Page 63 - 1959-01
P. 63
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1270
G uvernul R. D. G erm ane xiLturtale sJtinl • juLtunele slin •.uttimete ştiri
sprijină iniţiativele de pice aie guvernului sovietic
BERLIN 20 (Agerpres). — lăturat cel mai periculos focar de spune mai departe în notă, va
După cum anunţă ADN, la 19 încordare în Europa şi s-ar îm ocupa un loc demn în familia
ianuarie Walier Ulbricht, prim- bunătăţi înţelegerea dintre cele popoarelor ca ţară puternică din
vicepreşedinte al Consiliului de două state. punct de vedere economic, dar O odioasă înscenare judiciară
Vizita lui A. I. MIKOIANMiniştri al Republicii Democrate Guvernul R. D. Germane a- paşnică şi cu o cultură înflori
Germane, a remis lui M. G. Per- preciază propunerea Uniunii So toare, deoarece datorită Tratatu a rasiştilor din Africa de sud
vuhin, ambasador extraordinar şi vietice de a se încheia neîntîrzi- lui de pace ambele state germa i i Departamentul de Sfat al $.11.11.
plenipotenţiar al U.R.S.S. în at, fără alte amînări, Tratatul de ne vor putea intra în O.N.U. şi LONDRA 20 (Agerpres). — de acuzare împotriva a 91 de
R. D. G., nota de răspuns a gu pace cu cele două state germa în celelalte organe internaţiona WASHINGTON 20 (Agerpres) adjunct al S.U.A. pentru proble TASS anunţă: La 19 ianuarie persoane.
vernului R. D. G. la nota guver ne sau — în cazul cînd aceasta TASS anunţă : In dimineaţa de mele economice. in Uniunea sud-africană a în
nului sovietic din 10 ianuarie va fi creată pînă la acea dată le putînd deveni membre cu drep 19 ianuarie A. I. Mikoian a După aceea, A. I. Mikoian a ceput a doua etapă a faimosului Cînd a început însă procesul
turi depline ale acestora. Toto
a.c. şi la proiectul Tratatului de — cu confederaţia germană, dată, Tratatul de pace va da tu făcut o vizită la Departamentul luat cuvîntul la dejunul oferit proces de „înaltă trădare“. s-a dovedit că acuzaţiile sînt a-
pace cu Germania. drept un pas important în di turor popoarelor, care în cursul de Stat unde a avut o convorbire în cinstea sa de Clubul naţional Dintre toţi inculpaţii numai tît de neclare, iar „probele“ atît
recţia slăbirii încordării interna cu E. Dillon, secretar de stat- al presei din S.U.A. doi sînt albi. Printre ceilalţi e- de lipsite de temei, incit o mare
„Guv'rnul R. D. Germane, se ţionale şi încetării războiului celor două războaie mondiale au xistă numeroşi conducători ac parte din actul de acuzare a
spune în nota de răspuns, salută rece funest". suferit agresiunea militarismului Un electrocardiograf universal tivi şi bine cunoscuţi ai Con căzut de la sine şi, în pre/mt,
iniţiativa guvernului sovietic în şi imperialismului german, ga gresului naţional, african, or în al doilea "stadiu al acestui
domeniul stabilirii unei păci „In conformitate cu propune ranţia securităţii, creînd în felul MOSCOVA 20 (Agerpres).— matic tensiunea arterială, un a- gan care reprezintă 9 milioane proces, acuzaţiile se referă nu
trainice şi îndelungate în centrul rea guvernului sovietic, se spu TASS ainunţă: Colectivul birou parat care înregistrează depla de negri din Uniunea sud-afri mai la 30 de persoane.
Europei. El corrstată cu o mare ne în continuare în notă, Trata acesta o bază trainică pentru lui de proiectări de aparate bio sarea cavităţii toracice, în func cană, precum şi conducători po
satisfacţie că nota guvernului tul de pace oferă poporului ger dezvoltarea între aceste popoa fizice din Leningrad a creat un ţie de activitatea inimii şi altele. litici ai minorităţii naţionale a Procesul este judecat de un
sovietic şi proiectul Tratatului de man un viitor asigurat, minunat re, pe de o parte, şi poporul ger electrocardiograf universal — Din cele 23 de procese care indienilor din Uniunea sud-afri tribunal special. Inculpaţii sînt
pace sînt în acelaşi timp răspun şi măreţ. Un astfel de tratat, man, pe de altă parte, a unor un aparat complex, cu ajutorul caracterizează activitatea inimii cană şi reprezentanţi ai unui acuzaţi de „înaltă trădare“,
sul cel mai pozitiv şi construc împiedicînd pregătirea războaie relaţii de bună vecinătate şi prie căruia devine mai lesne de sta şi a vaselor sanguine, cardio- milion de mulatri. cea ce înseamnă că pot fi con
tiv la nota din 4 septembrie lor agresive, neadmiţînd alătura teneşti. bilit diagnosticul in afecţiunile graful poate înregistra în ace damnaţi la pedeapsa supremă,
1958 a guvernului R.D.G., în rea Germaniei Ia blocuri milita cardiace. Electrocardiograful es laşi timp 5 procese, în combi Iniţial, în legătură cu acest adică la moarte.
care s-a propus celor 4 puteri să re agresive şi obligînd şi pe In baza celor expuse mai sus, te dotat cu 5 aparate suplimen narea lor diferită. Practica me proces ticluit de rasişti în de
înceapă imediat examinarea mă partenerii — în cadrul Tratatu guvernul R. D. G. salută noua tare printre care un electro- dicală mondială nu cunoaşte în cembrie 1956, au fost arestaţi La 19 ianuarie, coresponden
surilor pregătitoare pentru în lui — ai Germaniei să respecte iniţiativă remarcabilă a guver manometru, care măsoară siste- că un asemenea aparat. 150 de oameni. Ancheta preli tul ziarului conservator englez
cheierea Tratatului de pace cu aceste condiţii, va asigura pacea. nului U.R.S.S. şi îşi exprimă a- minară a durat 14 luni şi in „Yorkshire Post“ scria : „Cu a-
Germania. Tratatul de pace va oferi Ger cordu! de principiu cu proiectul rLS3r urma acesteia au fost pregătite jutorul acestui proces guvernul
maniei suveranitate deplină şi sovietic al Tratatului de pace. ca „probe“ 10.000 de documen duce o ofensivă împotriva în
Guvernul U.R.S.S. porneşte de nelimitată. EI va asigura retra Guvernul R. D. G. sprijină în Pe primul loc în lume tregului Congres al uniunii sud-
la aceleaşi principii după care gerea tuturor trupelor străine în construcţia de locuinţe te. Apoi, a fost întocmit un act africane“.
se conduce guvernul R.D.G. E- din Germania şi lichidarea tu întregime şi întrutotul propune
voluţia situaţiei din R.D. Ger turor bazelor militare străine. rea guvernului U.R.S.S. de a se MOSGOVA 20 (Agerpres).— cut,' pentru fiecare o mie de lo Creşterea şomajului în Anglia
mană corespunde pe deplin prin Germania va căpăta libertate convoca în cel mai scurt timp o TASS anunţă: In 1958 pe harta cuitori au fost construite — 10,6
cipiilor cuprinse în propunerea deplină pentru dezvoltarea eco largă conferinţă de pace. Toto U.R.S.S. au apărut 40 de oraşe apartamente în U.R.S.S., 6,7 în
sovietică. Această concordantă nomiei şi comerţului, ceea ce va dată, el se declară gata să parti şi aproximativ 300 de aşezări S.U.A., 5,9 în Anglia.
va înlesni fără nici o îndoială da posibilitate poporului german cipe Ia această conferinţă, pre muncitoreşti. In acest an supra
încheierea unui tratat de pace. să-şi desfăşoare în mod nelimi cum şi la tratativele preliminare In planul septenal (1959-1965)
care să corespundă intereselor corespunzătoare cu cele 4 puteri.
Guvernul R. D. Germane va
poporului german. Reprezentan tat uriaşele sale forţe creatoare. continua eforturile pentru a ob faţa locativă a crescut cu 85 se prevede să se construiască LONDRA 20 (Agerpres). — cipat 1.500 de mineri. Ei au a*
ţii R. D. Germane se vor putea Astfel, Tratatul de pace ar eli ţine un punct de vedere unic al milioane metri pătraţi, cu peste încă 15 milioane de apartamen Hotărîrea administraţiilor de a doptat o rezoluţie cerind Con
referi în cursul tratativelor de bera Germania occidentală de întregului popor german asupra 15 la sută mai mult decît în a- te cu o suprafaţă totală de apro închide numeroase mine „neren gresului sindicatelor din Scoţia
cătuşele relaţiilor unilaterale cu problemei cu privire la Tratatul ximativ 650-660 milioane metri
pace Ia evoluţia democratică, grupuri de state. Germania, se de pace". nul 1957. pătraţi. Aceasta înseamnă că în tabile“ din Scoţia şi Walies pro şi partidului laburist să desfă
antiimperialistă şi antifascistă Uniunea-Sovietică deţine pri cursul septenalului în ţară se voacă o vie nelinişte în rîndul şoare o campanie împotriva şo
a situaţiei în R. D. Germană, c- -250- vor construi cu o sută milioane minerilor care luptă împotriva majului în masă.
voluţie care deschide în faţa în mul loc în lume atît în ce pli metri pătraţi mai multe locuinţe intensificării şomajului în masă.
tregului popor german perspecti Protestai sindicatelor sovietice veşte volumul total al construcţi decît în cei 40 de ani care au Luînd cuvîntul la un miting
va păcii şi contribuie la asigura ilor de locuinţe cît şi în ce pri La Hamilton (Scoţia) a avut al minerilor din Trellow (Wal
împotriva reprim ării veşte construcţia de apartamen ies) Harry Pollitt, preşedintele
rea securităţii în Europa. te la mia de locuitori. Anul tre trecut pînă acum. loc un miting la care au parti- Partidului Comunist din Marea
In nota guvernului U.R.S.S. revoltei din Congo LA DUBNA Britanie, a declarat că în An
se constată în acelaşi timp în glia se fac din nou simţite de
mod just că cercurile guvernan MOSCOVA 20 (Agerpres).— dreptului popoarelor de a •dis clinul economic şi şomajul în
te din Germania occidentală masă. Numeroşi mineri sînt con
profită de lipsa unui tratat de TASS anunţă : Consiliul Cen pune de soarta lor. cediaţi, in timp ce se cheltuiesc
pace pentru a realiza pe o scară tral al Sindicatejor din Uniunea Totodată, C.C.S. din U.R.S.S. S-a deschis conferinţa reprezentanţilor sume enorme pentru înarmare.
tot mai largă înarmarea atomică Sovietică a adresat primului a trimis telegrame conducerii H. Pollitt a spus că Partidul
şi pregătirile de război. Astfel, ministru al Belgiei, Eyskens, un Federaţiei generale a Muncii împuterniciţi ai stateior membre Comunist din Marea Britanie va
guvernul de Ia Bonn ignorează mesaj în care îşi exprimă pro din Belgia şi conducerii Confe sprijini prin toate mijloacele
dorinţa de pace şi de înţelegere testul în legătură cu evenimen deraţiei muncitorilor creştini din ale Institutului unificat de cercetări nucleare lupta împotriva şomajului.
reciprocă a majorităţii covîrşi- tele sîngeroase de la Leopold Belgia, chemîndu-le să sprijine
toare a populaţiei din Germania Corespondentul ziarului „Dai
ly Herald“ scrie că tinerilor şi
occidentală. ville. poporul congolez în lupta sa tinerelor care termină şcolile le
Caracterul periculos al politi Reprimarea mişcării de elibe împotriva colonialismului. MOSCOVA 20 (Agerpres) prilie 1957 a dat energia proiec- vităţii laboratorului de fizică este foarte greu să găsească de
cii de înarmare atomică a Ger rare naţională din Congo de In aceste telegrame C.C.S. din TASS anuţă : La 19 ianuarie, in tată de particule accelerate (10 teoretică prof. Blohinţev a co lucru. După cum arată cores
municat că principiul teoriei su- pondentul, anul acesta aproxi
maniei occidentale subliniază ne către autorităţile coloniale, se U.R.S.S. îşi exprimă simpatia oraşul Dubna, în apropiere de miliarde electronvolţi) — a fost praconductibilităţii, elaborat re mativ 700.000 de adolescenţi
cesitatea de a se trece imediat la spune în mesaj, este o crimă îm sinceră, şi solidaritatea sa cu Moscova, s-a deschis conferinţa definitiv pus la punct şi satisfa- cent de acad. Nicolai Bogoliu- vor termina şcolile şi aproxima
potriva umanităţii, o inălcare a lupta nobilă a oamenilor mun reprezentanţilor împuterniciţi ai ce cerinţele cele mai exigente ale bov, este aplicat la teoria nu tiv 200.000 dintre ei sînt sortiţi
pregătirea Tratatului de pace cu principiilor proclamate de Orga cii din Congo pentru libertate statelor membre ale Institutului cercetătorilor. Acceleratorii pen- cleului atomic. Abia acum cîte- să intre în viaţă ca şomeri. AJ
Germania şi de a se convoca în nizaţia Naţiunilor Unite şi a şi independenţă naţională. unificat de cercetări nucleare. tru energii atît de mari reprezintă va luni se părea că între aceste cesta este un fapt implacabil şi
termen de 2 luni conferinţa de instalaţiile cele mai complicate probleme nu există nici o legă trist, scrie corespondentul.
pace. La conferinţă, participă dele tură. Prin urmare activitatea la
gaţiile guvernelor Albaniei, Bul din istoria tehnicii experimenta boratorului de fizică teoretică a -O -
Guvernul R. D. Germane arată gariei, Sehoilovaciei, Republicii le. In cursul construirii şi ex oferit încă o dovadă a existen
Populare Ghineze, Republicii ploatării lor se iveso noi proble ţei legăturii dialectice dintre di Ruhr-ul nu doreşte
de asemenea că un tratat de Greva feroviarilor me care nu pot fi prevăzute di feritele fenomene ale naturii. arme rachetă
pace, care să garanteze poporu din Guatemala Populare Democrate Coreene,
lui german condiţii paşnice şi de Republicii Democrate Germane, nainte. Acceleratorul pentru e- Prof. Blohinţev a comunicat BONN (Agerpres). — La 17 ianua
Republicii Populare Mongole, nergie mai mică (6,3 miliarde că pentru noile laboratoare ale rie fracţiunile luturor partidelor din
mocratice şi care să-i asigure Republicii Populare Polone, Re electronvolţi) construit la Ber- institutului — laboratorul de fi consiliul orăşenesc din Dortmund, şi
publicii Populare Rornîne, Repu kley ’(S.U.A.)' „a fost corectat“ zică neutronică şi cel de reacţii anume fracţiunile Partidului social-
suveranitatea deplină pe pămînt, GUATEMALA CITY 20 (Ager- cii centrale” au declarat grevă blicii Populare Ungare şi aproximativ 2 ani după punerea nucleare — este în curs de ter democrat, Partidului liber-democrat şl
U.R.S.S. Se aşteaptă sosirea re sa în funcţiune. Sincrofazotro- minare construcţia unor mari in Uniunii creştin-democrate, au protestat
apă şi aer, trebuie să prevadă în pres). — Agenţia Associated în semn de protest împotriva re prezentanţilor Republicii Demo stalaţii pentru cercetări — un împotriva hotărîrii Ministerului Apără
crate Vietnam. nul de 10 miliarde electronvolţi reactor cu impuls pe bază de rii al R. F. Germane de-a aduce pe
acelaşi timp lichidarea regimu Prese anunţă că 5.000 de mun fuzului patronilor de a satisfa construit în laboratorul energi neutroni rapizi şi un accelerator aerodromul acestui oraş un regiment
Prezentînd raportul de activi ilor înalte a Institutului unificat englez înzestrat cu rachete de tip
lui de ocupaţie din Berlinul oc citori guatemalezi de la „Căile ce revendicările lor economice. tate al Institutului în anul 1958, de cercetări nucleare, a comu de ioni cu mai multe sarcini. In „Corporal".
D. Blohinţev, membru corespon nicat prof. Blohinţev, trimite fără
cidental. In felul acesta ar fi în- \ ferate internaţionale ale Amerl- Această linie ferată, proprie întrerupere instalaţiilor de cer anul 1959 aceste construcţii u- Primarul general al oraşului a fost
dent al Academiei de Ştiinţe a cetări fascicole de particule cu împuternicit să stăruie pe lingă auto
tate a monopoliştilor din Statele U.R.S.S., directorul institutului, cele mai înalte energii iar inten nicale vor fi puse în funcţiune. rităţile superioare pentru anularea a-
a comunicat că în prezent sin- sitatea ’(cantitatea pe particule’)' cestei hotărîri. „Măsura proiectată,
Unite, este singura legătură fe crofazotronul — giganticul ac pentru unele 'domenii ale cerce La dezbaterile pe marginea ra
tărilor este chiar mai mare 'decît
Bugetul local roviară dintre Guatemala şi gra celerator de particule care în a- portului prof. Blohinţev au luat
niţa mexicană.
al Sfatului popular regional
Guvernul Guatemalei a hotărît
să pună calea ferată sub contro
lul Ministerului Apărării şi a
(U rm are din pag. 2-a) oane lei. In cursul acestui an biblio ordonat muncitorilor să se îna
că. Totodată volumul valoric al măr tecile existente vor fi dotate cu 150.000 poieze la lucru în termen de 24
volume de cărţi noi, vor lua fiinţă 15 de ore.
furilor desfăcute prin comerţ va creşte biblioteci săteşti, iar 35 cămine cultu In Argentina continuă greva generală cea necesară. cuvîntul toţi reprezentanţii îm arată agenţia D.P.A., a provocat o
în anul 1959 cu 4 la sută faţă de a- rale vor primi aparate de proiecţie La institut a fost elaborată o puterniciţi ai guvernelor care mare îngrijorare în rîndurile popu
nul trecut. cinematografică. BUENOS AIRES 20 (Ager ilegală. Armata, poliţia şi jan participă la conferinţă. laţiei, care nu este de acord ca ase
nouă metodă a studierii ’difuziu menea arme să fie aduse în regiunea
Un alt sector important pentru eco nii prin difracţie. La conferinţă
nomia locală îl constituie moderniza pres). — TASS anunţă : Greva darmeria se află în stare de a- au fost prezentate fotografii în- Lucrările conferinţei vor dura Ruhr care are o populaţie de multe
rea, repararea şi întreţinerea drumuri Reiese din prevederile bugetare pe generală a oamenilor muncii din larmă. Gările, întreprinderile şi făţişînd procesele nucleare stu 3 zile.
lor şi podurilor. Creditele prevăzute anul 1959 că activitatea întreprinderilor Argentina, care a început la 18 instituţiile importante se află diate pe sincrofazotroni. Una din milioane".
în acest scop sînt de aproape tG mi economice va spori considerabil, iar ianuarie, continuă. Greva a pa sub controlul armatei. Au fost fotografii arată că un proton ra JOI 22 IANUARIE 1959
lioane lei, din care 3,9 milioane tei volumul investiţiilor aproape se dublea ralizat activitatea celor mai im mobilizaţi cetăţenii născuţi în pid ce s-a ciocnit de nucleul unui
sînt investiţii centralizate. La aceste ză. Pentru realizarea tuturor prevede portante ramuri ale economiei anul 1937. Poliţia a atacat se atom de argint a provocat „ex Spectacole cinematografice
munci sfaturile populare au datoria rilor bugetare, sfaturilor populare şi naţionale a ţării. întreprinderile diul Comitetului Central al plozia“ acestuia. S-a produs fi- DEVA : Idiotul; PETROŞANI: ILIA; Femeia zilei ; S1MERIA: Veri
să mobilizeze masele largi de oameni deputaţilor I» revin sarcini sporite. industriale şi instituţiile nu lu Partidului Comunist din Argen sionarea totală a nucleului care Omul meu drag ; Bomba ) stele de fo c ; LGNEA: Spioana din
ai muncii în aşa fel îneît ele să con Datoria lor este să analizeze cu simţ crează. Transportul orăşenesc tina, sediile unor comitete re a format o „stea“ cu 41 de raze. ALBA IULIA : Ofiţer pentru o z i : Hongkong; T E IU Ş : Simfonia dra
tribuie la lucrări în proporţie de 20— de răspundere şi competenţă toate pro este complect paralizat. Nu apar gionale jsle partidului precum Aceasta dovedeşte că întregul Matrozul C ijik; S E B E Ş : Cazul gostei ; ZLATNA : Rîndunica ; BARU
30 la sută. blemele economice legate de îndeplini ziarele. Nu lucrează serviciile şi redacţiile ziarelor „La Hora“ nucleu a preluat energia protoni doctorului Laurent; ORAŞTIE : Inima MARE : Neamul Gheracilor; APOLDU
rea planului şi ă bugetului local. în şi „Nuestra Palabra“. Aceste nu u ită : HAŢEG: Călătorie peste trei DE S U S : Serenada mexicană.
Bugetul sfatului popular regional a treprinderile de industrie locală, I.G.O. poştale şi telegrafice. ziare au fost interzise.i* lor. Nici un laborator 'din lume m ări; BRAD : Pe Donul liniştit j
alocat pentru sectorul agrozoovete- şi organizaţiile comerciale vor trebui Guvernul a declarat greva II
rinar suma de 18,6 milioane lei. să acorde o mai mare atenţie proble IHS
n-a reuşit încă să obţină o astfel
Acţiunea de îmbunătăţire a condiţi
de fotografie. U•
ilor social-culturale continuă să fie şi mei rentabilităţii la nivelul planificat, Depozite vest-germane de armament Prezentînd alte fotografii ob PROGRAMUL I 6, 15 Emisiunea să ştiu; 18,20 Momentul Unirii în
în anul acesta o preocupare de seamă să lupte pentru creşterea productivită în Danemarca pentru s a te ; 6,25 Muzică uşoară | muzica romînească; 19,00 Să învăţăm
a organelor locale. In acest scop s-a ţii muncii şi reducerea preţului de cost. ţinute pe sinbrofazotroni prof 7.15 Cîntece; 8,30 M uzică; 10,00 Din limba rusă cîntînd ; 19,34 Muzică u-
Blohinţev a remarcat că fiecare
prevăzut cheltuirea sumei de 173,6 mi In felul acesta întreprinderile amintite COPENHAGA 20 (Agerpres). — Depozitele vor fi construite din fondu din aceste fotografii sînt de o muzica popoarelor sovietice; 10,30 Mu şoară . romînească; 19,52 Noapte bună,
lioane lei, reprezentînd o creştere de vor putea realiza cota parte de 40 la TASS anunţă: Se proiectează să se rile R.F.G. Acum cîtva timp, scrie , zia mare valoare pentru • fizicieni. zică de estradă; 12,00 Muzică uşoară; cop ii; 21,15 Din cîntecele de luptă ale
14 la sută faţă de anul trecut. Pentru sută din volumul total al investiţiilor construiască depozite de muniţii şi de rul, au avut loc tratative cu privire la Siguranţa descoperirii unor in 15,10 Prelucrări de folclor ale compo popoarelor ;: 21,30 Din repertoriul acor-
extinderea învăţămîntului şi a bazei pe care trebuie să-l asigure. In dome alte materiale militare pentru armata crearea unor depozite de rezervă pen teresante fenomene pe aceste fo zitorilor n oştri; 16,40 Valsuri de deonistului Marcel Budalăf 21,45 Pă
sale materiale s-a prevăzut suma de niul construcţiilor, ca sarcină princi vest-germană în peninsula lutlanda. tru forţele maritime militare şi mili tografii este de.mii de ori mai W aldteufel; 18,30 Muzică; 19,30 Cîn- rinţi şi copii ; 23,15 Muzică corală cla
70,9 milioane lei. Din creditele alocate pală trebuie să fie executarea de con tare aeriene ale R.F.G. pe teritoriul ,tece şi, marşuri, patriotice; . 22,30 , Mu
Ziarul „Politiken“ scrie că în pre
pentru învăţămînt, se vor acorda 239 strucţii ieftine, de calitate şi la timp. zent au loc tratative între Danemar Danemarcei.
mare decît-la cercetarea razelor zică populară romînească ; 23,00 Con sic ă ; 23,40—24,00 Melodii populare ro-
burse, a 315 lei lunar, fiilor de munci Mobilizînd toate eforturile, prinlr-o ca şi Germania occidentală Ia care Ministirul Apă"•r*ă„r•ii al Danemarcei,v cosmice. Institutul poate livra cert de noapte. . , mîneşti.,
tori merituoşi, care urmează institutele muncă susţinută şi piină de elan, sub se. discută această problemă care con laboratoarelor ţărilor membre ale
de învăţămînt superior. Numărul a- conducerea organelor de partid, sfa stituie „o verigă în extinderea colabo Paul Hansen, a confirmat că au a- Institutului unificat kilometri de PROGRAMUL II: 14,07 .Program BULETINE DE ŞTIRI: ,5,00» 6,00?
cestora va creşte, la 1 octombrie 1959, turile populare vor reuşi să realizeze, rări] în cadrul N.A.T.O. cu scopul de pelicule cu asemenea fotografii. de muzică populară romînească >, 15,40 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00)
cu încă 120. Sumele alocate pentru toate sarcinile prevăzute în planul eco ¦a asigura comunicaţiile penlru trupele vut loc „tratative preliminare“ pentru Cîntă Bu"ncikov şi. L"u-dm*¦ila I¦v•aa• ov’Ja;; 19.00 ; 20,00;, 22,00 ; 23,52 (progra
16.15 Muzică populară romînească: mul' I) ;, 14,00; 16.00; 18,00; 21,00»
crearea unor depozite militare vest-
acţiunile sanitare vor fi de 91,7 mili nomiei locale. yest-gerniane situate Ia nbrd de Elba", germane în lutlanda. —G,a7w>rra’-ooft-e-r--iz-înd re-zultatele aeti- *I 16,30 .Vorbeşte Moscova ; 17,30 .Vreau 23.00 (programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189:75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale JP.T. T-.R.’ nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tipariil.- întreprinderea-Poligrafică „1 M A I “ — Deva.