Page 60 - 1959-01
P. 60
I
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Cooperativele
de consum din
regiunea noastră
în întrecere
In dorinţa de a realiza măre
ţele sarcini izvorîte din rezolu
ţia celui de-al IlI-lea Congres
al Cooperaţiei de consum, co
lectivul cooperativei „Dacia“ din
Geoagiu a chemat Ia întrecere
toate cooperativele de consum
din regiune. Principalele obiec
tive ale întrecerii se referă la
Pentrurealizarea sarcinilcpeconomice Citiţi în pag. IV-a depăşirea prevederilor planului
stable Esnferinta regional de achiziţii şi ale planului de
® Guvernul R. D. Germane desfacere a mărfurilor cu 2-3 la
Succesele No! succese iu Valea Jiului sprijină iniţiativele de pace sută, depăşirea numărului de
minerilor ale guvernului sovietic. membri cu 5 la sută şi a fondu
M obilizaţi de hotărîrile Conferinţei regionale de partid, lui social cu 10 la sută. Un alt
de la Teliuc harnicii mineri din Valea Jiului şi-au sporit eforturile © Pe primul loc în lume obiectiv este reducerea cheltuie
in lupta pentru a da patriei cit mai mult cărbune. In între în construcţia de locuinţe. lilor de circulaţie faţă de nive
Conferinţa regională de partid din cerea care se desfăşoară intre exploatări, locul de fruntaş lul prevăzut, cu 0,30 Ia sută.
10—11 ianuarie 1959 a stabilii sarci continuă să fie deţinut de colectivul minei Uricani, urmat de ® O odioasă înscenare ju
cel al minei Vulcan. diciară' a rasiştilor din Africa Inţelegînd importanţa realiză
de sud. rii şi depăşirii sarcinilor de plan,
colectivele cooperativelor de con
® Depozite vest-germane sum din regiune au răspuns a-
de armament in Danemarca. cestei chemări cu multă însufle
ţire. .Ele sînt hotărîte să lupte
Bucurie pentru întărirea cooperaţiei de
nile economice ale regiunii noastre, pe 1.521 tone de cărbune peste plan L Intr-urna din zilele trecute, la j consum din regiune, pentru în
care bravii muncitori au şi început să făptuirea hotărîrilor celui de-a!
le ducă la îndeplinire. Minerii de la Întors de la Conferinţa re- tă din adîncul pămîntului cît |- mina Aninoasa a fost multă ) IlI-lea Congres al Cooperaţiei
Teliuc au înţeles acum mai mult ca gpională de Dpaartid,. unde a de consum.
oricînd că de ei depinde buna funcţio participat ca delegat, minerul mai mult cărbune. Eforturile, [ bucurie. Minerii şi-au primit f
nare a furnalelor hunedorene şi a ce Vasife Hriţcan, şei de brigadă ILARIE OARGÂ
lor din Călan, că de ei depinde o ma îa mina Uricani, a informat pe ritmul tot mai avîntat al mun [ răsplata pentru, munca din luna .j corespondent
re parte a industriei noastre grele. ortacii săi de hotărîrile care au cii, au adus rezultate mereu mai
fost luate şi de sarcinile ce re îmbucurătoare. Pînă în ziua de L ce a trecut. Şi cum rezulta-
Iată de ce harnicii mineri de la vin minerilor din Valea Jiului. 18 ianuarie, minerii din Uricani
Teliuc au pornit în anul acesta cu şi Aîlîrid despre sarcinile econo au scos la suprafaţă 1.321 tone t- iele muncii din ultima lună a j
mai multă îndîrjire lupta cu planul. mice stabilie de Conferinfa re de cărbune mai mult decît pre
Primele rezultate deja s-au conturat. gională de partid, întreg colec vedea sarcina de plan. anului au fost frumoase — 1 Uzina de instalaţii
In întrecerea pe sectoare, locul îniîi tivul exploatării Uricani şi-a electrotermice din No
îl ocupă deocamdată sectorul III — sporit simţitor efortul în mun Cum e şi firesc, în fruntea în bucuria din ziua salariului a ^ vosibirsk (U.R.S.S.),
Pădurea oraşului. Dar nu se ştie pen că. Mineri, tehnicieni şi ingineri, trecerii pe mină, se află brigă produce cuptoare e-
tru cită vreme. E drept că aici lucrea au pornit cu entuziasm să scoa- zile conduse de comunişti, prin [_ fost marc. ^ Activitatea de un an leotrice industriale de
ză echipa lui Ion Mateş, care. în pri tre care şi acelea ale lui Vasile diferite dimensiuni şi destinaţii. O
mele 18 zile ale acestui an, a dat pes Hriţcan, Vasile Apostol, loan In faţa ghişeelor de la sec- j parte a producţiei uzinei e desti
te plan 12 tone de minereu şi echi Bria etc. nată exportului.
pele minerilor Nicolae Coslţnaş şi [ toare, tot mai mulţi tineri ire- 1 a gospodăriei —în discuţia
Teodor Gligor, care în această perioa In clişeu : Montarea unui cup
dă au dat peste plan 11 şi respectiv ceau stăpîniţi de o neascunsă f tor rotativ de feroaliaj în secţia de
14 tone de minereu.
( bucurie. Printre ei se numără -j colectiviştilor asamblare a uzinei.
Aceste citcva cifre demonstrează că
minerii de la' Teliuc dau multe tone l şi tînârul brigadier Francisc j Bibliotecă fruntaşă
de minereu peste prevederile planului, f
contribuind in • acest fel la • îndeplini jţ Schmeider — cel care în luna 1 familii cu 447,95 ha. teren Ca şi în amil trecut, biblioteca ra
rea sarcinilor trasate de Conferinţa arabil, plus fineţe şi păşuni. ională din Sebeş desfăşoară şi în a-
regională de partid. ^ decembrie a adăugat la cele f Joi, 15 ianuarie a.c., în sala cest an o activilaie rodnică pentru
^căminului cultural din Apoldu Numai in cursul anului 1958 atragerea unui număr cît mai mare
4.000 tone cărbune peste plan de Sus a avut loc adunarea ge s-au înscris 45 noi familii în ¦de cititori. Astfel, numai în primele
nerală a colectiviştilor. Aci s-a gospodărie. Ele au fost atrase 5 zile ale anului 1959 . un număr de
Sectoare fruntaşe [ In 11 luni, încă 800 tone căr- ¦j discutat darea de seamă privind de rezultatele tot mai frumoase 256 cititori au citii peste, 600 c ă r ţi. şi
activitatea gospodăriei în anul obţinute de colectivişti. broşuri.
t bune. Nu putea să nu fie bucu- j precedent şi s-a ales noul con
siliu de conducere. Avind sprijinul permanent al Printre cei mai harnici cititori ai
Î ntrecerea pentru înfăptuirea semnate de cărbune peste sar L ros cînd în dreptul numelui ] organelor de partid şi de stat, bibliotecii se numără Ana Negoicscu,
hotărîri'lor Conferinţei re cinile de plan. Astfel, la Vul La. adunare au participat pes întrebuinţând metode agrotehni muncitoare la fabrica „Sebeşul", ţăra
gionale de partid se desfăşoară can, sectoarele I şi IV au extras ^ său, pe statele de salarii era 1 te 150 de colectivişti şi nume ce înaintate şi ajutaţi de S.M.T. nul Gheorghe Martin din saiul Dobir-
cu succes în toate exploatările peste prevederi în perioada a- roşi invitaţi din raidul întovă- Miercurea, colectiviştii din A- ca, eleva Lelia Irimie de la şcoala
Văii Jiului. Invingînd anumite mintită 562 tone de cărbune, l înscrisă suma de 3.514 lei. Mi- 1 răşiţilor din sat. Numărul ma poldu de Sus au obţinut recolte elementară nr. 1 Sebeş • şi încă mulţi
greutăţi de ordin obiectiv, nu iar la Petrila, sectoarele I, II şi re al participanţilor a arătat in alţii,
meroase sectoare din Valea IV, şi-au depăşit planul cu [ merii din brigada sa au realizai j teresul lor deosebit pentru tre bogate în anul 1958. Producţia
Jiului au dat în perioada 1.811 tone de cărbune. De ase burile gospodăriei. la_orz planificată, a fost depă IULIAN IONAŞ
1— 18 ianuarie, cantităţi în- menea, rezultate frumoase au ob t pe post suma de 117 lei. Ca ^ şită cu 5,5 la sută, la porumb cu corespondent
ţinut şi minerii sectoarelor II şi Atît darea de seamă prezen 80 la sută, la floarea-soarelui cu
Comunista Ma IV B de la Lupeni, care au ex ^ Schneider au fost mulţi. Peste i tată, cit şi discuţiile purtate, au 27,2 la sută şi la cartofi cu 138
fia Burdula, con tras în afara sarcinilor 140 tone scos in evidenţă dezvoltarea la sută. Aceste frumoase depă-
troloare tehnică la de cărbune, cei din sectoarele I [ 3.000 lei au primii drept răs- j multilaterală a gospodăriei. Da
secţia metalurgică a şi II de la ev\ploatarea Lonea, că in martie 1950, cînd a luat. EUGEN BERGHIÂN'
fabricii chimice din care au dat 456 tone de cărbune l plată pentru munca depusă şi j fiinţă, G.A.C. „Brazdă nouă“ în
Orăştie, este cu peste plan,' precum şT~secfoniT trunea numai 73 familii, cu 219 (Continuare în pag. 2-a)
noscută ca o teh II de la Aninoasa, care în ace m inerii: Mihai Tucaciuc, Cri- j ha. teren, astăzi ea cuprinde 177
eaşi perioadă, şi-a depăşit pla
nul cu 226 tone de cărbune. . şan Moise, fraţii losif şi Ludo- 1
Au încheiat ^ vie Petric şi mulţi alţii.
contracte
La sectorul V investiţii e a- I
(_ ceeaşi bucurie ca la sectoarele j
l productive. Şi minerii de aici j
¦c au muncii bine şi cu spor.
T - — Cit "ai reaîizat pe post,
C Caro! ? — întreabă un miner
l văizindu-l ¦pe brigadierul Carol
t Nagy semnînd în dreptul su
t mei de 3.655 lei. } PE ŞANTIERUL LAMINO RULUI DE 650 mm.
l — Cit să realizez ? peste 120
Succese şi ritm intens de lucru
( lei — îi răspunse acesta zîtn-
bind.
— Faini bănuţi — să-i fo
loseşti sănătos... ii ură minerul
niciană destoinică. Cu puţin tirriip în urmă, la gos — apoi, îndrcplîndu-se spre
Executînd un con podăria agricolă colectivă „Dru
trol tehnic bun, mul socialismului“ din Rîu Băr brigadierul losif Dainian, în Privirile călătorului sînt a- cîteva date privind dimensiunile,
contribuie la îm bat a avut loc adunarea genera Irase fără putinţă de împotrivi capacitatea lor, sînt suficiente
bunătăţirea produ lă a colectiviştilor. Gu acest trebă ia r : — dar dumneata re spre halele semeţe, proaspe Convorbire cu tov. ing. 'J pentru a demonstra, doar prin
selor secţiei. prilej adunarea generală a ho- te, ale blumingului, spre păien MIRCEA RAMBA ele, măreţia acestei construcţii.
tărît să încheie contract cu în cît iei ? jenişul de grinzi metalice ale la Vatra unui cuptor are o lungi
In clişeu : Tov. treprinderea „Recolta“ pentru minorului de 650 mm. Alături, rei C.G. al P.A4.R. din noiem me de 29 metri şi o lăţime de
Maria Burdula, fă- 6.000 kg. griu, 4.000 kg. se — Nu ştiu sigur, fiindcă am ca făcînd parte din acelaşi tot, brie anul trecut, zestrea Hune 6,1 metri.
cînd controlul u- cară şi 3.000 kg. porumb. In fe doarei va creşte cu încă două
nor piese. lul acesta gospodăria colectivă avut trei feluri de lucrări. Ştiu J — agregat în prim proces de la mari agregate: bateria IlI-a de In ce priveşte stadiul lu-
din Rîu Bărbat, deşi dispune de minare şi vast şantier — cele cocs şi laminorul de profile de m pute(i spune?
doar că Ia lărgirea canalului 1 două laminoare, mărturie a po 650 mm., cu o capacitate de
o suprafaţă arabilă relativ mi liticii de industrializare socialis 550.000 tone pe an. Au fost terminate fundaţi
că, va livra statului în acest an am avut 149 lei pe post, la să- j ile. De asemenea, constructorii
aproape un vagon şi jumătate tă dusă de partidul şi guvernul Este foarte greu să prezinţi şantierului nostru au reuşit să
de cereale.. pare 84 lei, iar la betonare 63 } nostru, confirmă drumul nou pe static lucrările pe şantierul la monteze bună parte din con
care a păşit economia ţării. minorului respectiv: ieri e depă
; P. F. iei. Toate la lin loc se suie ) şit de azi, şi în azi şi-a făcut strucţiile şi utilajele cuptoarelor.
Anul acesta, continuînd linia deja loc mîine. E o dinamică ui-
t destul de fain... Şi minerul Da- 1 mitoare a lucrărilor, în care La cuptorul 1, bunăoară —
dărilor în folosinţă, aşa după care are cel mai înaintat stadiu
mian se apropie de ghişeul de ^
cum prevăd documentele plena- al lucrărilor — au fost deja
la care pleacă veseli şi briga- ^
dierul Biro şi Oneasu şi mulţi ^
alţii. Munca din luna trecută )
le-a adus în ziua salariului mul- j
te bucurii. )
L1C1U LUCIA
corespondentă
noul devine repede vechi. Aşa montate carcasa metalică a ve
că, cititorii vor scuza atît au trei, a pereţilor laterali şi fron
poooooooooooocoocoa JOCOOODOOOCSOOOOOOClf torului cît şl tovarăşului inginer tali, bolta suspendată, uşile la
Mircea Ramba — interlocutor terale, uşile la capetele de în
— prezentarea oarecum depăşi cărcare şi descărcare ale cupto
tă a stadiului lucrărilor.
Galeria de transport a a- les. La intrarea in abataj mă lingă un stilp. Prin minte Tovarăşul inginer Ramba lu rului (aceste uşi sînt din fontă
batajelor 12 B şi 12 A, pă apropiat de el. mi-au trecut figuri ale mine
rea nesfirşită. După ce am rilor din Ghelar, ale harnici crează la şantierul A 5 montaj refractară). De asemenea, au tost
trecut de o cotitură, trei lu — Văd că eşti necăjit, lor siderurgişti din Hunedoa
mini mici se mişcară in faţa Bandi-baci... ra, care prin munca lor pli din cadrul întreprinderii de con montate mecanismele de acţio
mea la o mare depărtare. A- nă de eroism dau sute şi mii
propiindu-mă, am distins fa — Cum să nu fiu ? Azi a- de tone de minereu de fier strucţii siderurgice Hunedoara, nare a uşilor. In curs de execu
ţa a trei mineri ce se aflau oţel şi laminate peste plan
in jurul unui telefon. Unul vem tăiere şi ăştia de la O părticică din munca lor la cuptoarele cu propulsie. Con ţie se află instalaţiile de gaz şi
din ei, de statură mijlocie, transport nu dau nici un şi-a găsit întrebuinţarea ş
era foc. semn de viaţă. Asta nu-i trea vorbirea se înfiripă, după cum e
bă... in abatajele minelor din Va
— Ce o fi cu ăia de la lea Jiului, ceea ce le-a adus şi normal; în jurul sarcinii tra aer, instalaţia de răcirea cupto
transport ? / E aproape 11 şi Se opri pentru un moment. un preţios ajutor in muncă.
Aruncă privirea spre galeria sate de plenara C.C. al P.M.R. rului cu apă, instalaţia de eva
am primit o singură garni de transport. O lumină mi — Sîntem singurii de la
tură... că, tremurătoare, se făcea mina Im peni care folosim ar din noiembrie 1958 şi a hotărî- cuare hidraulică a zgurii. In ur
din ce in ce mai mare. Hu marea cu stilpi de metal —
— Moi n-am primit nimic ruitul maşinei de transport, mă lămureşte tov. Andrei rilor stabilite de Conferinţa re ma montorilor, vin zidarii şamo-
— interveni, altul ce stătea zgomotul vagoanelor lovite Nagţj.
rezemat de un stilp. intre ele, se auzea din ce în gională de partid. tori, care execută căptuşeala
ce mai distinct. Faţa lui An
De grup se apropie un mi- - drei Nagţj, căpătă o expre — Sarcina noastră, a celor de
ner ce tocmai coborîse din
preabataj. sie de bucurie. Ia cuptoare, e deosebită — în cuptorului cu cărămidă refrac
— Hai in abataj să spun
— Ce facem, Bandi-baci ? cepu tovarăşul Ramba. Deose tară, recuperatorul ceramic, ca
băieţilor să-i dăm fest. Vine
Cel întrebat nu răspunse. garnitura...' bită prin faptul că de noi de nalele şi coşul de fum. Pînă în
Ridică receptorul din nou şi
bontinuă să sune. încercă să Am intrat în preabataj, pinde oarecum darea în folosin prezent, cu aproximaţie, lucră
obţină legătura cu comitetul prin pădurea stilpilor de sus
ele' partid, cu. cineva din con ţinere. Craterul stătea liniş ţă a întregului laminor. Rolul rile executate reprezintă 70 la
ducerea minei.. Centralista ii tit aşteptînd parcă să scape
răspunse că nu se prezintă cuptoarelor — trei la număr —
nimeni la, telefon. Cu un gest de povara bulgărilor de căr
nervos puse receptorul' in bune. După ce mai stătu puţin, destinaţia lor, mai bine zis, este sută din volumul total.
furcă. Se scărpină după cea
fă şi mormăi ceva fără înţe Apropiindu-ne de frontal, continuă: ., de a încălzi lingourile de oţel La cuptorul II s-au. mpntat
auzeam din ce in ce mai con
turat ţăcănitul sacadai al — Prin armarea cu stîlpii înainte de laminare. carcasa metalică a vetrei şi pe
perforatoarelor. M-am oprit metalici realizăm economii se
rioase la materialul lemnos. — Dacă sînteţi amabil, cîte- reţilor, bolta suspendată, uşile
Un stilp metalic poate'fi fo
losit aproximativ 10 ani, pe va date, cîteva caracteristici ale laterale. S-a început deja înzi-
cînd un stilp din lemn îl fo
losim de-abia la două 'fişii. cuptoarelor...
Asta înseamnă ' două zile.
Lemnului, pentru a putea fi După o lipsă de. cîteva nrnu- direa cuptorului. La cuptorul
folosit la armare, ii trebuie ie tov. Ramba reveni, aducind 111, de asemenea s-*a . 1m' onl tat
carcasa metalică a vetrei şi: pe
( schiţa lucrărilor.
— Construcţia cuptoarelor o reţilor. ,
La uzinele „f Aflai“ Pioeşfi se fabrică pentru prima oară executăm după documentaţie so Concomitent cu lucrările la
in-ţară fierbătoare sferice de 3.600 mm. Acestea sînt desti vietică, proiect l.P.R.O.M.E.T,
Fl.AVHJ INTRATE.. nate fabricilor din industria chimică şi vor înlocui iierbătoarele Uriaş prin anvergura lucrărilor, cuptoare se execută şi sînt în
(Continuare In pag. 3-a) care trebuiau aduse din import. laminorul constituie expresia ca- a . JURCA
In clişeu : Comunistul Trifaş loan dirijează la macara Iei mai înalte tehnicităţi. In ce _____________ ______
ÖQC " nCCCCOQOOOOCX$OCöCOCOCX>OOOÖOCX300COOOOOCQOÖOOvQQQOt jo o c<xxxxx:csocococ-oocc o o fierbătorul sferic. priveşte cuptoarele propriu zise, (Continuare în pag, S-a)
