A.D. — Deva nu a reparti­ poate să deschidă nici alte sec­ lucru care va duce la o creştere I. MANEA