Page 59 - 1959-01
P. 59
Pa«?. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 126«
JPrin infermediyi tratatului de pac© gfciyJb r jui&ffbele şJtlrx -iiüimelé ştiri
a renaşterea naţională a Germ ani 5BB
Prima parte a raportului prezentat de Walter Ulbricht
la plenara Comitetului Central al P.S.U.G.
BERLIN 19 (Agerpres). — Sub li se poate tolera ca reunificarea să ai matice, economice şi culturale norma D E C LA R A Ţ IA COMUNĂ Vizita iui 1. !. noian în 5 M
tiu! „Prin intermediul tratatului de pa bă loc sub presiunea puterilor occi le cu aceste state. Relaţiile diploma
ce la renaşterea naţională a Germa dentale imperialiste, în scopul inclu tice unilaterale ale ţărilor occidentale
niei“, ziarul ;jNeues Deutschland“ a
publicat prima parte a raportului pre derii întregii Germanii în N.A.T.O. cu guvernul R.F. Germane înseamnă a delegaţiilor de partid şi WASHINGTON 19 (Ager-, ny“, A. I. Mikoian a luat cu-
zentat de către W. Ulbricht, prim-se- preş) — TASS anunţă : In sea vîntul în cadrul emisiunii tele
cretar al C.C. al P.S.U.G., la plena In continuare, W. Ulbricht s-a ocu o încurajare a forţelor militariste a- ra zilei de 18 ianuarie, la invi vizate „Intîlnirea cu presa“.
ra Comitetului Central al Partidului
Socialist Unit din Germania. pat de problema legată de sarcinile, gresive din Germania occidentală. taţia celei mai mari societăţi de Timp de o oră el a răspuns la
guvernamentale ale R. P. Albaniaorganizarea şi ţelurile Confederaţiei radio-teileviziune din S.U.A. numeroasele întrebări ale unor
W. Ulbricht a salutat proiectul Tra W. Ulbricht a analizat apoi poziţia corespondenţi americani.
tatului de pace cu Germania, prezen „National Broadcasting Gompa-
tat de Uniunea Sovietică, subliniind celor două state germane. Constituirea partidului social-democrat în proble şi R. Cehoslovace
că Tratatul de pace nu modifică ni confederaţiei, a subliniat W. Ulbricht, mele de importanţă vitală pentru po
mic In existenţa şi dezvoltarea orîn-
duirii sociale socialiste din Republica este în legătură cu îndeplinirea prin porul german. PRAGA 19 (Agerpres). — este înzestrat cu arma atomică Peste 4 milioane de şomeri
Democrată Germană, el nu modifică cipalelor prevederi ale Tratatului de Agenţia CETEKA a transmis şi cu arma rachetă, în Statele Unite
nimic nici în ceea ce priveşte exis pace. Încheierea Tratatului de pace ar W. Ulbricht a adresat membrilor
tenţa orînduirii capitaliste în Germa crea premisele necesare apropierii din partidului social-democrat chemarea de declaraţia comună a delegaţiilor j,n declaraţie se relevă nece- NEW YORK 19 (Agerpres). au de mult de lucru şi care au
nia occidentală. El este acceptabil deo tre cele două state germane şi unei a sprijini propunerea Uniunii Sovie de partid şi guvernamentale ale sitatea rezolvării problemei Ber- pierdut dreptul la ajutorul de
potrivă pentru socialism şi pentru ca strînse colaborări între ele. Obiecti tice cu privire la Tratatul de pace cu sR_ e-.mPn.a—Aită-lbiÎan-—niua- - r—m*ş-viiar \ RviCzietheios1*l*î1onvI aCAce-e, linului şi se subliniază că cele Zilele trecute, .Ministerul Muncii şomaj. In legătură cu aceasta,
pitalism. Tratatul de pace nu cuprin vul final al confederaţiei îl constituie Germania, de a contribui la unirea hoslovacia a delegaţiei de par 1douwa «d4 elegaI ţ• •ii sai lul tu a propune- din S.U.A. a comunicat că la ziarul sindical „AFL-CIO News“
de decît prevederi referitoare la su reunificarea Germaniei ca stat demo tuturor forţelor în lupta pentru reuni tid şi guvernamentale albaneze rea din 10 ianuarie a guvernului jumătatea lunii decembrie 1958 scrie intr-unui din numerele din
veranitatea Germaniei ca stat paşnic crat şi iubitor de pace, confederaţia ficarea Germaniei într-un stat iubitor sovietic cu privire la convoca în Statele Unite existau 4.100.000 ianuarie: „O nouă armată se
şi democratic, precum şi Ia relaţiile ei de pace şl democratic, prin constitui In declaraţie se arată că fac rea unei conferinţe de pace şi şomeri. Această cifră depăşeşte mişcă cu greutate pe drumurile
cu celelalte popoare. la încheierea Tratatului de pace cu 300.000 numărul şomerilor înzăpezite ale Americii — o u-
are, aşadar, un caracter provizoriu. rea unei confederaţii. torul hotăriior în evoluţia si cu Germania. riaşă armată de şomeri şi-a e-
Populaţia R.D. Germane şi toate Analizînd organizarea şi activitatea Sîntem dispuşi, a declarat W. Ul tuaţiei internaţionale este dez din luna precedentă şi cu peste puizat camiplet ajutorul de şo
forţele iubitoare de pace din Germa volt'area multilaterală a sistemu Popoarele celor două ţări a- un milion nivelul şomajului di maj... Unii diln ei nu mai au
nia sînt recunoscătoare Uniunii Repu viitoarei confederaţii, W. Ulbricht a a- bricht, să punem la dispoziţie toate preciază mult importanţa R. D. naintea declinului economic din de lucru de mult — din toam
blicilor Sovietice Socialiste pentru a- Germane, primul stat iubitor de anii 1957— 1958. Un număr în na şi iarna anului 1957“.
ceastă măreaţă iniţiativă care slujeş rătat că Consiliul intergerman trebuie posibilităţile pentru o asemenea discu lui socialist mondial care îşi pace şi democrat din istoria
te cauzei păcii şi contribuie la solu să fie organul suprem al confedera ţie sinceră. Germaniei, pentru evoluţia situa- semnat din aceşti şomeri îl for
ţionarea problemei naţionale vitale a dovedeşte intr-un mod de netă ţiei internaţionale şi pentru secu- mează muncitorii care nu mai
poporului german. ţiei. Consiliul intergerman al confe rita-tea popoarelor,
Sîntem dispuşi de asemenea să ac găduit superioritatea asupra
W. Ulbricht a respins ideea „ale deraţiei se va ocupa cu reglementarea ceptăm toate propunerile conducerii si sistemului capitalist. Cele două ţări salută p'ropu-
gerilor libere pe întreaga Germanie", relaţiilor dintre R.D. Germană şi R.F.
formulată de puterile occidentale, sub Germană. Aceasta se referă în primul ale tuturor organizaţiilor partidului Reprezentanţii celor două ţări nerea sovietică ca între ţările
liniind qă aceste alegeri s-ar desfă rînd la probleme cum sînt desfiinţa participante la N.A.T.O. şi ţă
şura sub presiunea armei atomice şi rea serviciului militar în R.F. Germa social-democrat din Germania, oare ur a-trag atenţia cu toată serioz-itu- rile membre ale Tratatului de
a militariştilor N.A.T.O. Cercurile gu nă, stabilirea efectivului forţelor arma la Varşovia să fie încheiat un
vernante ale puterilor occidentale, te, reglementarea comerţului interger măresc discutarea sinceră a posibilită tea asupra evoluţiei situaţiei în Tratat de. neagresiune şi. pro
a spus W. Ulbricht, sînt datoare ca, ţii de a se înfăptui o politică ger R. F. Germană unde, ou ajuto punerea poloneză cu privire la
în sfîrşit, să ia notă de faptul că reu- crearea în Europa centrală a u-
nificarea Germaniei este o chestiune mană muncitorească comună şi de a se rul puterilor occidentale, în spe- nei zone denuolearizate.
numai a poporului german şi că nu
man etc. realiza un acord. j cial al 'S.U A ,- noulŢ Wermacht In continuarea declaraţiei se Trupele pakistaneze
Confederaţiei îi revine de asemenea | -aas- arată că cele două delegaţii au
căzut de acord asupra unei serii coniinuă provocările împotriva Indiei
sarcina de a pregăti alegerile pe în- | de măsuri care vor contribui la
extinderea colaborării dintre DELHI (Agerpres). — După
Plenara lărgită a. C.C.(reaga Germanie. Constituirea unei j Partidul Comunist din Cehoslo cum relatează presa, trupele pa
confederaţii a statelor germane în con- * vacia şi Partidul Miuncii din Al kistaneze continuă acţiunile lor continuă să supună unui toc de
diţiile existente, a arătat W. Ulbricht, al P.C. Bulgar bania şi la lărgirea schimbului de provocare la frontierele In- artilerie satul Hartakitila, situat
constituie unica cale realistă spre res ciiei. La 15 ianuarie o subunitate în regiunea oraşului Silchar.
pakistaneză de grăniceri a des După cum anunţă ziarul „Times
tabilirea unităţii Germaniei. SOFIA 19 (Agerpres). — Du Hotărîreă subliniază că teze chis focul asupra satului indian ot India“, la 16 ianuarie, avioa-
In condiţiile existenţei a două state pă cum transmite agenţia ATB, le vor fi publicate în presă pen Karoigora, situat la frontiera ne cu reacţie ale forţelor armate
la 19 ianuarie la Sofia a fost tru a fi discutate de întregul dintre statul Assam şi Pakista aeriene pakistaneze au violat
germane, a subliniat W. Ulbricht, la dat publicităţii un comunicat din popor. nul de est. Trupele pakistaneze pentru a patra oară in decurs
soluţionarea problemei germane pe ca care rezultă că la 15, 16 şi 17 de o săptămână spaţiul aerian
le paşnică ar contribui stabilirea de ianuarie a.c., la Sofia a avut loc Comitetul Centra! al Partidu al Indiei în regiunea Djammu.
către toate, ţările a unor relaţii diplo- lui Comunist Bulgar, se arată
iW ^ .v > > y ^ w w M W » ;.v plenara lărgită a Comitetului în hotărîre, cere organizaţiilor de experienţă în munca de par
Central al Partidului Comunist de partid şi organizaţiilor Uniu tid şi în construirea socialismu
Bulgar, cu participarea membri nii Populare Agrare din Bul lui în Cehoslovacia şi Albania.
lor Comisiei centrale de revizie garia, organizaţiilor Frontului Cele două delegaţii declară că MIERCURI 21 IANUARIE 1959
a P.C. Bulgar,- a preşedinţilor Patriei, organizaţiilor economi partidele lor vor apăra şi de- Spectacole cinematografice
Consiliilor populare regionale şi ce, sindicale şi de tineret să or acum înainte cu toată hotărîreă
a primilor secretari ai comite ganizeze în oraşe şi sate, în în punitatea ma-rxism-len-inismulu{ DEVA : Prăpastia tigrului; PETRO IL1A : Ei s-au jertfit pentru palrie:
Ş A N I: Omul meu drag !' Bomba ; SIMERIA : Pe Donul liniştit; LONEA :
telor raionale de partid. treprinderi, în gospodării agri şi vor lupta ou dîrzenie împotri ALBA IULIA: Adevăratul sfîrşit al Startul tinereţii; TEIUŞ : Şcoala pă
războiului; Trei starturi - SEBEŞ : rinţilor ; ZLATNA: Misterul din ve
Plenara a discutat tezele ra cole cooperative de muncă, în va revizionismului contemporan Invenţie diabolică: ORAŞTIE : Pe ace chea ramă : BARU MARE : Neamul
portului lui Todor Jivkov, prim- instituţii şi S.M.T.-uri o largă -- "cel mai înrăit duşman al miş laşi drum; HAŢEG : Pălăria lui Ana- Gheracilor; APOLDU DE S U S : Ti
seoretar aii G.G. al P.G. Bulgar, discutare a tezelor. cării muncitoreşti internaţionale. t o l; BRAD : Bravul soldat Svejk ; grii zburători.
cu privire la accelerarea dez
voltării economiei naţionale, la
ridicarea nivelului material şi •1 ¦ • *I W w Vo> »S* W kw vv a NU f «*• D « W M w » V -
cultural ai oamenilor muncii şi Ajutorul economic şi tehnic acordat
m & to> ii 0
la reorganizarea conducerii de de U.R.S.S. Republicii Arabe Unite PROGRAMUL 1 : 6,25 Jocuri popu 14,50 Concert de prînzî 16,15 Muzică
stat şi economice. lare romîneşti; 9,00 Muzică de estra populară romînească; 16,45 Muzică
dă ; 9,30 Vreau să ştiu-; 11,05 Program uşoară ; 17,30 Solişti şi orchestre de
In urma unei ample- dezbateri, CAIRO 19 (Agerpres). — rare economică şi tehnică în de muzică populară; 11,45 Muzică muzică uşoară din ţări de democraţie
distractivă; 12,35 Muzică uşoară so populară: 19,00 Teatru la microfon:
plenara Comitetului Centra! a TASS transmite: In urma co-n- cheiat la 29 ianuarie 1958 între vietică; 14,00 Din muzica de estradă
a compozitorilor noştri; 15,10 Muzică;
aprobat in unanimitate tezele ra simţămîntului guvernului URSS U.R.S.S. şi Republica Egipt, or 15,40 Primăvara omenirii; 16,45 Mu „Orologiul Kremlinului“ ; 21,15 Con
portului lui Todor Jivkov. de a acorda ajutor economic şi ganizaţiile sovietice corespunză zică uşoară; 18,00 In slujba patriei;
tehnic Republicii Arabe Unite, toare vor efectua lucrările de 18,30 . Muzică populară romînească i cert' de muzică populară rômîneascâ ;
Plenara a adoptat o hotărîre în oraşul Alexandria, la 18 ia proiectare, vor livra utilajul, ma 20,15 Concert simfonic; 21,00 Şcoala
corespunzătoare, care aprobă te nuarie a fost semnat un protocol şinile şi materialele necesare şi viaţa; 21,40 Muzică uşoară; 22,45 21,45 Emisiune literară; 23,15 Concert
zele raportului lui Todor Jivkov care cuprinde lista întreprinde construcţiei şantierului naval, Muzică populară romînească.
şi, dată fiind marea importan rilor industriale necesare şantie vor acorda ajutor tehnic în con de noapte.
ţă de stat a acestei probleme, rului, care vor fi construite de struirea, montarea, punerea la PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
propune ca ele să fie prezentate R.A.U. în colaborare cu Uniu punct, darea în exploatare şi or populară romînească din Moldova! BULETINE DE ŞTIRI; 5,00; 6,00;
spre examinare apropiatei se nea Sovietică,
siuni a Adunării Populare a Re ganizarea producţiei în între 7,00; 11.00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00,; 20,00 ; 22,00 : 23,52 (progra
mul 1); 14,00; 16.00; 18,00; 21,00;
publicii Populare Bulgaria. In baza acordului de colabo prinderile acestui şantier. 23,00 (programul II). .,
Constructorii lucrării hidraulicei <rLj»
de la Cintun de pe Fluviul Galbeni
au construit un dig provizoriu du-l „ B A R A J U L D E L A A S S U A N “- Ziarul egiptean „Al-Ahbar" finanţarea construcţiei barajului
pă metode locale, care va ajuta la < scria în ziua semnării acordu vor fi înfăptuite de organizaţii
construirea unui baraj cu o lungime' GOiistPücfie in fim ii a Republicii Ir a k Unite lui că ajutorul economic şi teh le egiptene. In prezent a şi fost
de 560 metri. Digul provizoriu de ' nic acordat de Uniunea Sovie constituit un comitet suprem
iarbă şi pămînt face faţă valurilor. La 27 decembrie 1958. la Ca de P. N1KITIN, actuală, iar producţia de ener tică Republicii Arabe Unite, nu pentru construirea barajului de
Fluviului Galben care au aci unj iro a fost semnat acordul cu pri gie electrică va creşte de a- prevede nici o condiţie politică la Assuan, condus de mareşa
debit de 2.100 metri cubi pe se-! vire la acordarea de către Uniu vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru relaţiile economice proape 10 ori. O asemenea spo sau de altă natură, ceea ce îl
nea Sovietică a ajutorului eco externe, de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. rire considerabilă a producţiei lul Amer, vicepreşedinte al
cundă. nomic şi tehnic pentru construi de energie electrică va consti face să fie mai avantajos decît R.A.U.
IN FOTO: Constructorii pregă-’ rea primei părţi a marelui ba struirea de noi sisteme de iri suprafaţa irigabilă în provincia tui un impuls hotărîtor în dez „ajutorul“ american pe care
raj de la Assuan din Republica gaţie şi reconstruirea vechilor egipteană, pe baza lacurilor de voltarea economiei. S.U.A. îl folosesc pentru a se In afara ajutorului acordat în
lese stîncile ce vor consolida ba-, Arabă Unită. sisteme din valea Nilului. acumulare, cu aproximativ amesteca în treburile interne ale construirea barajului de la As
rajul de lîngă oraşul Jinciuan, ca 520.000 hectare. Astfel se va pu In ce va consta participarea altor ţări. suan, Uniunea Sovietică acordă
pitala Regiunii autonome Ningsiaj Această acţiune este o nouă Importanţa economică a con tea trece la irigarea pămîntu- Uniunii Sovietice la construirea Republicii Arabe Unite ajutor în
Hui. contribuţie la dezvoltarea şi în struirii barajului de la Assuan, rilor în tot cursul anului, strîn- barajului de Ia Assuan ? Guver In această ordine de idei este
tărirea continuă a colaborării e- pentru Republica Arabă Unită, gîndu-se 2—3 recolte pe an de nul sovietic va asigura îndepli cazul să amintim că în 1956, construirea a peste 100 de o-
V a l a <Z V ä S C C H C conomice dintre cele două ţări, este uriaşă. După cum se ştie pe o suprafaţă de aproape nirea de către organizaţiile so Statele Unite ale Americii şi biective industriale, atît în pro
bazată pe principiile coexisten principala problemă pentru Re 300.000 hectare din jurul bazi vietice a lucrărilor de proiecta Anglia au refuzat să acorde E- vincia egipteană, cit şi în pro
şi ir ig S .U .A . ţei paşnice şi egalităţii în drep publica Arabă Unită o consti nului de irigaţie, pămînturi care re, explorare şi cercetare, livra giptului împrumutul promis pen vincia siriană. Acest ajutor de
turi a statelor suverane. Ea a- tuie lipsa de terenuri arabile: în prezent dau o singură re rea de maşini, utilaje şi mate zinteresat constituie un aport
NEW YORK (Agerpres). — rată cum se pot şi cum trebuie în provincia egipteană, unui lo coltă. riale. tru finanţarea construcţiei ba important la industrializarea ţă
Agenţia Associated Press anun să se statornicească relaţiile cuitor îi revine abia 0,1 ha. de rajului de la Assuan. încă de rii.
ţă că un val puternic de viscole dintre state cu orânduiri sociale pămînt. Din suprafaţa totală a In acelaşi timp viitorul lac de Organizaţiile sovietice vor a- pe atunci poporul egiptean şi-a
şi frig s-a abătut asupra S.U.A. diferite. ţării este valorificată numai a- acumulare va contribui la pre sigura conducerea tehnică a con dat seama de manevrele cercu Prietenia indestructibilă din
în special asupra regiunilor si proximativ 4 Ia sută, restul de venirea inundaţiilor care prici strucţiei primei părţi a bara rilor guvernante americane şi tre popoarele sovietice şi arabe
tuate in apropierea lacului Mi- Conform proiectului, barajul 96 la sută se prezintă sub for nuiesc în fiecare an pierderi jului, montarea utilajului şi pu engleze, care încercau să folo a fost verificată de viaţa însăşi.
chigan. de Ia Assuan se prezintă ca o mă de pustiuri. Deşi în provincia considerabile economiei ţării. De nerea lui în funcţiune. In acest sească împrumutul promis ca un In zilele grele cînd un pericol
construcţie grandioasă. înălţi egipteana a R.A.U. există su asemenea construirea barajului scop în R.A.U. vor îi trimişi in mijloc de presiuni asupra Egip de moarte plana asupra inde
In regiunea oraşului South mea barajului este de 111 metri, prafeţe care puteau fi irigate, de la Assuan va contribui la gineri, tehnicieni şi muncitori tului, pentru a-1 sili să renunţe pendenţei popoarelor arabe, U-
Bend, statul Indiana, a fost de iar lungimea de 5.000 metri. Ba precum şi fîntîni, totuşi felahii crearea unui mare nod energe calificaţi din Uniunea Sovietică. Ia politica sa naţională indepen niunea Sovietică le-a întins o
clarată starea excepţională. rajul va crea un lac de acumu egipteni nu au putut folosi a- tic. dentă. După cum se ştie, aceas mînă de ajutor. Acest lucru a
lare cu un volum de 130 mi ceastă apă pentru valorificarea Pentru construirea primei tă încercare de şantaj a eşuat. avut o importanţă hotărîtoare
¦Viscolul puternic a paralizat liarde metri cubi. Lungimea to pustiuri lor, deoarece colonialiştii In prezent, în provincia egip părţi a barajului de Ia Assuan, pentru zădărnicirea planurilor
aproape in întregime regiunea. tală a lacului de acumulare este englezi au frînat în mod artifi teana puterea totală a tuturor guvernul sovietic a găsit posi O trăsătură caracteristică a agresive ale colonialiştilor. Ara
Şcolile, magazinele şi fabricile de 500 km., dintre care 350 km. cial timp de aproape 80 de ani termocentralelor depăşeşte cu bilitatea ca, în pofida uriaşelor ajutorului economic şi tehnic so bii nu pot uita rolul pe care l-a
au fost închise. Circulaţia auto pe teritoriul Egiptului şi 150 dezvoltarea forţelor de produc puţin 500.000 kW., iar producţia cheltuieli din economia naţio vietic acordat Republicii Arabe avut poporul sovietic în curma
buselor şi a altor mijloace de km. pe teritoriul Sudanului. ţie în ţară, căutînd să o men anuală de energie electrică nu nală a U.R.S.S., legate de înde Unite şi altor ţări, este faptul rea agresiunii anglo-îranco-is-
transport din oraşul South Bend, ţină ca sursă de riiaterii prime depăşeşte 1,4 miliarde kWh. plinirea planului de şapte ani, important că organizaţiile sovie raeliene împotriva Egiptului, în
cu o populaţie de 115.000 locui Prima parte a construcţiei şi piaţă de desfacere. să pună la dispoziţia guvernu tice nu devin în nici un caz pro preîntîmpinarea atacului impe
tori, a fost întreruptă. Cîteva prevede executarea profilului ba Odată cu terminarea construc lui R.A.U. un credit pe termen prietari particulari, nu partici rialist împotriva Siriei, în înce
din şoselele principale din par rajului, înalt de 50 metri, şi a Potrivit calculelor prelimina ţiei hidrocentralei de pe lîngă lung în valoare de 400 milioane pă la conducerea întreprinderi tarea ocupaţiei americano-engle-
tea de nord. a statului Indiana 7 tuneluri de scurgere cu o lun re ale specialiştilor egipteni, re barajul de Ia Assuan, puterea ruble în condiţii avantajoase. lor construite cu ajutorul lor, ze a Libanului şi Iordaniei.
au fost blocate de nămeţi. gime de cîte 2 km. fiecare prin glementarea debitului de apă al centralelor electrice .din provin Dobînda este de 2,5 la sută, în nu realizează profituri de pe ur
care vor trece apele Nilului o- Nilului permite să se mărească cia egipteană va spori de pa treg împrumutul urmînd să fie ma acestora. Toate aceste în Poporul sovietic este satisfă
colind barajul, precum şi con- tru ori în comparaţie cu puterea rambursat în 12 ani. treprinderi devin proprietate su cut de încheierea acestui acord
verană a ţărilor pe teritoriul că şi doreşte din tot sufletul, po
rora au fost construite. A obţine porului prieten al Republicii A-
vreun profit pe seama altor po rabe Unite, terminarea cît mai
poare — acest lucru este străin rapidă a construcţiei barajului
naturii statului sovietic. de la Assuan şi noi succese în
lupta lui pentru întărirea păcii
Conducerea administrativă şi şi independenţei naţionale.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 ATartie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plutită în numerar conform ap. clarii Direcţiunii Generale P.T. T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafica „1 M A I " — Deva.