Page 62 - 1959-01

Nr. 1270 ' VRUMUE SOWAEîSMÜWr Pac?. 3

!ggg^aHamceagaa

O ju rd u u r^ o o jjd L abatajul comunistului T E I I C R A M I E X T E R M E
Marea manifestaţie de ia Berlin, închinată

ANDREI N A G Y memoriei lui Liebknecht şi Rozei Luxemburg
BERLIN (Agerpres). — După llst Unit din Germania, a luat cuvîn-
Contribuţvia cadrelor didactice Ss fac ultimele tooooooocooooot DOQOOOOOOOCCOO cum transmite agenţia ADN, la 18 ia­ tul în faţa participanţilor la manifes­
nuarie în sectorul democrat al Berli­ taţie. El a evocat lupta eroică a Iul
şi a elevilor de la Şcoala medie P R E G Ă T I R I (Urmare din pag. l-a). re. Abatajul începu să se go­ nului a avut Ioc o mare manifestaţie Karl Liebknecht şi a Rozei Luxemburg
închinată memoriei lui Karl Liebknecht pentru eliberarea naţiunii germane de
lească. şi Rozei Luxemburg, conducători al sub imperialism şi militarism, subli­
clasei muncitoare şi întemeietori ai niind că lupta aceasta a fost şl con­
„Dr. Petru Groza“ cam 40—50 de ani pentru a — Dacă o să ne mai bage Partidului Comunist din Germania. La tinuă să rămînă o contribuţie impor­
manifestaţie au luat parte aproximativ tantă la crearea unui stat iubitor de
In aceste zile, care ne mai creşte, aşa că vă daţi sea­ două garnituri, facem şi azi 150.000 de persoane, printre care cî­ pace, cu adevărat democratic.
ma de avantajele armării treabă faină. teva mii de locuitori din Berlinul oc­
6u multă însufleţire se pregă­ prezenta pentru locuitorii oraşu­ despart de sărbătorirea Cente­ metalice. cidental. Manifestaţia oamenilor muncii din
lui un bogat program artistio narului Unirii Ţărilor Romîne, — Luna asta v-a mers tot capitala R. D. Germană a durat peste
tesc în aces'te zile elevele axat pe tema însemnatului eve­ toate formaţiile artistice şi toa­ Am privit pe omul acesta în plin ? In fruntea primei coloane au defi­ 4 ore şi jumătate. Ea a constituit o
Şcolii medii „Dr. Petru Groza’1 niment din istoria poporului te unităţile culturale din regiu­ care-mi povestea cu atîta în­
din Deva pentru a întîmpina nostru. ne se pregătesc intens. flăcărare despre munca lor. — Da, şi o să ne meargă lat W. Ulbricht, A. Neumann, H. Rau, dovadă grăitoare a încrederii de care
Centenarul Unirii Ţărilor Romî- A făcut comparaţii şi calcu­ şi de-acum încolo. Am nişte se bucură politica partidului clasei
nc. Elevele cursului mediu şi-au Directorul acestei şcoli, tov. Marea sărbătoare a poporului băieţi, că dacă nu dau 50—60 F. Ebert, membri ai guvernului, repre­
întocmit deja referatele pe care Constantin Bulz, a pregătit de romin va fi intimpinată cu ctn- zentanţi ai Frontului Naţional al Ger­ muncitoare şl a guvernului Republicii
le vor prezenta în ultima oră pe acum o documentată confe­ tece şi jocuri. Tinerii şi virst- le pe care mi le-a explicat tone zilnic peste plan, nu maniei democrate, şi a partidelor de­
educativă, premergătoare zilei rinţă pe care o va prezenta în nicii din formaţiile artistice din atît de clar, incit parcă ve­ poţi să-i scoţi din abataj. Pî­ mocratice şi organizaţiilor de masă. Democrate Germane, a hotărîril de a
de 24 Ianuarie. Fiecare clasă, şedinţa festivă pe şcoală. satele şi oraşele regiunii se în­ deam înaintea mea stive mari nă acum nu a fost cazul.
sub conducerea profesorilor diri- trec in a se pregăti cit mai. bine. de lemn de mină pe care a- Şi-apoi avem şi noi angaja­ Alfred Neumann, membru al Birou­ lupta pentru un viitor fericit şl paş­
In ziua de 23 ianuarie, cu oca­ ceastă brigadă le economi­ mentul nostru. In fiecare zi, lui Politic al C.C. al Partidului Socia-
seşte. pe fiecare post, 500 kg. peste nic al întregului popor german.
ginţi, pregăteşte, cu forte proprii, zia adunării festive pe şcoală, rf,C uza V o d ă“ plan. Uneori, iese şi mai --------------------------- - ig 9 :
cîte un program artistio adec­ elevele cursului mediu vor des­ înaintam de-a lungul fron­ mult. Dar 500 e literă de lege
talului. Am numărat minerii pentru toţi...
vat evenimentului. Un aport în­ făşura un bogat program artis­ pe scena Călanuiui care mînuiau cu îndemânare
semnat la pregătirea elevelor îl tic. ciocanele de abataj. Erau 7. De noi se apropie un tinăr
Pe lingă fiecare din ei, alţi căruia de sub cască, cîteva Presa franceză despre vizita lui
aduc şi profesorii de educaţie fi­ Elevele claselor a X-a A şi B In localitatea turnătorilor de doi mineri lopătau de zor la şuviţe de păr ii atirnau pe A .l. Mikoian în S.U.A.
zică Elena Doroga şi Adrian vor fi prezente la concursul fontă — la Călan, seară de sea­ cărbune. Am privit mult timp frunte.
Caprini. „Drumeţii veseli“ — pe tema ră, ferestrele clubului muncito­ ciocurile perforatoarelor care PARIS. Corespondentul A- zenţa şi discursurile lui rA. E
Unirii, organizat între elevii şco­ resc sînt luminate pînă tirziu. muşcau cu lăcomie din mun­ — Bandi-baci, garnitura gerpres transmite: întreaga pre­ Mikoian au constituit pentru opi­
Cu nerăbdare este aşteptată lilor medii din oraşul Deva, cit Se repetă. tele de cărbune. Bulgări de să franceză continuă să comen­
seara zilei de 21 ianuarie cînd, şi la festivitatea care se va ţine cărbune de diferite forme se asta a avut. numai treizeci... teze cu deosebit interes vizita nia publică americană tot atîtea
la staţia de radioficare a oraşu­ Echipa de teatru a clubului rostogoleau spre crater. Ne­ — Nu-i nimic, o să mai lui A. I. Mikoian în Statele Uni­ dezminţiri convingătoare ale
lui Deva, elevele de la şcoala în ziua de 24 Ianuarie în piaţa „11 Iunie“, repetă, sub regia am oprit la una din grupe. te. Aproape totalitatea comenta­ sloganurilor repetate ani de zile
medie „Dr. Petru Groza“ vor din faţa sfatului popular regio­ tovarăşului Gheorghe Alexoi, Un miner înalt, puţin adus primim azi goale. torilor subliniază că această că­ de propaganda războinică. Fără
nal. piesa „Cuza Vodă“. Se fac ulti­ de spate se opri din lucru. Cînd am coborît din pre- lătorie a făcut posibilă o luare îndoială că acesta nu este unul
Zâmbetul, îl făcu să-şi arate de contact pozitivă. dintre cele mai mici succese ale
Şi la Teiuş sefa c pregătirimele retuşări de regie. Membrii dantura albă, asemenea unui abataj, ultimul vagonet în­ misiunii sale paşnice“.
formaţiei, in frunte cu Petru şirag de perle. cărcat cu cărbune din abata­ Ziarul „l’Humanité“ subliniază
jul 12 B se pierdea pe gale­ că vizita lui A. I. Mikoian în Ziarul „Gombat" scrie la rîn-
De cîteva zile, Ia Şcoala me­ funcţionari şi salariaţii institu­ Ţirlea şi Domnica Nebunu, din — Tovarăşul Ioan Bako, ria de transport după cotitu­ S.U.A. a făcut să renască spe­ du] său: „Opinia publică din ţă­
die mixtă din Teiuş profesorii şi ţiilor. Cu acest prilej, profesorul ră. In partea opusă a galeriei ranţele într-o destindere inter­ rile atlantice evoluează intr-un
elevii dau o mare atenţie pre­ de istorie Liviu Munteanu va felul cum se prezintă pînă acum, îşi făcea apariţia o altă lumi­ naţională. sens din ce în ce mai favorabil
gătirilor pentru a întîmpina aşa susţine în faţa publicului teiu- garantează un spectacol calita­ niţă tremurătoare. unor convorbiri menite să pună
tiv. „Nu se poate spera, fără în­ capăt nu numai tensiunii inter*
şef de schimb — mi-l prezen­ — Vine o altă garnitură. doială, scrie „l’Humanité“ că nu­ naţionale permanente şi războ­
cum se cuvine evenimentul is­ şan un amplu referat în care Cîntece şi jocuri tă tovarăşul Nagy. Mă duc la băieţi — îmi spu­ mai cîteva ore de întrevederi ar iului rece ci şi împărţirii prb
toric de la 24 Ianuarie, zi în va oglindi lupta poporului ro- se Nagy, in timp ce îmi strin- ti fost suficiente lui A. I. Miko­
îmi strînse mina cu pute­ se mina la despărţire. ian pentru a tace pe guvernan­ mejdioase a Europei.
care întregul nostru popor va mîn pentru Unirea Ţărilor Ro­ Şi in sala în care repetă co­ re, şi-apoi îşi văzu mai de­ ţii de la Washington să accepte
sărbători împlinirea unui secol mîne, cît şi felul cum acest e- riştii, pregătirile se desfăşoară parte de lucru. Pe rînd am ...Comunistul Andrei Nagy, ideea coexistenţei paşnice. Geea Această luare de contact şi de
de la Unirea Ţărilor Romîne. A- veniment a fost cuprins în pre­ cu elan. Cei 50 de membri ai făcut cunoştinţă aproape cu este apreciat de ortacii lui. ce este de netăgăduit însă este „temperatură“ scrie în conclu­
tenţia pregătirilor este îndrepta­ sa şi literatura vremii. corului bărbătesc au reluat în toţi: Victor lacob, şef de Comuniştii l-au ales secretar că vizita sa în S.U.A. va crea zie „Gombat“, marchează o co­
tă spre organizarea cît mai bine repertoriu cîntecele cunoscute. un climat internaţional mai bun, titură memorabilă în relaţiile
a concursului „Drumeţii veseli", Participanţii vor asista apoi Munca lor se împleteşte strîns grupă, Ioan Băltăreanu, şef de al organizaţiei de bază. La
pe tema „100 de ani de la Uni- la un bogat program artistic cu a celor 18 instrumentişti care grupă... Sînt peste 20. Conferinţa raională de partid diplomatice dintre cele două
compus din cîntece şi jocuri acompaniază piesele repetate. a fost ales în comitetul ra­
rea Ţărilor Romîne" populare romîneşti. In vederea Intre cîntecele nou învăţate în Deşi nu poţi să le afli vlr- ional, iar cu ocazia Confe­
Concursul va avea loc în du- programului pe care îl va pre­ cinstea Centenarului Unirii, se sta după înfăţişare — în a- rinţei regionale de partid,
zenta în această zi, în reperto­ bataj par toţi la fel — din
pă-amiaza zilei de 23 ianuarie,
discuţii am aflat că nu există delegaţii la conferinţă i-au a-

mare diferenţă între vîrste, predat meritele alegindu-l în

în sala cinematografului C.F.R. riul corului C.F.R. din Teiuş au numără „Hora înfrăţirii" de A- aşa de altfel cum nu există Comitetul regional de partid, mai favorabil tratativelor. Pre- lumi“.

din localitate, între reprezentan­ fost incluse „Hora Unirii“, „Ho­ lexandrescu şi o suită de cînte­ nici diferenţă în hotărîrea lor Distincţiile „Ordinul Mon­

ţii claselor a X-a şi a Xf-a. La ra moldoveană“ şi „Hora mun- ce populare din regiunea Hune­ de a da cărbune cit mai mult cii“ şi „Medalia Muncii“ vor-

concurs vor participa majorita­ teană“. doara. şi mai ieftin. besc de munca plină de e- H o fărîrîle congresului Uniunii g e n e ra le

tea elevilor şcolii, muncitori ce­ ADRIAN OŢOIU Programul artistic ce se pre­ — Ziua şi fîşia. Aşa mer- roism a acestui om, care încă a oam enilor muncii din A frica neagră
ferişti, colectivişti, întovărăşiţi, corespondent găteşte pentru m.area sărbătoare, ge la noi — ani spune şeful de la 14 ani a fost alături de

Succese şl r itm In te n s va fi complectat cu dansurile de brigadă, comunistul An- scormonitorii pămîntului. A- PARIS (Agerpres). — Agen­ ţările şi organizaţiile continen*
învăţate de către echipa core­ drei Nagy, cînd am ajuns la nul 1929 l-a găsit pe Andrei ţia France Presse anunţă că la
grafică a clubului — printre ca­ capătul frontalului. Noi ter- Nagy alături de tatăl său. 18 ianuarie ia Gonakry, capita­ tului african. Congresul şi-a ex-
re se,numără şi o spectaculoasă minăm de tăiat, iar celelalte pârtieipind la greva minerilor la Republicii Guineea a luat primat speranţa că după proiec*
tata conferinţă pan-africană se
două schimburi fac răpirea din Lupeni.
d e lu c ru suită de dansuri ardeleneşti. şi pregătesc locul de muncă De atunci au trecut aproa- sfîrşit congresul „Uniunii ge­ va obţine admiterea Uniunii în
Programul va fi prezentat pe pentru schimbul 1. organizaţii internaţionale Gum
(Urmare din pag. l-a) — Cu siguranţă, da. In ce ne pe 30 de ani, ani plini de fap- nerale a oamenilor muncii din sînt organizaţia internaţională a
priveşte pe noi, susţin afirma­ scenă in ziua aniversării şi la Craţerul se puse in mişca- Africa neagră“. Delegaţii la con­ muncii (O.I.M.) şi U.N.E.S.G.O.
curs de terminare platformele ţia prin entuziasmul cu care staţia de radioficare a turnăto­ te... gres au adoptat o rezoluţie care şi că Uniunea va fi recunoscută
metalice de lucru (aproximativ muncesc muncitorii, tehnicienii rilor din Călan. împuterniceşte conducerea cen­ ca o organizaţie internaţională.
90 la sută din lucrări) şi ca­ şi inginerii de diferite speciali­ osooLx^xxxx>ooooocoa30oeTOOooooo{»oooooooooo«x»oof trală să organizeze o conferinţă
binele de control termotehnic. tăţi. Realizarea în termen a sar­ pan-africană cu participarea tu­ Congresul a ales pe Seku Tu­
cinilor ce ne stau în faţă e a- Seară literară re, primul ministru al Republi­
— Desigur, aveţi cunoştinţă sigurată şi prin ritmul intens turor organizaţiilor sindicale din cii Guineea, ca preşedinte al
şi de mersul lucrărilor la cele­ Zilele trecute in sala Casei Africa neagră şi Africa de nord Uniunii generate a oamenilor
lalte şantiere. în care se desfăşoară întrecerea raionale de cultură „Mihail Sa- în scopul creării unei uniuni a muncii din Africa neagră, şi a
socialistă între oameni şi şan­ doveanu“ din Sebeş, elevii mem­ centralelor sindicale de pe acest hotărît ca reşedinţa Uniunii să
— in parte. Ştiu că recent au tiere. Mă refer la şantierul nos­ bri ai cercului literar „George continent. se stabilească la Gonakry. Con­
fost terminate lucrările de con­ tru şi şantierul de montaj al Coşbuc“ de pe lîngă şcoala me­
strucţie la sala de maşini nr. 1, utilajului mecanic. . Privitor Ia die din localitate, au prezentat Uniunea generală a oameoiilor gresul a aprobat principiul inde­
subsolul de ungere, staţia de O reuşită seară literară închina­ muncii din Africa neagră a spri­ pendenţei depline a popoarelor
pompare de înaltă presiune. Tot oameni, o evidenţiere e oarecum tă marelui nostru poet Mihail jinit principalele hotărîri ale re­ africane şi a subliniat necesita­
montorii de utilaj mecanic au dificilă. întreg colectivul nostru Eminescu, cu ocazia împlinim centei conferinţe a popoarelor tea luptei împotriva imperialis­
executat în bună măsură mon­ depune strădanii. a 109 ani de la naşterea sa. mului.
tajul utilajului la calea cu role Africii de la Acera, a cărei scop
de alimentarea cuptoarelor cu — Totuşi, printre cei buni, Cu această ocazie, eleva San­ a fost obţinerea unităţii între
blumuri şi la calea cu role de trebuie să fie fruntaşi, nu? - da Albu din clasa X-a a pre­
evacuarea cuptoarelor şi în pre­ zentat un amplu şi documentat Bugetul S.li.A, pe 1959— 1960
zent înaintează intens cu monta­ — Da. Pot aminti pe monto­ referai despre marele geniu al
rea cajelor degrosisoare şi finî- rii Simion Voina, Alexandru Do- poeziei romîneşti. Voichiţa Ro- un buget al cheltuielilor militare
soare. bay, Petru Tiţ, pe sudorii Cor­ şianu a recitat poezia „Povestea
nel Covaliov, Ioan Pătraşcu, Va- Un milion tone de ţiţei va putea li prelucrat anual de către rafinăria codrului", Elena Oprita — „E- WASHINGTON (Agerpres). — „în domeniul înarmării nucleare".
Dacă vă interesează cifrele, sile Stoica. Menţionez însă că de petrol pe care o furnizează o întreprindere industrială din R. Cehoslovacă, pigonii“, Romulus Bena — Preşedintele Eisenhower a trimis Con­ Pentru faimosul program de „asi*
vă pot spune că Ia construcţia întreg colectivul se evidenţiază. Republicii Arabe Unite. Această mare rafinărie va fi instalată în apropiere „Scrisoarea ll-a “, Ilie Ban — gresului bugetul S.U.A. pe anul finan­
laminorului s-au montat pînă în de localitatea Homs din regiunea siriană a Republicii Arabe Unite. Rafi­ „Scrisoarea III-a“ etc. ciar 1959-1960, pregătit de guvern. A- gurare mutuală a securităţii" se pre­
prezent pe fundaţii, aproape Intr-adevăr, stadiul lucrărilor, năria şi anexele ei vor ocupa o suprafaţă de 420.000 metri pătraţi. Ea va nul financiar va începe la 1 iunie 1959. vede cheltuirea a 3.498 milioane do-'
3.000 tone utilaje. munca însufleţită a oamenilor, fi prima rafinărie de petrol pe care o construiesc arabii prin propriile lor Elevele Dorina Titu şi Dori­ lari, din care 2.630 milioane dolari
sînt dovezi de netăgăduit pri­ mijloace. na Pădureanu au interpretat Capitolul venituri ale bugetului a fost sînt alocaţi nemijlocit pentru „ajuto­
— Privitor la darea in func­ vind hotărîrea constructorilor la­ stabilit ia 77.100 milioane dolari. Im­ rul militar" şi „sprijinirea în dome­
ţiune a laminorului, care e pă­ minorului de 650 mm. de a pre­ IN CLIŞEU: Rezervoare de petrol ale noii rafinării de la Homs. pozitele percepute de la populaţie re­ niul apărării“, a aliaţilor S.U.A.
rerea dvs., va fi respectat ter­ da această construcţie la terme­ prezintă partea cea mai importantă din
menul ? nul stabilit. veniturile bugetare. Numai încasările Slrăduindu-se să prezinte Congresu­
lui un buget „echilibrat“ în care să
provenite din impozitul direct pe ve­ fie totodată sporite cheltuielile milita­

„De ce nu-mi vii“ şi „Pe Ungă nituri urmează să reprezinte 53 la su­ re, guvernul Elsenhower propune ca în

plopii fără soţ“, iar Dan Pos- tă din întregul capitol al veniturilor viitorul an financiar cheltuielile pentru

Prin 1952, gru­ MAI MULT INTERES şul Alb, Valea iescu şi Maria Ctrcoană, Romu­ bugetare. Impozitele percepute de la diverse programe agricole să fie re­
puri de cetăţeni ză­ Bradului, Poieniţa lus Bena, Mircea Butnariu, trusturi nu reprezintă însă decît 28 duse cu 779 milioane dolari în com­
boveau un timp şi şi Lunca. ’ Pe ma­ Gheorghiu Nicolae şl alţii au la sută din buget. paraţie cu anul curent. Se proiectează
interpretat dramatizarea poemu­ reducerea cu 52 milioane dolari a bu­
cercetau cu inte­ lurile acestora se lui „Luceafărul“ şi !,Scrisoarea Capitolul cheltuieli se cifrează la 77 getului Ministerului Ocrotirii Sănătăţii,
lll-a “. miliarde de dolari. Ca şi în anii pre­ Invăţămîntului şi Asigurărilor Sociale.
res un mare pa­ n gospodărirea oraşului Brad află numeroase lo­ cedenţi, cheltuielile bugetare precum­ Se proiectează de asemenea reducerea
nou care înfăţişa, cuinţe ale cetăţeni­ Specîacol -reuşit pănitoare sînt cheltuielile directe şi in­ substanţială şi ulterior încetarea com­
lor, oare pe timp directe pentru continuarea şi extinde­ pletă a alocărilor de fonduri guver­
destul de reuşit, Tot zilele trecute, In sala de rea cursei înarmărilor. Pentru cheltu­ namentale pentru construirea de case
spectacole a căminului cultural de locuit. In afară de aceasta buge­
cum va arăta ora­ ploios sau după to­ din comuna Petreşti, raionul ielile militare directe se proiectează tul S.U.A. prevede „economii“ de 412
Sebeş, s-a jucat in premieră pie­ cheltuirea a 45.805 milioane dolari, milioane de dolari prin desfiinţarea a-
şul Brad peste cîţiva ani. In faţa panou­ iar în oraş au apărut lucruri frumoa­ se mulţumesc să controleze numai cum pirea zăpezilor, sînt supuse inundaţiilor. sa de iealru pentru copii „Fur­ ceea ce reprezintă 59,5 la sută din în­ jutoarelor de şomaj „temporar prelun­
tuni de primăvară1, scrisă de tregul capitol al cheltuielilor bugetare. gite" deşi, chiar şi potrivit datelor ofi­
lui cetăţenii înfiripau discuţii. Prin­ se. Dar pe lîngă lucrurile acestea fru­ se face curăţenia în centrul oraşului, Credem că sfatul popular orăşenesc nu profesorul Vasile Zdrenghea de ciale, numărul şomerilor din S.U.A. esie
Ia şcoala din localitate. Bugetul S.U.A. prevede suma record
tre ele se puteau a u zi: „aici va fi moase, mai există încă în Brad une­ şl nici asta în suficientă măsură. a făcut totul pentru evitarea inunda­
Desfăşurarea piesei s-a bucu­ de 2.745 milioane dolari pentru activi­
parcul, aici strada Oituz, aici în că­ le deficienţe. In centrul oraşului, de Mai există în Brad o problemă ca­ ţiilor de aici. Încă din timpul verii pu­ rat de un deosebit succes, iar
la căderea cortinei, sulele de
tunul Măgura, va fi introdusă lumi­ pildă, sînt instalate maimulte ghe­ re aşteaptă să fie rezolvată de vreo teau fi mobilizaţi deputaţii şi cetăţenii spectatori, pentru care sala a
devenit neincăpătoare, n-au mai
nă electrică etc.“. rete pentru desfa­ cîţiva ani. Este pentru ca, prin muncă voluntară, să

In scurt timp obiectivele prevăzu­ cerea virşlilor. Lu­ vorba de întreţine­ îndiguiască porţiunile cele mai pericu­

te în panou au început să prindă via­ cru bun la prima Pe leme rea imobilelor na­ loase ale apelor amintite. Totuşi, tim­ tatea comisiei pentru energia atomică de peste 4 milioane oameni.
ţă. Parcul a fost construit şi iluminat, vedere. Dar, oa­ ţionalizate. O par­ pul nu este trecut. Acum, cînd oame­

strada Oiluz s-a pietruit, iar în cătu­ menii oare deser­ gospodăreşti te din acestea au nii au mai puţin de lucru se pot rea­ ---------------............... —gas;
nul Atăgura s-a introdus lumina elec­ vesc aceste gherete zidurile şi acoperi­ liza aceste lucruri prin muncă volun­
Soldajii americani batjocoresc sentimentele
trică. Apoi a fost amenajată o nouă aruncă în stradă şurile deteriorate, tară.

piaţă, s-a pavat şi asfaltat pe o por­ tot felul de resturi iar faţadele pînă la Pentru înfrumuseţarea oraşului Brad contenit cu aplauzele. najionale ale poporului japonez
Meritul autorului este mare
ţiune strada Avram lancu, s-a con­ şi apă murdară, care dau oraşului un as­ jumătate murdare de noroi. In această si­ s-a alocat în acest an un fond de

struit o baie populară etc. Toate a- pect neplăcut. Numai tovarăşii de la sfat tuaţie se află imobilele unde-şi au se­ 700.000 lei. In curînd se va ţine se­ dacă ne gîndim că piesa se TOKIO (Agerpres). — La într-un tren de pasageri stea­
adresează pionierilor şi şcola­ Tokio a avut loc un nou act de gului naţional japonez. Sub pri-
ceste lucrări au avut menirea să du­ şi sanepid nu „observă" acestlucdruii.le Tribunalul, U.R.C.C.-ul, Procu­ siunea sfatului popular care va apro­

că la înfrumuseţarea oraşului şi se La fel procedează şilucrătorii de ratura, Staţia de radioficare, Hotelul ba întregul buget pentru anul curent. rilor, iratlnd teme din viaţa a- batjocorire de către soldaţii a- virile pasagerilor el a întins pe

poate spune că realizarea lor se da- la cofetăria situată pe aceeaşi stra­ şi altele. Trebuie arătat că toate a- Cu această ocazie deputaţii trebuie ceslora, piesă de teatru mult re­ mericani a sentimentelor naţio­ bancă steagul şi i-a dat foc cu

toreşte în primul rînd sfatului popular dă. Nu mai vorbim de piaţa nouă, un­ ceste clădiri sînt în centrul oraşului să chibzuiască bine pentru ca aceşti simţită in repertoriul pieselor nale ale poporului japonez. Un o brichetă. Japonezii care se a-
orăşenesc, deputaţilor şi cetăţenilor de, după fiecare tîrg, rămîn grămezi şi prin felul lor de a fi întreţinute, bani să fie folosiţi în rezolvarea celor editate la noi pînă acum. oarecare Nelson, soldat al uni­ flau în tren, indignaţi de acest
care au muncit neobosit în această de gunoaie care stau neridicate zile dau un aspect neplăcut. . mai acute probleme gospodăreşti ale tăţii americane situate în regiu­ fapt, au stins focul şi l-au scos
direcţie. oraşului. IULIAN IONAŞ nea oraşului Yokohamă a dat pe Nelson din vagon. La prima
De asemenea, oraşul Brad este stră­ corespondent

Acum, panoul amintit a dispărut, în şir pentru că salariaţii de la l.G.O. bătut de patru ape curgătoare: Cri- I. BRADEANU | foc în seară zilei de 16 ianuarie staţie el a fost predat poliţiei.