Page 6 - 1959-01

Pag* 2 'SOCIALISMULUI Nr. 1256

Primul agrega! din lume

protontopireacontinuai oţelului

Un colectiv al Institutului de proiectări şi construcţii „Ukr-

ghipromaş“ din Harkov a realizat primul agregat universal

din lume pentru topirea continuă a oţelului.

Spre deosebire de convertizoare, de cuptoarele Martin şi Un nou tip Feritele —un grup important
electrice, care livrează oţelul în mod periodic, la noul agregat

procesul tehnologic de elaborare a oţelului decurge neîntrerupt. de autocamion de semiconductor!
La întocmirea proiectului au îost folosite cele mai noi reali­
Profesorii şi studenjii secţiei Institutul de fizică al Acade­ şinile de calculat în tehnica te­
zări ale tehnicii în domeniul oţelăriei: pentru purjarea băii oxi­ auto, a Universităţii pentru miei de Ştiinţe a R. Cehoslova­
dante a agregatului se utilizează oxigenul, tratamentul electric construcţia de maşini din Ghi- ce, acordă o deosebită atenţie lecomenzii şi. automatizării, alte
se efectuează prin inducţie în vid a oţelului lichid, se mecani- rin, (R.P. Chineză), lucrează la cercetării feritelor. ferite servesc la construirea de
zează la maximum întregul proces etc. prototipul unui autocamion cu o instalaţii radar şi de radioreleu.
construcţie foarte simplă. Aces­ Feritele aparţin semîeonducto-
Agregatul universal, constituind o realizare tehnică de ta va fi destinat folosirii la sate. rilor magnetici, fiind utilizate în Au fost preparate cîteva ferite
seamă, oferă şi o serie de alte avantaje. El are o capacitate tehnica înaltelor frecvenţe şi a cu proprietăţi precis determinate
de peste şapte ori mai mare decît cuptoarele Martin de acelaşi Noul tip de autocamion va fi microundelor. O atenţie deose- şi condiţii de producţie bine sta-
volum şi de cinci ori mai mare decît cuptoarele electrice. Pen­ înzestrat cu un motor de 20 CP biliie. Lucrările de cercetare se
tru instalarea noului agregat este necesară o suprafaţă de şi cu un accelerator de viteză bită s-a acordat în special feri-
telor cu compuşi de magneziu, află intr-o fază avansată şi in c ir
producţie de trei ori mai mică. O varietate a acestor ferite poa- rînd cîteva din rezultatele cerce-
La acest agregat, în caz de necesitate, se poate elabora şi te fi utilizată ca element la ma- ţărilor vor fi aplicate în prac-
tică.
fonta cenuşie, albă sau maleabilă de calitate superioară.
In prezent la institut se elaborează desenele de execuţie a Armături inoxidabile

agregatului universal care va avea un rol important în viitorul

siderugiei.

O maşină de climă artificială simplu. Majoritatea pieselor sînt Inginerul sovietic I. IvlLcev de la Institutul de automatică şi teleme­ După cum se ştie, de pe urma cîmp electric. Aici, Ia o anumită
construite din lemn, economi- cánica este autorul unei serii de calculatoare originale ce funcţionează ou’ coroziunii în construcţiile de be­ temperatură şi într-un mediu de
La Academia de Ştiinţe ă ces, lacuri, vopsele, asfailt, mase sindu-se oţelul şi aliajele. Auto­ ajutorul aerului comprimat Aceste instalaţii rezolvă o serie de probleme ? ton armat se Uzează prematur pulbere metalică şi de cataliza­
R.S.S. Estone s-a realizat plastice. vehiculul consumă o cantitate tehnice felurite şi-şi găsesc aplicarea în practica de laborator la automa­ armăturile de oţel. S-a consta­
o maşină de climă artificială — redusă de combustibil, are o ca­ tizarea proceselor de producţie din industria chimică, petroliferă, carboni- ( tat că metalul din beton nu poa­ tor lichid, pe suprafaţa metalu­
vezerometru — cu ajutorul că­ Construcţia şi sistemul de pacitate de încărcare de 1,5 to­ feră, minieră şi de gaze. Dispozitivele create de ing. I. Ivlicev se deosebesc prin < te îi protejat împotriva corozi­ lui se aplică un înveliş care po­
reia se pot încerca de 50 de ori funcţionare a maşinii sînt sim­ ne şi o viteză de 25 km. pe oră. neobişnuita lor simplitate, micul lor gabarit, înalta lor siguranţă şi marea, unii cu ajutorul vopselelor, lacu­ sedă înalte proprietăţi anticoro-
mai repede materialele de con­ ple. Materialele introduse în ma­ lor precizie. rilor, al galvanoplastiei, sau im- zive. Ele se menţin şi atunci
strucţie în diferite condiţii at­ In prezent se construieşte o primînd betonului unele proprie­
mosferice. şină pentru a fi încercate sînt fabrică pentru producţia în serie In foto: Inginerul I. Ivlicev punînd la punct calculatorul pneumatici tăţi protectoare. cînd armăturile sînt supuse unor
Cu ajutorul vezerometrului se a acestui tip de autocamion. acţiuni mecanice — răsucire, ex­
pot încerca de asemenea cu suc­ supuse acţiunii diferitelor condi­ Cheltuielile necesare construirii \creat recent. Această problemă a îost re­ tindere, şocuri etc.
unei astfel de fabrici fiind re­ zolvată în prezent de un colectiv
ţii atmosferice — temperatură, duse, orice comună ar putea al Institutului de cercetări pentru Noul procedeu de obţinere a
umiditate, viteza vîntului. elementele de construcţie din ca­ oţelului-beton inoxidabil nu ne­
drul Academiei de Arhitectură cesită mari cheltuieli, este sim­
Interesante descoperiri construi o fabrică cu o produc­ Piatra artificială şi Construcţii a R.S.S. Ucrai­ plu din punct de vedere tehno­
ţie anuală de 50—200 autoca­ înlocuieşte metalul nene. Cercetătorii ştiinţifici S. S.
li Ncsssfeâr * mioane. Fabrica ce se constru­ Ciurikov şi I. I Turenko au pro­ logic şi se caracterizează prin-
pus un procedeu original, care tr-o înaltă productivitate. In ca­
In 1958 au început importan­ Constantin cel Mare, datînd din ieşte în prezent va avea o lec­ La filiala din peninsula Kola materiale de umplutură uşoare asigură obţinerea de armături drul unui schimb, în cîmpul elec­
te săpături arheologice în loca- a Academiei de SŞtiintţe a şi poroase — vată şi beton cu inoxidabile. O sîrmă sau ver­ tric se pot prelucra 10.000—
litatea-muzeu Nessebăr, situată secolul IV. ţie de montaj, o topitorie, o sec­ (J.R.S.S. a fost elaborată teoria zgură (termozit). Încercarea în gele de oţel sînt trecute printr-un 15.000 metri de armături.
pe malul Mării Negre în R. P. obţinerii pietrii artificiale, care industrie a acestor materiale a
Bulgaria. In prezent au loc aici va putea înlocui metalul în di­ dat rezultate satisfăcătoare. S-a In 1959, această inovaţie teh­
săpături pe patru şantiere dife­ ferite construcţii. început proiectarea a două mari nică va fi introdusă în industrie.
rite. Pentru prima dată a fost Pentru obţinerea acestei pie­ uzine de prelucrare a acestei
descoperită o clădire cu două Săpăturile din oraşul-muzeu tre se foloseşte zgura rezultată zguri, care vor fi construite în
etaje datînd din secolul al III- Nessebăr sînt urmărite cu mult ţie de tîmplărie şi una de asam­ la uzinele de elaborare a cu­ peninsula Kola.
lea î.e.n., cu zidurile parterului prului şi nichelului. Studiind O casă cu două etaje
păstrate în stare perfectă. interes de arheologi. i blare. tenacitatea acestor zgure, specia­ Filiala din peninsula Kola a c o n s tru ită în cin ci o re
liştii au ajuns la concluzia că Academiei de Ştiinţe a elaborat
In cursul săpăturilor s-au gă­ m se poate obţine o piatră artifi­ de asemenea tehnologia produc­
sit o colecţie interesantă de sta­ cială posedînd proprietăţi pre­ ţiei unor materiale pe bază de
tuete din argilă, monezi de bronz Ultrasunetul folosit în industrie văzute dinainte. siiicalciţi dintr-un fel de mate­ L’a Pekin a fost construită o ridicaţi de puternice macarila-
Pentru prima oară în practica clădire cu două etaje in numai turn. In timp ce constructorii a-
datind din secolele II şilll î.e.n., La uzinele chimice pentru pre­ re capacitate pentru amoniac. mondială zgura rezultată la uzi rie primă — deşeuri de cuar- cinci ore. Clădirea — o casă samblau principatele elemente
lămpi de argilă etc. lucrarea azotului din Ostrava La aceste utilaje încărcătura nele de elaborare a cuprului a ţite bogate în fier, care rezultă cu locuinţe prevăzute cu tot de construcţie, alţi muncitori e-
(R. Cehoslovacă) este larg fo­ poate fi sporită fără nici un pe­ început să fie folosită la filiala din prelucrarea minereurilor de coniortul — ocupă o suprafaţă xecutau finisarea instalaţiilor
Au început săpături şi pe cel losită o instalaţie de ultrasune­ ricol. Folosirea ultrasunetelor la din peninsula Kola a Academiei fier. Se prevede construirea unor de 180 m.p. Construcţia a înce- sanitare şi electrice. Munca de
de-al patrulea şantier, unde s-au uzine de elemente de construcţie put la ora 9,30 dimineaţa pe finisare s-a terminat la orele
te pentru controlul calităţii ma­ uzinele chimice pentru prelucra­ din silicaicit, care vor funcţio­
găsit piese datînd din secolele o funda,ţie .pregă.t.i.ta .di.n.aint,e.. între«a“gPa* c“onfstru*¦cţi.e, i.ncl,usi.v
XIII sau XIV, printre care două terialului. S-a constatat că ultra­ rea azotului din Ostrava, permi­ Planşeele şi pereţii prefabricaţi, ornamentele exterioare a fost
\fîntîni, construite din blocuri de prevăzuţi.cu uşi, ferestre, insta- realizată din elemente prefabri-
piatră solide. Se presupune că sunetul se utilizează cu rezulta­ te sporirea producţiei de amo­ laţii sanitare şi electrice au fost cate.
niac cu 1.300 tone pe an
acestea serveau la conservarea te bune Ia compresoarele de ma-

zfiii

--•5

Uscarea lemnului

alimentelor sau a obiectelor de de Ştiinţe pentru prepararea de na pe baza noii tehnologii. cu gaze arse fără oxigen
valoare. Se fac săpături şi la
m~m. • • • • • • • * .

poarta de intrare a zidului for­ Determinarea P\nă in 1965, producţia de tare, unde gazele arse, fără oxi­
tificat al oraşului. (•¦poziţie! r©Lil@r lin mangal, acid acetic, colo­ gen vor cunoaşte vaste aplicaţii.
ranţi pe bază de acetaţi şi de
In acest Ioc a fost descoperit alte produse rezultate din pre­ Uscătoriile cu gaze arse, fără
un disc cu emblema împăratului lucrarea chimică a lemnului, va oxigen, sînt folosite de pe acum
pe scară largă in industria bum­

La 1 octombrie 1958, adică cu trei Maria Romanova, colaborator Iosirea altor mijloace. Noua me­ creşte în U.R.S.S. de peste două bacului, a uleiurilor şi grăsimi­
luni înainte de termen, a intrat în pro­ ştiinţific principal al labo­ todă se bazează pe folosirea pro­ ori. lor, a zahărului, in industria
ducţie de probă, rafinăria de parafină ratorului de aerometode al Aca­ prietăţilor spectrale ale rocilor, constructoare de maşini şi in
din cadrul combinatului în construcţie demiei de Ştiinţe a U.R.S.S., a care parţial absorb şi parţial re­ Un rol tot mai important re­ alte ramuri industriale ale U-
„Slovnaft", cea mai mare rafinărie de propus o metodă originală care vine folosirii uscătoriilor cu ga­ niunii Sovietice.
petro! din Slovacia. In foto: Vedere permite să se stabilească din flectă energia luminoasă. Com­ ze arse, fără oxigen, care 'asi­
asupra rafinăriei de parafină. aer compoziţia calitativă a roci­ poziţia rocilor se stabileşte după gură uscarea cea mai eficientă, Un sistem muntos
lor mult mai repede decît prin fo- partea de lumină reflectată. economică şi rapidă a lemnu­ sub pustiul
lui. După cum arată experienţa,
Metoda Măriei Romanova va asemenea uscătorii sînt de 14 şi platoul Ustiurt
avea o deosebită importanţă ori mai eficiente decît uscălorii-
pentru regiunile de pustiuri unde le-vagon care funcţionează cu eeologii din Moscova, care au par­
există condiţii favorabile pentru aer cald. ticipat în vara acestui an la o
fixarea pe peliculă.
Uscarea cu gazele arse cons­ expediţie organizată pe litoralul de
O expediţie aeriană, care a tituie una din sursele de spori­
re a producţiei de chimicale. In­
efectuat zboruri deasupra pus-

tiurilor Kara-Kum şi Kzîl-Kum troducerea pe scară largă a a- est a Mării Caspice, au descoperit un

din Asia Centrală pe o distan­ cestei metode înaintate deschide întreg sistem muntos sub pustiul şi

Alături de personalităţile a- studiat la Orăştie şi Sibiu, îşi numeroase poezii populare din Hunedoarei n-am număra şi ţă de aproximativ 20.000 km., noi căi spre dezvoltarea conti­ platoul Ustiurt.
mintite in articolul publicai în continuă studiile la Budapesta părţile regiunii noastre, a ţipa­ pe aceia care s-au jertfit pentru a stabilit eficienţa metodei pro­ nuă a fabricilor de ceramică, a Cercetările s-au efectuat după o
numărul trecut al paginii „Ma­ şi München. Deşi descurajat, rit între altele lucrarea „Din poporul lor. Este vorba de con­ puse de M. Romanova pentru combinatelor pentru construcţia
gazin"1, numele lui Sava Hen- umilit şi fără sprijin material Ţara Haţegului", şi, împreună ducătorii Ioan Corvin de Hu­ prospectarea din avion a zăcă­ de case, a fabricilor de carton nouă metodă, elaborată de seismolo­
ţea, se adaugă cu o rezonanţă din partea statului, Vlaicu iz­ cu Ion Baciu, a scos la Şoimuş nedoara, Paul Chinezul, Floria, gudronat şi plăci izolante, a gul sovietic Iuri Gracev. Descifrînd
şi strălucire deosebită. Origi­ buteşte să zboare cu primul „Revista ilustrată". Cloşca şi Grisan, Avram lăn­ indicaţiile aparatelor, geologii au a-
nar din cătunul Sebeşel, raio­ său avion, reuşind să obţină cii şi alţii. mintelor de minereuri. | combinatelor chimice şi alimen- juns ia concluzia că sub suprafaţa
nul Sebeş, născut¦în 1848, Sa­ în 1910 prima victorie naiiona-, Doi dintre marii noştri pro­ netedă a platoului, format din roci
va Henfea, după ce şi-a ter­ lă şi mai apoi să fie biruitor zatori au dăruit întotdeauna lată, aşadar, că de la erois­ :-ms sedimentare, se ascunde un sistem de
minat studiile artelor frumoa­ şi în străinătate. Aurel Vlaicu o simpatie pentru meleagurile mul glorios al lui Paul Chine­ munţi vechi care prezintă încreţituri
se la Bucureşti şi în străină­ este primul constructor de a- zul, Ioan Corvin şi pînă la sa­ Răşini artificiale pentru form area asemănător cu cel din regiunea ma­
tate, şi-a orientat penelul spre vioane din sud-estul Europei, Hunedoarei. Este vorba de ro­ crificiul eroic a lui Horia, Cloş­ peliculei sivului Turgai dintre Ural şi Kâzah-
viaţa poporului său. In tema­ mancierul Liviu Rebreanu, care ca şi Crişan sau Filimon Sîr- stan. Se ştie că descoperirea munţi­
tica pictorală a lui Sava. Iien- şi un neegalat instructor şi pi­ a debutat cu volumul „Frătmin- bu, de la umanismul cald al R ăşinile preparate pe cale tru formarea peliculei fiind in­ lor subterani din Turgai a fost ur­
ţea se impun subiectele în care lot. Cuvintele sale „m-as socoti tăiri" — 1912, apărut la Orăş­ lui Cristian Closs Reiz (Stu­ sintetică din coaja semin­ colore, pentru a se comunica a- mată de descoperirea a numeroase
pictorul redă mizeria şi dure­ răsplătit cu prisosinţă clacă aş tie si de scriitorul Ion Agîrbi- dentul din Romos) şi Nicolae ţelor de bumbac şi folosite în coperirilor culoarea necesară, în zăcăminte de minereuri utile. Aşadar,
rile oamenilor: „Case de şti că am făcut ceva cit de pu­ ceaou — născut în fostul judeţ Olahus şi pînă la luminătorii este de presupus că şi Subsolul lito­
iobagi", „O familie de ţărani ţin pentru progresul ştiinţei, Alba şi care de asemenea a de început ai poporului romîn, industria lacurilor şi vopselelor răşini se poate adăuga orice pig­ ralului răsăritean al Mării Caspice
sub cort noaptea" sau subiec­ pentru fericirea oamenilor", au publicat aici volumul de „Schi­ Simion Ştefan, Diaconu Ser­ ascunde multe bogăţii, în special, mari
tele istorice „Mihai Viteaza in- fost modeste şi profetice. Po­ ţe şi povestiri". ban, pînă la înaripatul zbor al pentru formarea peliculei, rezis­ ment. zăcăminte de petrol şi gaze.
trînd în Alba lulia“, „Intrarea marelui Vlaicu, toţi au adus
triumfală a lui Traian în Sar- porul romin s-a ridicat ia înăl­ Şi în domeniul ştiinţei, Hu­ fapte cu rezonanţă permanentă tă fără să se descompună la Chimiştii uzbeci îşi propun să
mizegetusa", „Portretul lui Tu- ţimea celorlalte popoare, iar nedoara a oferit unor cercetă­ in mintea şi inima poporului temperaturi de ordinul a 1000°. folosească noii polimeri, printre
dor Vladimirescu"_ „Moartea Academia R.P.R. i-a răsplătit tori prilejul de a se lega te­ nostru. Aceste lucrări au fost efectuate altele, la izolarea cablurilor e-
lui Ştefan cel Mare", „Izgoni­ memoria lui Vlaicu, prîmin- meinic de această regiune. Ast­ la Institutul de chimie al Aca­
rea turcilor la Dunăre, 1594" du-l postmortem în rindurile fel, Sofia Torma, are marele Făclia acestei minunate tra­ demiei de Ştiinţe a R. S. S. Uz­ lectrice cu care se lucrează la
etc. Pentru acestea şi multe sale. diţii, idealurile şi năzuinţele bece.
altele, Sava Henfea rămine ca merit de a fi cercetat şi des­ acestor personalităţi de seamă temperaturi înalte.
unul dintre reprezentanţii de Intre oamenii de seamă, ca­ coperit staţiunea neolitică Tur- ale galeriei luptătorilor cu ar­
seamă ai picturii noastre de la re au avut destule şi îndelun­ daş, sau Veress Andrei auto­ ma sau arcaşi ai condeiului, e Separarea răşinilor respecti­
sfîrşitul secolului trecut. gate legături cu Hunedoara, rul „Bibliografiei romîno-un- preluată astăzi şi dusă mai de­ ve are loc ca urmare a polime-
vom mai aminti şi pe Mihail garăi" a „Documentelor“ sau parte de fiii credincioşi ai Hu­
In domeniul ştiinţei, cel mai Halici, fost rector ăl şcolii re- „Actelor şi scrierilor" (12 vo­ nedoarei noi, care, minaţi de rizării a doi compuşi chimici —
demn exemplu de închinare a dorinţa de a servi poporul "prin
vieţii sale, luptei pentru ade­ formate din Orăştie intre anii lume), a fost profesor la Deva. scrisul lor, sau eroismul in furanul şi silvanul, realizată
văr şi progres, a fost marele jM fe[ Gavril Totică de la muncă, au păşit cu încredere
1665—1669. Acesta a scris în pe drumul literaturii şi artei, pentru prima oară la institutul
Aurel Vlaicu. Fiu al Anei şi al 1674 o odă în limba romînă. Geoagiu are marele merit de înfrăţiţi cu viaţa celor ce mun­
Amintim apoi pe poetul mine- a fi fost unul dintre cei mai cesc, pe drumul ştiinţei legate din Taşkent.
lui Dumitru, Aurel Vlaicu s-a sîrguincioşi cercetători ai ste­ de popor, pe calea măreaţă a
rilor Lucian Georgiu, pe scrii- construirii socialismului. Noii polimeri sînt deosebit de
născut în 1882 în Bintinţi — torul şi folcloristul Ion Pop lelor şi un neobosit populari-
Reteganu, care, de altfel, a şi zaior al ştiinţei în Transilva- Prof. ION ILIESCU elastici. Ei înlocuiesc total gră­
astăzi Aurel Vlaicu. După ce a nia.
fost elev al preparandiei din simile vegetale utilizate în aco­
Dsti'd. Ion Pop Reieganu a cules Am fi, desigur, nedrepţi da-
că între oamenii de seamă ai peririle cu lacuri, întruefi sînt

cu mult mai ieftini decît acestea.

Răşinile artificiale folosite pen­

Noul tip de motocicletă sovietică
„lj-58“ este o maşină cu doi cilindri
în doi timpi cu o capacitate de 18^20
C.P. Viteza maximă este de 110—115

s/V'V'1' Icm. pe oră.