Page 61 - 1959-01

Pag. 2
Rcíivitatea de a in a gospodăriei
în discuţia colectiviştilor
(Urmare din pag. l-a)
şiri a producţiilor prevăzute la
hectar, se datoresc muncii har­
nice şi însufleţite a colectiviş­
tilor şi tractoriştilor de la S.M.T.
Miercurea care au eiectuai cu
multă conştiinciozitate arăturile
şi însăminţările. Astfel, seceta,
nu a avut influenţă asupra cul­
turilor semănate in arăturile ă-
dinei.
S-a ’dezvoltat simţitor şi fer­
ma de animale, ajungind la 46
bovine, 24 cabaline, 44 porcine,
836 ovine şi 42 familii de al­
bine.
îngrijite şi hrănite la timp a-
ceste animale au adus venituri
tot mai mari colectiviştilor. Ast­
fel, de la oi s-a obţinut 7.440
kg. brînză şi 1.462 kg. lină, de
la vaci 9.973 litri lapte, iar de
la albine 304 kg. miere şi 13,7
kg. ceară. O bună parte din a-
ceste produse au revenit colecti­
viştilor pentru zilele-muncă efec­
tuate, iar o altă parte a fost vîn-
dută statului.
De asemenea, s-a contractat
şi livrat statului 21 bovine în­
grăşate, 2 porci graşi, 149 oi
şi 395 de miei.
Din livrarea către stat a ani­
malelor şi produselor animale
contractate, Q.A.C. „Brazdă
nouă“ a obţinui un venit de pes­
te 209.500 lei.
Venituri de peste 395.000 lei
s-au obţinut şi prin contractarea
şi livrarea către stat a 11.000
kg. grîu, 12.000 kg. porumb,
5.100 kg. floarea-soarelui şi al­
te produse agroalimentare.
Frumoase venituri, în valoare
de 121.716 lei, s-au obţinut şi
de la cele două secţii anexe ale
gospodăriei — fierăria şi cup­
torul de var.
In anul 1958 totalul venituri­
lor gospodăriei s-a ridicat la
764.496 lei.
Fondul de bază al gospodă­
riei a crescut cu 32.500 lei, fă­
ră a socoti construcţiile reali­
zate în anul 1958, a căror va­
loare s-a ridicat la peste 150.000
lei. In ultimul an colectiviştii
au construit un grajd1modern
pentru 60 vite, un siloz cu o ca­
pacitate de 75 tone, o cisternă
betonată pentru îngrăşăminte
lichide, au amenajat o magazie
pentru 5 vagoane cereale şi al­
tele.
Concomitent cu creşterea pro­
prietăţii obşteşti au crescut sim­
ţitor şi veniturile personale ale
colectiviştilor. Valoarea unei zi-
le-muncă a ajuns in anul trecut
la 42,88 lei.
Pentru cele 380 zi le-muncă e-
fectuate în gospodărie, colecti­
viştii Iosif Piringer şi Ioan Glaţ
au primit fiecare cîte 722 kg.
grîu, 1.900 kg. porumb, 95 kg.
vin, 285 kg. cartofi, importante
cantităţi de lină, brînză, miere,
fructe, zarzavaturi, peste 3.400
kg. furaje şi 3.420 lei.
Cu multă competenţă au dis­
CCXXXXXXKXXXX>rKXXXXXX^OOOOCXX^OOCXXXXXXK;CCC'aOOirt7QOaCi XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX300QQ00QCXXXXXXXXXX>Ga 'XXXXfcXXXXX50000000CCXKXO{XXXXXîO€«XXXX1000COCXX300C«Opt»OOOOa0000000000CXXXXXXI 20QOQOÖQCOOOC
BUGETUL LOCAL al SFATULU
POPULAR REGIONAL
De ctirînd s-au desfăşurat lucrările
acelei de a IV sesiuni a Sfatului popu­
lar regional Hunedoara. Sesiunea a
analizat modul în care s-a realizat
bugetul local pe anul 1958 şi a su­
pus spre aprobare deputaţilor, buge­
tul pe anul 1959. Din însărcinarea Co­
mitetului executiv al sfatului popular
regional, raportul a fost prezentat de
tov. deputat Ioan Puican.
Execuţia bugetară
pe anul 1958
După calculele preliminare, s-a ară­
tat în raport, bugetul pe anul 1958
va fi realizat la venituri în sumă de
292.301.600 lei, ceea ce reprezintă o
realizare, faţă de prevederile bugetare, gospodăriri a fondurilor de materii pri­
de 101,1 la sută, iar la cheltuieli în
sumă de 277.839.500 lei, ceea ce re­
prezintă, în procent, o realizare de
96,1 la sută. Toate aceste realizări au
fost posibile datorită preocupărilor în
conducerea cu competenţă a economiei
locale de către sfaturile populare, in
anul care a trecut s.a observat din
partea comitetelor executive o mai
mare cointeresare în realizarea de că­
tre unităţile în subordine a tuturor in­ dern a întreprinderilor, productivi la tea mele legale mărfuri în valoare de
dicatorilor de plan. In centrul preocu­
părilor Comitetului executiv al sfatului proporţie de 97,4 la şută. Toate a-
popular regional a stat dezvoltarea şi
consolidarea unităţilor economice. Din
fondurile puse la dispoziţia industriei
locale s-au dat în exploatare o fabri­
că de mezeluri la Petroşani, o hală
de tîmplărie modernă la Alba Iulia,
s-au feonştruit cinci şoproane pentru
cutat colectiviştii pe marginea
dării de seamă.
De pildă, colectivistul Nicolae
Toader a arătat că succesele
obţinute de colectivişti sint de
fapt abia începutul dezvoltării
gospodăriei.
— Noi — a spus vorbitorul —
trebuie să ne dezvoltăm şi mai
mult ferma de vaci, porci şi
oi, să construim noi grajduri şi
silozuri pentru depozitarea hra­
nei animalelor. Dezvoltîndu-ne
puternic, vom reuşi să atragem
în rîndurite noastre şi pe mem­
brii celor două întovărăşiri agri­
cole din sat.
Colectivişti c a : Samuel Eder,
Nicolae Jutaru, Maria Riger,
Ioan Drăcosu şi alţii, au arătat
că retribuţia suplimentară a
muncii a sporit elanul colecti­
viştilor. In anul 1958, pentru
depăşirea recoltelor prevăzute,
au fost împărţite colectiviştilor
suplimentar 28.278 kg. cartofi,
81.327 kg. porumb şi peste
32.000 lei. Discuţiile colectiviş­
tilor au scos la iveală faptul
că nu întotdeauna brigadierii au
efectuat conştiincios pontajele,
creînd prin aceasta unele nemul­
ţumiri. Ei au atras atenţia nou­
lui consiliu de conducere, ca în
viitorii ani să dea o atenţie mai
mare felului în care sînt împăr­
ţite colectiviştilor retribuţiile
suplimentare.
Colectiviştii au scos în relief
şi au criticat consiliul de con­
ducere şi pentru faptul că pro­
ducţia la grîu n-a fast îndepli­
nită decît în proporţie de 71 la
sută.
— E drept că o parte din re­
coltă a fost compromisă de grin­
dină, a spus colectivistul Ioan
Rehert — dar ştim că cca. 25
hectare de grîu s-au semănat
tot după grîu şi din această cau­
ză recolta nu a fost cea aştep­
tată.
Pe marginea dării de seamă
a discutat şi tovarăşul Nicolae
Ureche — secretar al Comitetu­
lui raional de partid — Sebeş.
— Darea de seamă — a spus
dinsul, a fost întocmită cam su­
mar. Ea n-a relevat concret care
au fost cei mai harnici colecti­
vişti şi care s-au eschivat de la
unele munci mai grele, luînd
parte numai la prăşitul porum­
bului şi la alte munci mai uşoa­
re şi mai bine retribuite.
In continuarea cuvîntului său,
tov. Ureche a recomandat colec­
tiviştilor să-şi dezvolte ferma
de animale, să înceapă a creşte
păsări şi să înfiinţeze noi secţii
şi ramuri de producţie, pentru
ca ţăranii colectivişti să aibă în
permanenţă lucru în gospodărie.
In numele comitetului raional
de partid, tovarăşul Ureche a a-
sigurat pe colectivişti şi pe mai
departe de un sprijin multilate­
ral. Vorbitorul a subliniat fap­
tul îmbucurător că azi sint in
raion 105 unităţi socialiste ale
agriculturii şi că numai în 1958
suprafaţa cooperativizată a ra­
ionului a crescut cu peste 12.000
uscarea cărămizilor şi multe altele.
Ca urmare a investiţiilor făcute şi a
eforturilor depuse de colectivele de
muncă, întreprinderile de industrie lo­
cală au depăşit sarcinile de plan pe
anul 1958 cu 2 la sută. Creşteri im­
portante s-au realizat în ramura mate­
rialelor de construcţii şi extracţia de
cărbune. In activitatea lor, întreprinde­
rile de industrie locală au avut şi unele
lipsuri. In sectorul panificaţie, de e-
xemplu, planul a fost realizat numai
în procent de 98 la sută. Un alt as.
pect negativ al activităţii întreprinde­
rilor de industrie locală este faptul că
ele n-au realizat sarcina de reducere
a preţului de cost. Aceasta se dato­
reşte în cea mai mare parte slabei
me şi materiale şi a fondurilor bă­
neşti. Este de nejustificat faptul că în-
tr-o perioadă de 9 luni s-a cheltuit
suma de 1 milion pentru amenzi şi
penalizări, dobînzi bancare, locaţii
C.F.R. etc. De asemenea, au fost de­
păşite cheltuielile de producţie şi ad­
ministraţie cu aproape 1.700.000 lei.
Cu toate că s-au investit sume impor­
tante pentru înzestrarea cu utilaj mo­
muncii nu a fost realizată decît în
cestea denotă că comitetele executive
ale sfaturilor populare raionale şi oră­
şeneşti, cît şi conducerile întreprinderi­ stat în această perioadă pe lîngă pro­
lor de industrie locală nu au manifes­
tat suficientă preocupare în realizarea
celui mai important indice de plan —
TÜMMÜß SOCIALISMULUI Nr. 1270
LUCRĂRI Pe baza propunerilor venite
apariile în
Edilura polilică din m asa de colectivişti
ha., pentru lucrarea cărora MARX-ENGELS: Opere voi. 4. Scriu din nou redacţiei nu Anul trecut am cultivat sfeclă va aduce de pe cele 55 ha. cul­
S.M.T.-11I Miercurea va fi dotat 668 pag. —¦ 15 lei, pentru a dezminţi o ştire apăru- de zahăr pe. numai 15 ha. Atunci tivate un venit bănesc de peste
curind ou încă 7 tractoare. tă cu citva timp în urmă in ccr cînd am predat-o statului, am 500.000 lei, aproximativ 11.000
V. I. LENIN: Despre alianţa Ioanele ziarului, semnată tot de primit 114.000 lei, aproape 3.500 kg. zahăr şi peste 35 vagoane
Luînd cuvîntul in adunarea dintre clasa muncitoare şi mine, ci pentru a tace cunoscut kg. zahăr şi o cantitate însem­ borhot, deosebit de trebuincios
generală, tovarăşul Teodor Mă- ţărănime. Ediiţia 11-a. pe această cale oamenilor mun­ nată de borhot pe care l-am fo­ pentru hrănirea animalelor exis­
liguţă, vicepreşedinte al Sfatu­ 712 pag. — 14 lei. cii din regiune, că recent, am losit în hrana animalelor. Ce tente în gospodăria colectivă şi
lui popular raional Sebeş, a a- luat, la îndemnul colectiviştilor, cultură ne-ar fi putut aduce oa­ a celor pe care le vom mai cum­
sigurat colectiviştii de sprijinul GH. GHEORGH1U-DEJ: Expu­ o nouă hotărîre. re un venit mai mare decît a- păra în acest an.
permanent al organelor de stat nere făcută la şedinţa ple­ cesta ? Tocmai de aceea am
nara a C.C. al P.M.R. din Să clarific despre ce este hotărît de fapt să cultivăm în Consider nimerit să amintesc
— Pentru ca dvs. să puteţi 26—28 noiembrie 1958. vorba : acest an sfeclă de zahăr pe o şi faptul că anul acesta vom
construi încă un grajd, o ma 80 pag. — 0,90 lei. suprafaţă mai mare decît cea cultiva şi 15 ha. cu floarea-soa^
temitate pentru scroafe, o remi Imediat după ce am studiat din anul trecut. Se vede însă relui care ne va aduce de ase­
ză pentru unelte agricole şi toa * i ţ * Să cunoaştem politica expunerea tovarăşului Gh. treaba că hotărîrea noastră, a menea un venit bănesc de pes­
te celelalte construcţii ce le-aţ partidului la sate. Gheorghiu-Dej la plenara din te 50.000 lei şi aproximativ 720
planificat — a spus tov. Măli 80 pag. — 1 leu. 26—28 noiembrie 1958, am ho­
* -A- * Istoria U.R.S.S. - E-
guţă — comitetul executiv al poca socialismului. tărît ca în acest an să cultivăm consiliului 3e conducere şi a or­ litri ulei pe care-1 vom împărţi
sfatului popular raional a şi 664 pag. — 24,30 lei. sfeclă de zahăr pe 30 ha., adică ganizaţiei de' partid din cadrul colectiviştilor în raport cu zi­
luat unele măsuri în vederea * -&• * Dicţionar politic. pe o suprafaţă încă o dată afît gospodăriei n-a fost pe măsura lele-muncă efectuate în gospo­
aprovizionării gospodăriei cu 756 pag. — 20 lei. de mare decît cea cultivată în posibilităţilor noastre. Acest lu­ dărie.
fier-beton, cuie şi alte materia­ G. V. PLEHANOV: Opere filo­ anul 1958. De atunci au trecut cru ni l-a demonstrat propune­
le ce vă sînt strict necesare. zofice alese, voi. I. zile în şir. Am început să lu­ rile venite de jos, din masa co­ Prin livrarea către stat
Astfel, am obţinut de la C.S. 672 pag. — 24,50 lei. crăm insistent la întocmirea pla­ lectiviştilor. Majoritatea acesto­ a unei cantităţi de aproximativ
Hunedoara 3 vagoane ţagle de R. GARAUDY: Libertatea. nului de producţie pentru acest ra ne-au propus să cultivăm 1.100.000 kg. sfeclă de zahăr
fier ce le-am trimis spre lami­ 552 pag. — 10,90 lei. an. Din masa colectiviştilor ve­ sfeclă de zahăr pe o suprafaţă şi 18.000 kg. sămînţă de floa­
nare. De la o altă întreprindere J. A. DODU : Avutul obştesc — neau propuneri peste propuneri. mai mare decît 50 ha. rea-soarelui sîntem convinşi că
vom primi tot pentru gospodă­ temelia gospodăriei colective. Unii ne îndemnau ca in planul vom contribui din plin la înfăp­
rie 2.000 m.c. materiale răşi- 102 pag. — 1 leu. de producţie să prevedem extin­ Am hotărît deci ca în tuirea sarcinilor trasate de ple­
noase. P. MARIAN : Cointeresarea ma­ derea culturilor cerealiere, alţii nara C.C. al P.M.R. din 26—28
terială — puternic stimulent să ne dezvoltăm sectorul zooteh­ anul 1959 să cultivăm sfeclă de noiembrie 1958, la creşterea a-
După prezentarea şi discuta­ în creşterea productivităţii nic, să facem construcţii pentru vuţiei obşteşti a gospodăriei
rea dării de seamă a consiliului muncii. 52 pag. — 1,25 lei. adăpostirea animalelor etc. Cei zahăr pe o suprafaţă de 55 ha. noastre, la crearea unui trai îm­
şi comisiei de revizie, colecti­ mai mulţi dintre ei ridicau însă belşugat tuturor colectiviştilor
viştii şi-au ales noul consiliu de VictorPer/o problema cultivării plantelor Ne-am propus ca la această cul­ noştri.
conducere şi noua comisie de tehnice, dar mai ales a sfeclei
revizie. de zahăr pe suprafeţe mai mari tură să aplicăm cele mal îna-: ILIE IGNAT
decît cele hotărîte de noi.
In organul de conducere au uitate măsuri agrotehnice astfel preşedintele G.A.C. din Data,
ales pe tovarăşii Dumitru Bu-
incit să obţinem o recoltă de •; raionul Sebeş
peste 20.000 kg., în medie, la
hectar. O astfel de producţie ne
draîă, Gheorghe Scheiber, Ni­
colae Toader, Ioan Kir, Nicolae m O fructuoasă consfătuire de producţie
Jutaru şi alţii. Noii aleşi au ce­
rut sprijinul colectiviştilor în
munca de viitor şi s-au angajat hurie Zilele trecute, în cadrul ex­ In mod deosebit, în cadrul de asemenea că frînarea mun­
să muncească cu rîvnă pentru ploatării miniere din Teliuc, s-a consfătuirii au fost analizate cii, în mare parte o aduce ser­
înlăturarea lipsurilor constatate EDITURA POimCA desfăşurat o consfătuire de pro­ cauzele rămînerii sub plan la viciul de aprovizionare al Trus­
şi pentru dezvoltarea şi pe mai ducţie. Muncitorii, tehnicienii şi sectorul I. Vorbitorii au arătat tului minier, prin defectuoasa a-
departe a gospodăriei. inginerii au dezbătut cu mult astfel că neîndeplinirea planului provizionare a exploatării cu
simţ de răspundere felul în care de extracţie Ia acest sector se materialele cheie.
In aceeaşi adunare generală datoreşte insuficientei preocu­
colectiviştii din Apoldu de Sus s-,a îndeplinit planul de produc­ pări manifestate în această di­ In cadrul consfătuirii a mai
au hotărît să contracteze ou sta­ recţie de către conducerea secto­ fost dezbătută calitatea minereu­
tul, din recolta anului 1959 can­ ţie pe luna decembrie 1958 şi pe rului, nebtilizării excavatoarelor lui, problema economiilor de ma­
titatea de 15.000 kg. grîu şi la întreaga lor capacitate etc. teriale, disciplina muncii etc.
primele 14 zile din luna ianua­
12.000 kg. porumb. rie 1959. Colectivul de muncă al secto­
Cu prilejul consfătuirii de pro­ rului III, prin tov. Ion L.uca —
TRACTORISTUL ducţie, au mai fost scoase în re­ şeful sectorului, — s-a angajat
lief o serie de deficienţe ca ! cu acest prilej să dea peste plan
lipsa de aer comprimat pentru în luna curentă 100 tone de li-
perforatoare, lipsa pieselor de monită. De asemenea, el a che­
schimb pentru vagonete, lipsa mat la întrecere celelalte sec­
In atelierul de reparaţii al S.M.T. meni. Astă toamnă s-a numărat toarele reparate, gata pentru materialului lemnos de mină etc. toare. c. s.
Orăştie era mare animaţie. Oa­ printre tractoriştii fruntaşi pe începerea lucrului. Sînt siguri Din analiza lăcută s-a desprins
menii, in grupe de cîte 3—4, staţiune. v 1 că hotărîrea lor va fi realizată. =LBBH
stăteau strinşi in jurul tractoa­ Işi cunoaşte bine meseria. în ­ Pînă acum sini fruntaşi la re­
relor şi demontau sau montau că de pe băncile Şcolii profe­ paraţii.
piese. Un sunet de piese meta­ sionale de tractorişti din Sla­ ...Seara, pe tractoristul Con­
lice umple hala. Tractoriştii şi tina se arăta a fi îndrăgostit de stantin Bărbuci l-am întîlrut in
mecanicii sint in plină campa­ meserie. In cei 3 ani de şcoală centrul oraşului Orăştie. Era
nie de reparaţii. a fost tot timpul fruntaş la în­ parcă altul. Hainele de lucru,
Mi-am făcut drum pe aici să văţătură. Şcoala a terminat-o in pline de ulei, şi le schimbase.
caut o veche cunoştinţă — pe anul 1958. După terminarea ei Purta un costum nou. Mi-a spus
tractoristul Constantin Bărbuci. a venit, fiind repartizat, la că şi l-a cumpărat anul trecut
In vară îl cunoscusem la G.A.C. S.M.T. Orăştie. „Ucenicia“ pe din primul salariu de tractorist
din Şibot, unde lucra cu tracto­ tractor, adică primul an de mun­ şi că acum merge să vadă fil­
rul. Colectiviştii erau mulţumiţi că ca tractorist, a absolvit-o cu mul „Tosca“.
de el. Făcea treabă bună. foarte bine. La G.A.C. din Şibot — Cînd vin la Orăştie, prin­
— „Prisnelul" ăsta manevrea­ şi Vinerea, unde a lucrat, a fă­ tre primele lucruri de care mă
ză tractorul de parcă ar fi o ju­ cut treabă bună. interesez, mi-a spus el, este fil­
cărie — spuneau in glumă unii Acum lucrează în atelier, în mul. Îmi place mult. Din fiecare
colectivişti. echipa de reparaţii a comunis­ am ce învăţa. Filmele care îmi
Şi aveau dreptate. Tractoris­ tului Cornel Dumitru. Tractorul plac mai mult sint cele despre
tul Constantin Bărbuci are nu­ lui a fost reparat, dar munceş­ viaţa şi frâmîntările oamenilor.
mai 18 ani şi este mic de sta­ te cu aceeaşi grijă la repararea M-am despărţit de el strin- In timpul liber minerii din Comăneş.ti desfăşoară o bogată activitate
tură. Cînd se suie pe tractor, de- tractoarelor tovarăşilor săi din culturală.
abia că i se vede capul. Dar la echipă. Cu toţii sint. hotărîţi ca gîndu-i mina şi urîndu-i noi suc­
treabă aproape că nu-l taie ni­ primăvara să-i găsească cu trac­ In fo to : Fanfara minerilor din Comăneşti tn timpul unei repetiţii.
cese in muncă. v. F.
tate, Insă nu la nivelul cerinţelor. Cos­ lărgit de la an la an. In anul acesta prezentînd o creştere de 9,5 Ia sută materialelor de construcţii prin refa­
tul construcţiilor de drumuri s-a men­ au trecut în subordinea sfatului popu­ faţă de realizările din anul 1958. A- cerea fabricii de cărămidă din Sîntim­
ţinut la un nţvel ridicat, în mod ne­ lar regional o serie de întreprinderi ceastă sumă va servi pentru finanţa­ bru şi modernizarea uscătoriei de la
justificat. de interes republican ca Fabrica de rea tuturor acţiunilor economice ale Pricaz. In acest an întreprinderile de
preţul de cost, Nici secţia de industrie cărămidă şi ţrglă din Sîntimbru, Trus­ industriei locale şi gospodăriei comu­ industrie locală vor fi dotate în conti­
locală de pe lîngă sfatul popular re­ In urma Consfătuirii de la Constan­ tul 7 construcţii Petroşani, întreprin­ nale, a comerţului, pentru finanţarea nuare cu mijloace mecanizate. Prin in­
gional nu a manifestat suficientă preo­ ţa, Comitetul executiv al sfatului popu­ derea 712 Livezeni şi întreprinderea acţiunilor agricole şi zootehnice, a dru­ troducerea micii mecanizări în indus­
cupare pentru controlul, îndrumarea şi lar regional, sub îndrumarea Comite- de prefabricate de la Bîrcea Mică-Hu- murilor, a acţiunilor social-culturale şi tria locală, productivitatea muncii va
ajutorul întreprinderilor şi comitetelor tu’ui regional de partid, a trecut la nedoara. Aceste întreprinderi vor avea pentru întreţinerea aparatului adminis­ creşte cu 5 la sută, iar preţul de cost
executive în conducerea cu competenţă luarea de măsuri menite să ducă la o contribuţie însemnată la realizarea trativ local. va fi redus cu 1,4 la sută.
a economiei locale. lărgirea suprafeţelor arabile prin des­ de venituri către bugetul regional.
ţeleniri şi identificări de noi terenuri. Comitetul executiv al sfatului popu­ Sume importante din bugetul local
In ce priveşte buna gospodărire a Pentru sporirea recoltelor s-a trecut la Din totalul de venituri prevăzute în lar regional a avut în vedere la re­ vor fi acordate în acest an şi pentru
oraşelor regiunii, întreprinderile de zonarea culturilor. De asemenea, pentru bugetul local pe anul 1959 suma de partizarea fondurilor, în primul rînd finanţarea celor 8 întreprinderi de in­
gospodărie orăşenească au înregistrat îmbunătăţirea şeptelulul de animale 143.663.000 lei provine din venituri sarcinile reieşite din expunerea tova­ dustrie locală din regiune. Pentru a-
succese. Planul producţiei globale a s-au luat măsuri de extinderea cen­ proprii, iar 160.227.000 lei din cotele răşului Gh. Gheorghiu-Dej la plenara cestea s-a alocat suma de 36.584.000
fost realizat în proporţie de 109 la trelor de însămînţări artificiale. Acea­ defalcate de la veniturile bugetului re­ C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958. lei, ceea ce reprezintă o creştere cu
sută. Cu toate acestea, secţiunea de sta a dus la creşterea de vite de rasă publican. Cu aceste venituri, chelluie- Astfel, mijloacele financiare destinate 37 la sută faţă de anul trecut. Din a-
gospodărie comunală a sfatului popu­ cu o productivitate mare. lile prevăzute în bugetul local Sînt finanţării economici locale, inclusiv in­ ceastă sumă, aproape 5 milioane lei
lar regional şi conducerile I.G.O. nu complect acoperite. Din cifrele de mai vestiţiile, se ridică la suma de vor fi destinaţi pentru construcţii de
au dat atenţia cuvenită sarcinii de Comitetul executiv a acordat o a- sus reiese deci că 46,3 la sută din to­ 104.585.000 lei, din care 90.677.000 locuinţe. In anul 1959 vor fi puse la
reducere a preţului de cost. tenţie deosebită şi acţiunilor social- talul bugetului sînt venituri proprii, lei, sumă acordată de la buget şi dispoziţia oamenilor muncii un total
culfurale. In acest scop au fost alo­ ceea ce reprezintă, faţă de anul 1958, 13.908.000 lei din rezervele proprii ale de 131 apartamente şi 31 garsoniere.
Preocupîndu-se pentru asigurarea cu cate 152 milioane lei ceea ce repre­ o creştere cu 12 milioane Iei, din care întreprinderilor. Pentru mărirea debitului de apă în ora­
mărfuri a populaţiei cu sortimente bo­ zintă 56 la sută din totalul cheltuie­ 6 milioane provin din activitatea între­ şele Deva, Hunedoara şi în Valea Jiului
gate şi de calitate, organizaţiile co­ lilor bugetare. prinderilor economice. Veniturile între­ Ca şi în anii precedenţi se va a- se vor începe lucrări de noi foraje
merciale au desfăcut, după un calcul prinderilor ce se varsă la buget sînt corda o atenţie deosebită producţiei bu­ pentru care s-a alocat suma de 2,7
preliminar, în anul 1958 mărfuri în va­ Rezultatele obţinute în anul trecut evaluate la suma totală de 64.067.000 nurilor de larg consum, lărgirii sor­ milioane lei. Totodată pentru îmbună­
loare de peste 983 milioane lei. Orga­ sînt îmbucurătoare. Pornind de la a- lei. Impozitele şi taxele comunale pre­ timentelor şi îmbunătăţirii simţitoare a tăţirea transportului în comun, între­
nizaţiile comerciale au manifestat însă cestea, există toată certitudinea că în văzute în buget vor fi de 24.120.000 calităţii lor, pentru a contribui în mă­ prinderile de gospodării orăşeneşti vor
lipsuri în ce priveşte buna păstrare a anul 1959 rezultatele muncii sfaturilor lei, ceea ce reprezintă doar 7,84 la sură tot mai mare la satisfacerea ce­ fi dotate cu noi mijloace în valoare de
mărfurilor, din care cauză în numai populare vor fi şi mai bune. sută din totalul veniturilor bugetare. rerilor de mărfuri ale populaţiei. A- 5 milioane lei şi se va organiza ser­
9 luni au fost deteriorate peste nor­ ceastă preocupare este oglindită şi de viciul de autotaxiuri în oraşele Deva
Veniturile bugetare Plusul de venituri planificate să se faptul că din volumul total al produc­ şi Hunedoara. Sumele ce vor fi chel­
!.460.000 lei. pe anul 1959 realizeze din activitatea întreprinderilor ţiei de mărfuri produse în industria tuite pentru asfaltări, modernizări şl
economice de interes local, se bazează locală, 87 la sută reprezintă producţia întreţineri de străzi, parcuri, zone verzi
In centrul preocupărilor. Comitetului Proiectul bugetului local al Sfatului pe creşterea producţiei, a productivi­ de bunuri de larg consum. In ramura
executiv al sfatului popular regional a popular regional Hunedoara pe anul tăţii muncii, a reducerii preţului de materialelor de construcţii proiectul de etc. se ridică la 15 milioane lei.
1959 a fost întocmit pe baza planu­ cost, pe o mai bună organizare a plan prevede de asemenea o creştere
blema rezolvării spaţiului locativ şi lui de stat şi asigură resursele bă­ muncii şi o reducere a cheltuielilor de considerabilă. De pildă, producţia de Bugetul pe anul 1959 va contribui
ieftinirea costului construcţiilor. Ca ur­ neşti necesare îndeplinirii iui. Pentru circulaţie. cărămizi va creşte cu 2,5 milioane
mare a măsurilor luate s-a ajuns ca a putea face faţă sarcinilor economice, buc., iar la prefabricatele din -beton la continua creştere a nivelului de trai
un apartament să coste între 42-45.000 s-au prevăzut atît la venituri cît şi €he!{fuîe!i!e bugeîare armat cu 1.100 m.c.
lei. In ce priveşte sectorul de drumuri la cheltuieli suma de 303.890.000 lei. pe anuî 1959 al oamenilor muncii. In acest scop re­
se poate aprecia că s-au obţinut rezul­ Prin investiţiile prevăzute se va mări
Ca urmare a sarcinilor trasate de Cheltuielile prevăzute în buget pe capacitatea de producţie în ramura ali­ ţeaua comercială se va lărgi cu 38
Congresul al II-lea al P.M.R. şi a anul 1959 se ridică, după cum am a- mentară prin construirea unor fabrici
plenarei C.C. al P.M.R. din decem­ rătat, la suma de 303.890.000 lei, re- de pîine la Brad şi Orăştie, în ramura unităţi noi, din care 9 alimentare, 16
brie 1956, atribuţiile sfaturilor populare
în conducerea economiei locale s-au industriale şi 13 de alimentaţie publi-
(Continuare în pag. IV-a)