Page 65 - 1959-01
P. 65
Pag. 2 m Ü M U ß SOCIALISMULUI Ni*. 1271
P— WWW
A C T IV IT A T E A BUGETELE LOCALE Biblioteca şi-a schimbat
gazetelor de perete din oraşul Haţeg In discuţia sesiunilor înfăţişarea
tre b uie îm bunătăţită
Zilele trecute, în cadrul sesi La Haţeg capitolul venituri în proporţie La clubul C.F.R. 'din Simeria In prezent Insă, aspectele ne
Se ştie oă gazetele de perete zia unor zile festive, şi în ge unilor, deputaţii Sfaturilor popu de 102 Ia sută, iar la cheltuieli există o bibliotecă înzestrată gative semnalate mai sus au
sînt unele din cele mai eficace neral numai de către unii tova lare raionale Haţeg, Brad, Hu In faţa sesiunii Sfatului popu în proporţie de 99 Ia sută. In ou mii de volume. An de an fon fost remediate, biblioteca schim-
mijloace ale agitaţiei politice de răşi. Aşa, de exemplu, este ga nedoara şi ai Sfatului popular lar raional Haţeg, raportul a- anul trecut a rezultat un exce dul de cărţi al bibliotecii se mă bîndu-şi radical înfăţişarea. Au
masă. Ele, ca organe de presă zeta din centrul oraşului la care orăşenesc Deva au analizat fe supra execuţiei bugetare pe a- dent bugetar de peste 655.000 reşte cu ultimele noutăţi litera fost montate încă două feres
ale organizaţiilor de bază, în au apărut articole scrise mereu lul în care s-a făcut execuţia nul 1958 şi a proiectului bu lei. re, ştiinţifice şi tehnice, asigu- tre mari, s-a instalat o sobă co
trunesc trăsăturile caracteristice de aceleaşi persoane. Uneori ar bugetară pe anul 1958 şi au vo getului şi planului local pe a- rind astfel satisfacerea cerinţe respunzătoare şi întreaga încă
ale presei comuniste, avînd ro ticolele la această gazetă s-au tat bugetul şi planul local pe nul 1959 a fost prezentat de Tot în cadrul sesiunii tov. de pere a fost spoită. In prezent,
lul de propagandist, agitator şi schimbat la intervale mari. Tov. anul 1959. Deputaţii au anali tov. deputat Nicolae Popa. Din putat Ioan Itu a prezentat co lor mereu crescînde ale citito curăţenia şi ordinea oferă vi
organizator colectiv. Nicu Sbuchea, responsabilul co zat cu simţ de răspundere ra raport a reieşit că bugetul pe a- raportul comisiei permanente rilor — muncitori, tehnicieni, zitatorilor şi cititorilor un as
lectivului de redacţie al acestei poartele prezentate în faţa sesi nul trecut a fost realizat, după buget-finanţe, iar tov. deputat pect plăcut şi îmbietor.
Acolo, unde organizaţiile de gazete, nu s-a străduit în sufi unilor. Ei au tăcut propuneri date preliminare, la venituri, în Emilian Rişcuţa a prezentat pro ingineri şi funcţionari ai com
partid au acordat şi acordă a- cientă măsură să atragă pe toţi preţioase privind munca de vi sumă de 17.623.933 lei, iar la iectul de hotărîre al sesiunii. plexului C.F.R. Simeria. Condiţiile unei biblioteci co
tenţia cuvenită acestor mijloace membrii colectivului la munca cheltuieli în sumă de 16.918.919 respunzătoare fiind create, se
ale muncii politice de masă şi de redactare a gazetei, mulţu- itor a sfaturilor populare lei. A rezultat astfel un exce Pentru anul 1959 bugetul lo Pînă nu de mult, aspectul bi impune ca bibliotecara Ana O-
le utilizează din plin, şi activi mindu-se de multe ori să mun dent bugetar de 705.014 Iei. cal al Sfatului popular raional bliotecii clubului C.F.R. din Si prişa să pună la punct fişele
tatea unităţilor unde ele îşi des cească de unul singur, scriind La Deva Brad, prevede la venituri şi cărţilor şi cititorilor şi, mai a-
făşoară activitatea se îmbunătă el însuşi chiar cîte trei articole Tot în cadrul sesiunii au fost cheltuieli suma de 23.623.800 meria lăsa mult de dorit. Sala les, să respecte cu stricteţe ora
ţeşte. numai de dragul de a schimba Raportul cu privire Ia execu prezentate coraportul comisiei Iei. Faţă de anul trecut bugetul de lectură întunecoasă, pereţii rul de funcţionare al bibliotecii.
gazeta de perete. Acest stil de ţia bugetară pe anul 1958 şi pre permanente buget-finanţe de tov. local creşte cu peste două mili
Gare este activitatea gazetelor muncă trebuie înlăturat şi în zentarea spre aprobare a buge deputată Doina Teşeleanu şi pro oane Iei. pătrunşi de igrasie, cărţile a-
de perete din oraşul Haţeg ? munca de redactare a gazetei de tului local pe anul 1959 a fost iectul de hotărîre de tov. depu
Putem spune că una din gaze perete să fie atras, pe lingă co făcută, din însărcinarea comi tat Liviu Gîrbea. In bugetul pe La Hunedoara ranjate fără gust in rafturi, o-
tele de perete care te atrage a- lectivul de redacţie, şi un larg tetului executiv, de tov. deputat anul 1959 se prevede la veni fereau cititorilor condiţii de lec
tît prin aspectul cît şi conţinu activ de corespondenţi din prin Ioan Nariţă. Din raport a reie turi şi cheltuieli suma de In cadrul sesiunii Sfatului tură nu tocmai corespunzătoare.
tul variat şi interesant al arti cipalele întreprinderi şi institu şit că după datele preliminare, 16.850.600 lei. popular raional Hunedoara, ra
colelor pe care le conţine, este ţii din cadrul oraşului. bugetul anului trecut a fost rea portul comitetului executiv a NQTĂ Cese
gazeta de perete ,,Educatorul“, lizat, la venituri, în suma de La Brad fost prezentat de tov. deputat
organ al organizaţiei de partid Şi situaţia în care se prezintă 25,1 milioane lei, faţă de Florea Gîrboveanu. A reieşit din Zilele trecute am discutat Colectivistul a avut drep
şi a comitetului de instituţie de Actualmente şi alte gazete de 25.814.000 lei cît era prevăzut, In cadrul sesiunii Sfatului raport că exerciţiul bugetar pe cu un colectivist din satul tate. Cine merge azi în co
la Uniunea raională a coopera perete din oraşul Haţeg este iar (a cheltuieli în sumă de lei popular raional Brad, raportul a- anul trecut s-a încheiat, la ve Turdaş, raionul Orâştie, des muna Turdaş poate fi mar
tivelor de consum. 24.200.000, realizîndu-se un ex supra execuţiei bugetare pe 1958 nituri, cu suma de 16.639.864 pre mai multe treburi gospo tor la cele afirmate. De pil
nesatisfăcătoare. De pildă, la ga şi a proiectului bugetului şi pla dăreşti realizate prin munca dă, drumul care duce de la
Aşezată într-un loc foarte po zeta de perete de la sfatul popu cedent de 900.000 lei. Pentru a- nului local pe 1959 a fost pre lei, iar la cheltuieli cu 15.856.277 sfatului popular comunal, a gară pînă în sat este nepie
trivit, avînd o înfăţişare atrăgă lar al oraşului, sînt articole nul 1959, bugetul local al Sfa deputaţilor şi cetăţenilor. truit. Gropile sînt mari şi a-
toare şi publicînd articole de ac tului popular orăşenesc Deva zentat, din însărcinarea comite lei, rezultînd un excedent de proape din metru in metru.
tualitate, legate de munca şi ac foarte vechi care s-au decolorai tului executiv, de tov. deputat 783.587 lei. — S-au făcut multe lucruri La fel se prezintă şi drumu
tivitatea instituţiei respective, prevede la venituri şi cheltuieli Vasile luga. Raportul a arătat bune pe la noi — spunea el rile dintre şoseaua nafională
gazeta de perete „Educatorul“ de trecerea timpului. Unul din suma de 26.063.500 Iei. Faţă de că în anul trecut, după date pre Proiectul de hotărîre al sesi — dar mai avem şi lucruri şi sat şi cel de la Orăştie la
nu-şi dezminte numele şi contri tre aceste articole este scris îna liminare, bugetul s-a realizat Ia care nu ne fac cinste. Dru Pricaz. După a'spectul lor a-
buie din plin la ridicarea nive anul trecut bugetul reprezintă I? unii a fost prezentat de tov. de murile din raza comunei sînt ceste drumuri nu au mai fost
lului politic şi ideologic al sa inte de 23 August. La gazeta de cheltuieli o creştere de 5 la ruşinea noastră. reparate de ani de zile.
lariaţilor, la popularizarea suc perete de la cooperativa „Ţara putat Victor Dumitru. In acest
ceselor obţinute de aceştia, cri-
Haţegului“, situată într-un loc an bugetul local are prevăzut
ticînd în acelaşi timp cu tărie
foarte puţin potrivit (pe un co la venituri şi cheltuieli suma de
lipsurile şi deficienţele ce se ma 15.224.600 lei.
ridor întunecos), se află şi a-
nifestă în munca lucrătorilor de sută. In cadrul sesiunii tov. de Condiţii şi mijloace pentru
la această instituţie. cum un articol scris la data de
9 iulie 1958. putat Alexandru Medrea a pre repararea lor sînt. Mureşul
Faptul că gazeta de perete trece prin marginea satului
Situaţia nu se prezintă mai ¦ Munca politică şi culturalăzentat coraportul comisiei per
i,Educatorul“ desfăşoară o acti
bine nici la alte gazete de pe de masă — chezăşie a succeselormanente buget-finanţe. Proiectul şi pietriş este destul în albia
vitate bună, se datoreşte grijii lui. Există şi o carieră co
rete, cum sînt cele de la co de hotărîre al sesiunii a fost
pe care o manifestă organizaţia prezentat de tov. deputat dr. munală de piatră. Cetăţenii
operativa „Retezatul“, Oficiul
'de partid faţă de îmbunătăţirea Gheorghe Mocanu. In anii precedenţi ritmul de alte produse în valoare totală Toţi ţăranii întovărăşiţi din Sîn au de asemenea voinfă să
P.T.T.R., Ocolul silvic etc., care, de peste 30.000 lei, făcea ade tandrei au intrat în gospodăria contribuie prin muncă volun
conţinutului materialelor şi a colectivizare a agriculturii în sea comparaţie între ctşligurile agricolă colectivă. Astfel, gos tară la repararea drumurilor.
sau nu au articole deloc, sau realizate de colectivişti şi cîşti- podăria numără acum 186 de fa Lipseşte un singur lucru:
formelor variate de prezentare a CĂRŢI raionul Hunedoara rămăsese gurile ţăranilor întovărăşiţi din milii, cu peste 800 ha. teren. Sfatul popular comunal şi de
sînt foarte vechi. mult în urmă faţă de celelal sat. Colectivistele Maria Artean, putaţii din Turdaş să trea
'acestora, ajutînd în permanen Eleonora Băda şi altele vorbeau Generalizarea experienţei din că la acţiune.
Această neplăcută stare de lu te raioane din regiune. Pe ba femeilor despre viaţa în colec comuna Sîntandrei şi in alte co
ţă colectivul de redacţie să-şi tivă. mune şi sate din raion a fost V. F.
cruri nu mai poate fi tolerată Â P A R U Î E za învăţămintelor trase din lu plină de roade. In satul Bîrcea
îmbunătăţească munca şi să a- crările Consfătuirii de la Con Formaţiile artistice de ama Mare, aparţinător comunei Sîn
şi este necesar ca Comitetul oră tori ale căminului cultural, Spri tandrei, a luat fiinţă o gospodă
tragă în jurul gazetei un număr în iiferafura pedifică stanţa, Comitetul raional de jinite de învăţătorii şi profeso rie agricolă colectivă în care au
şenesc de partid Haţeg, să ia1 partid Hunedoara şi comitetul rii din comună, au pregătit şi intrat foţi ţăranii muncitori din
din ce în ce mai mare de co prezentat la căminul cultural sat. In satele Şeuleşti, Batiz, j
neîntîrziat măsuri ca toate orga AAAAA/ ? V/VS/V' executiv al sfatului popular ra programe inspirate din viaţa- Timpa, Strei şi altele, unde s-a
respondenţi. ţăranilor colectivişti. Au fost desfăşurat o intensă muncă po
nizaţiile de partid din întreprin V I. L E N IN : Opere - voi. 3. ional au. intensificat munca po ţinute numeroase conferinţe des litică şi cultural-educativă de *••*#**0*'*¦*«• o-o-*--.
Din păcate, nu la fel de mul Dezvoltarea capitalismului litică şi culturală de masă în pre superioritatea agriculturii masă, au luat fiinţă gospodării
derile şi instituţiile oraşului să în Rusia (retipărire). vederea dezvoltării sectorului so socialiste, exemplificate cu fap agricole colective. In aceste zile Anunţ
ţumitor îşi desfăşoară activita 636 pag. — 7,50 lei. cialist al agriculturii. te din comună, cu nume de ţă va fi inaugurată şi gospodăria
treacă la analizarea activităţii Ed. politică. rani colectivişti care în trecut agricolă colectivă din satul Că- întreprinderea Regională
tea şi celelalte colective de re Atenţia organelor raionale a duceau o viaţă grea, iar astăzi lanu Mic. Odată cu inaugura ele Transporturi Auto anun
colectivelor de redacţie ale ga V. I. L E N IN : Opere — voi. 5 fost îndreptată în special înspre au belşug în casă. La cinemato rea gospodăriei colective din ţă că a început să funcţio
dacţie şi gazete de perete din (retipărire). comuna Sîntandrei, unde 28 de graful sătesc au rulat filme care satul Rapoiţel, care a avut loc neze Ia sediul I.R.T.A. din
zetelor de perete, să complecte- 544 pag. — 7,50 lei. familii de ţărani muncitori, lu- ilustrau viaţa colhoznicilor so Deva, str. Cuza Vodă, nr. 17,
oraşul Haţeg. Celor mai multe Ed. politică. crind de mai mult timp in gos vietici. zilele trecute, s-a terminat co telefon 442, între 15-31 ia
ze pe cele descomplectate, să Probleme internaţiona podăria colectivă, au obţinut în lectivizarea complectă a comu nuarie 1959, comisia de exa
gazete de perete, organizaţiile le. Răspunsuri la întrebă semnate succese pe drumul a- In munca politică şi educati nei Rapoltu ATare. Numai de la minare a conducătorilor au
activizeze pe cele inactive, să le rile cititorilor. Nr. 8. griculturii socialiste. In primul vă, comitetul comunal de partid, începutul lunii octombrie şi pî to, constituită în conformita
de partid nu le-au acordat a- 104 pag. — 1,50 lei. rind au fost formate echipe de a antrenat şi salariaţii sfatului nă acum au luat fiinţă în raion te cu art. 2 din instrucţiu
instruiască temeinic şi să le în agitatori care să popularizeze popular comunal. 9 gospodării agricole colective. nile pentru promovarea con
te itia cuvenită, iar instruirea * - k * Lupta P .C .R . pentru munca şi succesele obţinute în S-a ajuns astfel ca în toate cele ducătorilor auto din R.P.R.
drume permanent în activitatea consolidarea regimului de gospodăria colectivă. Mulţi co Ca urmare a măsurilor luate, 76 de sate din raion să existe
fcolectivelor de redacţie s-a fă mocrat-popular şi trecerea lectivişti fruntaşi vorbeau ţăra în scurt timp s-a dovedit că întreprinderile interesate
lor, pentru ca în acest fel ele la revoluţia socialistă (6 nilor din sat despre avantajele in prezent unităţi agricole so sînt rugate a lua imediat le
cut de multe ori în pripă sau martie 1045 — 30 decem muncii în colectiv. In discuţiile munca politică şi culturală de gătura cu comisia pentru a
să-şi aducă contribuţia pe care brie 1947). — Lecţia 10 care le avea cu rudele sale din cialist-cooperatiste. se programa.
nu s-ă făcut deloo. (Colecţia „In ajutorul ce sat, colectivistul Petru Ocoş, ca masă este chezăşia succeselor. A. ZAH ARIE
sînt chemate să şi-o dea la în lor ce urmează cercurile de re a dus la sfîrşitul anului de la *>•ht*s>«*t»*¦«-**-* <*o«
O altă lipsă ce se manifestă studiere a Istoriei P .M .R .). gospodărie pentru munca depusă
făptuirea sarcinilor ce stau în 56 pag. — 0,80 lei. 7.328 kg. grîu, mari cantităţi
în munca unor colective de re Ed. politică.
faţa organizaţiilor de partid, a de porumb şi cartofi, bani şi
dacţie este aceea că nu mun
colectivului de muncitori din în
cesc organizat, după un plan
treprinderea sau instituţia unde
bine chibzuit. Se scriu articole
acestea îşi desfăşoară activita
la întîmplare, îndeosebi cu oca- tea.
N. H A Ţ E G 4 N U
CXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX50GCQC0CXXXXXXXXXXXXXXXXXX: X X X X iO O a X X X X S O O Q n Q O a O O Q O O O Q Q O Q Q O O O O O O Q O O O O ,X iO C K X » 3 a O ü o C X « X X X » 3 0 0 o O C a C S X X X îO a O C O O O Ô O C 0 0 2 0 L « 3 0 Ü C C i< I0 0 C X X 3 0 0 C 0 0 0 0 0 0 0 0 C X 2 O O 0 O îO C C O O C O O O O O f
La c a p ă tu l an întreg a făcut doar 20 de zile- nice, au construit un grajd pen nul trecut. Vor mai contracta tru faptul că nu a dovedit desr
muncă în gospodăria colectivă, tru 50 capete vite, un atelier,
pentru care a primit 60 kg. grîu, au cumpărat o maşină pentru citeva vagoane de grîu, porumb, tul interes in găsirea celor mai
45 kg. porumb şi cantităţi co tîmplărie etc. In anul 1958 va
respunzătoare de alte produse. loarea fondului de bază a cres cartofi şi alte produse, precum bune forme de cointeresare ma
La sfeclă de zahăr nu a vrut cut cu peste 200.000 lei. De aci
să lucreze, şi prin urmare nu a se poate vedea că puterea eco şi 60 boi şi 30 viţei în greutate terială a colectiviştilor şi nki
primit zahăr. Moldovan Nicolae nomică a gospodăriei colective
DE ACTIVITATE RODNICĂ a făcut de asemenea numai 25 creşte simţitor an de an. Inafa- totală de peste 60 tone! Vor ti nu a exercitat un control sis
zile-muncă in tot cursul anului. ră de bani, colectiviştii au re
Asemenea oameni preferă ca partizat în anul trecut la fon îngrăşaţi de asemenea şi livraţi tematic asupra calităţii lucrări
vara să stea mai bine la umbră, dul de bază şi peste 3 vagoane
sau să umble fără rost dintr-o de cereale. statului, pe bază de contract, in lor. Consiliul de conducere a
parte într-alta, decit să lucreze.
Cu cfteva zile in urmă, colec la ha., cu 10.000 kg. cartofi la de lină, brînză şi alte produse. Toamna cînd se împart venitu Prin contractarea de cereale cursul anului 1959, peste 100 fost criticat, de asemenea, pentru
tiviştii din Daia, raionul Sebeş, fiecare ha. mai mult decît au Groza Iosif a dus acasă 1.950 rile şi văd că primesc cantităţi şi plante tehnice, gospodăria
au avut adunarea generală de strîns ţăranii muncitori indivi kg. grîu, tot cam atîta porumb, mici, nu le convine. Obişnuiesc, colectivă a realizat un venit bă porci în greutate de cel puţin faptul că s-a preocupat slab de
dare de seamă şi alegerea con duali. Acest lucru s-a petrecut mai mult de 30 kg. zahăr, 2.300 după aceea, să clevetească că nesc de peste 300.000 lei. De la
siliului de conducere. In aceas în fiecare an. Ţăranii muncitori kg. cartofi, cantităţi însemnate în G.A.C. nu se cîştigă şi a- sfecla de zahăr a realizat 100 kg. fiecare. dezvoltarea ramurilor anexe, de
tă adunare s-a făcut -bilanţul vedeau că gospodăria colectivă de brînză, lină, furaje etc. Cibu ceia care nu-i cunosc le dau 117.000 lei şi cantitatea de 3.000
unor însemnate realizări obţinu obţine recolte sporite, vedeau Gheorghe a primit de asemenea crezare. Intr-adevăr în G.A.C. kg. zahăr care a fost împărţită In adunarea generală colecti valorificarea resurselor locale
te în decursul anului trecut în cum colectiviştii duc acasă an 1.500 kg. grîu, 1.250 kg. po leneşii şi chiulangii nu pot să colectiviştilor la zile-muncă, iar
ce priveşte consolidarea puterii de an belşug de produse, cum rumb, circa 2.000 kg. cartofi, ciştige pentru că acolo se aplică de la sămînţa de trifoi a rea viştii au discutat şi despre po pentru realizarea unor construc
economice a G.A.C., sporirea ve îşi construiesc case noi, îşi cum 25 kg. zahăr şi altele. Socotim principiul: „Cine nu munceşte lizat 73.000 lei. Venituri însem
niturilor colectiviştilor, lărgirea pără mobilă, haine etc. Exem- că aceste exemple sînt suficiente nu mănîncă“. Oamenii harnici nate s-au realizat şi prin con sibilităţile de dezvoltare a ra ţii ieftine şi pentru faptul că a
gospodăriei colective prin atra pentru a ne da seama că în însă cîştigă, şi încă foarte mult. tractarea şi livrarea către stat
gerea de noi membri etc. Adunarea generală de gospodăria colectivă oamenii a celor două vagoane de grîu, murilor anexe existente, luînd permis risipa de zile-muncă in
dare de seamă şi alegeri trăiesc bine. Dar mai trebuie a- Un loc însemnat în dezbate un vagon şi jumătate , de po
Adunarea generală a subli rătat că înaiară de produse, co rile adunării generale l-a ocu rumb, un vagon de cartofi şi şi hotărîri corespunzătoare in unele sectoare. Ţinind seama de
niat că in ultimul timp tot mai a coiect»vîşiilor din Daia lectiviştii au primit şi însemna 2.000 kg. floapea-sparelui. Ina-
mulţi ţărani muncitori indivi te sume de bani in fiecare tri pat problema întăririi puterii e- fară de produsele vegetale, co acest sens. Au hotărît de exem lipsurile scoase la iveală, adu
duali se îndreaptă spre gospo piui colectiviştilor i-a trezit la mestru. Veniturile primite de ei lectiviştii din Daia au mai con
dăria colectivă. Numai în ulti realitate, le-a arătat practic că sînt argumentul cel mai grăi conomice a G.A.C. Colectiviştii tractat 58 de boi în greutate to plu să mărească terma de vaci narea generală a hotărît ca, m-
mele trei săptămîni s-au înscris gospodăria colectivă este singu tor care are puterea de a con tală de peste 40 tone.
incă 94 familii de ţărani mun rul drum care duce înspre o via vinge pe individuali de superio s-au convins din proprie expe la 50 capete, iar numărul scroa cepînd din acest an, să se in
citori cu o suprafaţă de aproa ţă civilizată şi cu adevărat în ritatea gospodăriei colective. Convingîndu-se de avantajele
pe 200 hectare teren. Care este destulată. rienţă că, cu cît gospodăria are pe care le au în urma încheierii felor să ajungă la 40 capete. troducă o stHctă evidenţă a ve
explicaţia că ţăranii muncitori O vorbă din popor spune că, de contracte pentru a vinde sta
individuali au început să se în Nu a trecut decit o lună de „nu există pădure fără uscă ramuri anexe mai multe şi mai tului produse animale şi vege Numărul oilor va creşte de la niturilor şi cheltuielilor pe fie
drepte în masă spre gospodăria cînd de la sediul gospodăriei turi“. In adunarea lor generală, tale, colectiviştii au hotărît ca
colectivă ? Făcînd o analiză — au pornit zeci de care împovă colectiviştii din Daia au găsit dezvoltate, . cu cît avuţia ob în acest an să sporească sim 370, la 500 capete. Ţinînd sea care ramură de producţie şi să
fie ea şi sumară — a realizări rate spre casa fiecărui colecti timp şi au socotit necesar să ţitor cantităţile de produse con
lor obţinute de colectiviştii din vist harnic. Colectiviştii din vorbească şi despre „uscăturile“ ştească e mai mare, cu atît sînt tractate. Astfel, vor contracta ma de indicaţiile plenarei C.C. se ia măsuri ca fiecare ramură
Daia.. găsim uşor răspunsul la Daia îşi primiseră răsplata mun din colectiva lor. Ei au arătat 55 ha. sfeclă de zahăr* in loc
această întrebare. cii depuse în colectivă in anul că majoritatea covîrşitoare a mai mari şi veniturile persona al P.M.R. din noiembrie 1958, să devină rentabilă şt să nu mai
1958. Şi aceasta nu a fost mi colectiviştilor sînt harnici şi cu de 15 cît au contractat în anul
Să începem cu producţia la că. Colectivistul Damian Aehim, dragoste tată de gospodăria co le ale colectiviştilor. De aceea, au luat măsuri ca procentul trăiască unele pe seama altora.
ha. Aceasta a crescut în mod spre exemplu, a primit 1.800 trecut, 15 ha. floarea-soarelui,
simţitor şi întrece sistematic pe kg. grîu, 1.500 kg. porumb, lectivă. Mai este însă şi cîte u- ei acordă o atenţie deosebită oilor cu lină fină şi semifină să S-a hotărît de asemenea ca re
cea a individualilor. Cu lóate faţă de 9 cîte au fost în a-
condiţiile nefavorabile din anul 2.100 kg. cartofi, peste 30 kg. nu! căruia nu-i place munca. A- dezvoltării ramurilor anexe. In crească de la 50 la sută la tribuirea colectiviştilor din orice
trecut, colectiviştii din Daia au zahăr şi cantităţi apreciabile
recoltat, în medie, cu 750 kg. ceştia nu fac, fireşte, cinste anul trecut au înfiinţat o fermă 75—80 la sută în cursul anu sector de activitate să se facă,
grîu la ha., cu 1.000 kg. porumb
gospodăriei. Să-i spunem cine cu 20 de scroafe, o fermă de lui 1959, Pentru sporirea izvoa nu numai după numărul zilelor-
sînt. Voina Vasile. Intr-un an păsări şi altele, au cultivat în relor de venituri băneşti, colecti muncă efectuate, aşa cum gre
semnate suprafeţe cu plante teh viştii au luat hotărîrea să facă şit s-a procedat pînă acum, ci
plantaţii de pomi şi vii pe su şi după producţia obţinută.
prafeţe însemnate, să constru Hotărîri.le luate de adunarea
iască o magazie in capacitate generală a colectiviştilor din
de 50 vagoane, o maternitate Daia, dovedesc că ei sînt preo
pentru scroafe, un saivan pen cupaţi de bunul mers al gospo
tru 500 oi şi alte construcţii c a -. dăriei lor, că au acumulat o bo
re să permită dezvoltarea sim gată experienţă şi că a crescut
ţitoare a fermelor zootehnice. simţitor conştiinţa lor politică.
S-a stabilit ca materialele de Traducînd in fapte hotărîrife
construcţie să fie procurate, în luate de adunarea generală, co
cea mai mare parte, din resur lectiviştii din Daia vor tace ca
se locale, cu scopul de a se con gospodăria lor să prospere ne
strui cu minimum de cheltuieli. zi ce trece şi să atragă pe toţi
Numeroşi colectivişti au cri ţăranii muncitori din sat în ca
ticat consiliul de conducere pen drul ei.
