Page 68 - 1959-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Anul XI Nr. 1272
Pentru realizarea sarcinilar icanomice
statele de M erinta r e s iili te partid
In minele
din Valea Jiului
Prin armarea metalică
şi cu prefabricate
din beton
se v®r economisi
8 .4 0 0 m.c.
m aferîsl lemnos
L In exploatările miniere ]
din Valea Jiului se des- 5
făşoară o largă acţiune de ^
înlocuire a materialului
lemnos ta lucrările minie-
L re, cu armături metalice
(¦ şi prefabricate din beton.
C Planul tehnic al Gombi-
r natului carbonifer Valea
> Jiului prevede ca în cursul
C acestui an să , fie armate
cu fier 7 abataje frontale
C şi 7.500 m.l. de galerii. Ar-
> măturile de fier se confec-
> donează în întregime la
C uzina de reparat utilaj mi-
L nier Petroşani.
L Tot în acest an vor fi
(. armate cu prefabricate din
> beton 4.000 m.l. de galerii
( — cu 2.800 m.l. mai mult
L decît în 1958.
i Armarea cu fier şi Ţ>re-
(. fabricate din beton a lu-
(• arărilor miniere în exploa-
( ţările din Valea Jiului 6a
r duce anul' ‘acesta la o e-
C conomie de aproximaţia
( 8.400 m.c de material lem*
!> nos.
•®3ô •
întovărăşirile din Lăpugiu
s e dezvoltă
Anul trecut întovărăşirea a-
gricoiă din satul Fintoag în­
trunea doar 28 de ia mitii cu 35 In ultimul timp s-au mai în­
hectare teren. Datorită succese­ scris 8 familii cu o suprafaţă de
lor obţinute de întovărăşiţi —
succese ce au fost popularizate
de organele de partid şi de stat
— lin număr tot mai mare de
ţărani individuali s-au înscris
în întovărăşire.
Numai în cursul acestui an
s-au înscris încă 118 familii ou cii politice desfăşurate pentru
o suprafaţă de 565 hectare.
Şi în satul Coşeşti se desfă­ evidenţiat în mod deosebit to­
şoară o vie activitate pentru
popularizarea succeselor întovă­ varăşii Nicolae Buta, secreta­
răşirii agrozootehnice. Aşa se
tace că în ultimele 7 zile încă
44 familii şi-au înscris 168 ha.
în întovărăşire.
La Lăsau, odată cu înscrierea deputat din satul Fintoag, Io-
recentă în întovărăşire a încă
120 familii cu o suprafaţă de
170 ha., tot satul a devenit co-
operalivizat.
A
In cinsfea celui de-al XXI-lea Congres al P.C .U .S.
S pecialiştii sovie­
tic i au re a liza t uri
nou scu t pentru să ­
parea galeriilor o-
rizo n ta le In c o n d iţii
h id ro lo g ic e com ­
plexe. D atorită a-
cestui nou scut de
săpare, sini com ­
plect m ecanizate ur­
m ătoarele lu c ră ri:
dislocarea sterilului
Vineri 23 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani şi a stratului car­
bonifer in abataj,
transportul şi în­
cărcarea cărbunelui
Consfătuire in vagon ete, execu­
cu tarea su sţinerilor
perm anente din be­
propagandiştii ton arm at precum
şi operaţiile auxi­
Roadele întrecerii Pentru continua îmbunătăţi­ liare. V iteza pro­
re a activităţii propagandişti­ iectată de înaintare
pentru sporirea indicilor lor de la toate formele de învă- a un ei g a lerii cu
ţămînt politic, Comitetul orăşe­ cale dublă este de
de utilizare a agregatelor nesc P.M.R. — Deva a organi­ 330 m etri liniari pe
zat miercuri 21 ianuarie o in­ lu n ă .
Desfăşurând larg întrecerea pentru ridicarea indicilor de L structivă şi utilă consfătuire cu
utilizare a agregatelor şi pentru a traduce în fapte propagandiştii tuturor formelor NOI SUCCESE
hotărîrile Conferinţei regionale de partid privind sporirea pro­ de învăţămînt politic din ora­
ducţiei de metal, colectivele de siderurgişti de la mai multe şul Deva şi cu membrii din bi­ ale poporului sovietic
agregate a Combinatului siderurgic din Hunedoara înregis­ rourile organizaţiilor P.M.R. ca­
trează zilnic succese de seamă. re răspund de problemele înv ă- MOSCOVA — Corespondentul combine. Acest lucru a fost rea­ lalt mare bazin carbonifer al ţă­
ţâmîntului politic. Agerpres transmite: lizat pentru prima dată de bri­ rii — Karaganda. In compara­
La oielăria Siem ens M artin nr. 1 gada lui Vasil Degtiarev, din ţie cu anul trecut producţia de
In cadrul acestei consfătuiri Muncitorii şi inginerii Uzinei mina „Kurahovka“, care se ti­ cărbune la minele trustului Sta-
Oţelarii care deservesc cuptoarele oţelăriei Siemens Mar­ au fost prezentate două referate constructoare de maşini din flă în întrecere în cinstea Con­ lin-Ugol a crescut cu 640 de to­
tin nr. 1 au elaborat pînă ia 20 ianuarie 166 şarje din partea a două birouri de Riazan întîmpină Congresul al gresului al XXI-lea al P.C.U.S. ne pe zi. Colectivele mai multor
rapide. Scurtînd durata de elaborare a şarjelor, topitorii din organizaţii de bază P.M.R. des­ XXI-lea al P.C.U.S. cu o reali­ mine au dat în prima jumătate
cadrul acestei oţelării au produs în medie zilnic pe fiecare pre metodele folosite pentru zare deosebită* ei au montat Brigada s-a împărţit în două a funii ianuarie cîte două gar­
schimb şi de fiecare cuptor, cîte 6.240 kg. de oţel peste sarcina mobilizarea cursanţilor la dis­ prima linie automată pentru pro­ echipe. Fiecare echipă a luat în
de plan. cuţiile bilunare, iar doi propa­ ducerea de volane. In momentul primire cîte o combină. Lucră­ nituri de tren cu cărbune peste
La depăşirea planului de producţie — în perioada de la gandişti au împărtăşit celor de faţă la uzină se montează a rile pregătitoare şi armarea le plan. Minerii au reuşit să meca-
1 Ia 20 ianuarie — cu 1.777 tone de oţel şi-au adus din plin prezenţi din experienţa lor prac­ doua linie automată, destinată fac împreună. Aceeaşi bandă ru­ nizeze aproape în întregime în­
contribuţia toate echipele de oţelari. Succesele cele mai mari tică, din munca lor de condu­ producerii arborilor cotiţi. lantă deserveşte echipele, numai cărcarea cărbunelui pe bandă
cere a unor forme de învăţă­ că acum ea transportă de două
au fost însă înregistrate de oţelarii din echipele conduse de mînt politic. Pînă la sfîrşitul anului, uzi­ ori mai mult cărbune. rulantă, ceea ce economiseşte un
Silvestru Jescu şi Traian Bîrlea, care şi-au depăşit norma de na va pune la punct cinci linii mare volum de muncă. In urma
lucru cu 30,8 şi, respectiv, 30,6 la sută. Referatele, ca şi discuţiile pur­ automate. In decurs de o lună colecti­ mecanizării acestei operaţii bri­
tate pe marginea lor au fost de vul lui Degtiarev a străbătut 385
¦Furnalişlii de la furnalul n r. 6 un real folos pentru toţi parti­ ? m. galerie, în timp ce norma găzile lui f. Turenko, V. Laktio-
cipanţii la această consfătuire, MOSCOVA — Corespondentul unei brigăzi este de 135 m. Bri­ nov şi T. Volostnikov au 'dat în-
F olosind mai bine volumul util al furnalului, furnaliştii aiît in ce priveşte folosirea ex­ Agerpres transmite : gada s-a angajat ca pînă la
care deservesc furnalul nr. 6 au produs de la înce­ perienţei pozitive, cit şi înlătu­ Congresul P.C.U.S. să străbată tr-o lună peste 25.000 tone de
putul anului şi pînă Ia 20 ianuarie, în plus peste sarcinile rarea unor lipsuri. Toii vorbito­ Din toate părţile ţării conti­ încă 300 de m. galerie. cărbune.
de plan, 1.391 tone fontă. rii au subliniat in mod deosebit nuă să sosească veşti despre
probleme c a : pregătirea temei­ succesele oamenilor sovietici în întrecerea în cinstea Congre­ în preajma Congresului, sec­
Brigăzile de topitori de ia furnalul nr. 4 au topit în medie zil­ nică a propagandiştilor, pregă­ sului a stîrnit un nou avînt şi torul inginerului G. Pafmin
nic pe fiecare schimb cu 2.438 kg. fontă mai mult decît era tirea pentru discuţii a tuturor bătălia pe care o duc pentru rea­ numeroase iniţiative şi în celă­ scoate Ia suprafaţă 1.000 de to­
cursanţilor pe baze de conspecte lizarea prevederilor primului an ne de cărbune pe zi.
planificat. întocmite individual, problema al planului septenal. Recent s-a
Din fonta şi oţelul date peste plan în intervalul 1-20 ia­ frecvenţei. Noi filme documentare inspirate
născut în Donbas o nouă iniţia­ din viaţa nouă şi frumuseţile
nuarie de către siderurgiştii care deservesc furnalele 3, 4 şi 6, Concluziile consfătuirii au fost patriei noastre
oţelăria Martin nr. 1 şi oţelăria trase de tovarăşii C. Dumitres- tivă patriotică. Nimeni nu-şi a-
cu, instructor al Comitetului o- minteşte ca în bătrînul bazin
electrică, se pot fabrica 826 răşenesc P.M.R., şi Sanda Ciu- carbonifer o brigadă de mineri
tractoare „U.T.O.S. 26“ sau 834 ceatiu, membră supleantă a Bi­ să fi deservit pînă acum două
autocamioane „Steagul roşu“. roului Comitetului regional
P.M.R. .
A. Z.
De curînd a fost terminat fil­ B. Podgoreţkaia şi Mirel Ilîeşu.
mul documentar în culori „Prin Filmul prezintă marile succese
Carpaţii răsăriteni“, în care re­ obţinute de ţara noastră pe dru­
gizorul Ervin Szekler şi opera­ mul construirii socialismului. Ş \‘
torul Gheorghe Herschdorfer în­
făţişează din frumuseţile şi bo­ /Mărturii despre viaţa şi opera
găţiile neasemuite ale acestor marelui compozitor romîn Geor­
în şcolile din oraşul Orăştie munţi. ¦ ¦> ge Enescu, măreţele construcţii
înflorirea economică şi cultu­ de la Bicaz, activitatea unei
In aceste zile, in m ulurile elevi­ id e desfăşu rate în jurul anului 1859. R oată şi U nirea", s-au în vă ţa t poezii rală pe care Moldova a ounos- şcoli de ucenici din Găpitală sînt
lor Şcolii m edii „Aurel Viaicu" din legate de însem nătatea evenim en tu­ cut-o în anii regimului demo­
Dalorită conştiin­ O răştie dom neşte m are fierbere. Mai Asem enea referate şi tem e au fost lui. P rofesoara O cla via M irea, aju ­ subiectele altor filme documenta-
ciozităţii cu care ales cei din clasele a XI-a A şi B ta tă de ceilalţi profesori de lim ba ro- crat-popular constituie de ase­
lucrează, lăcătuşul se frăm intă pentru a g ă si m ateriale deja prezen tate in clasa X l-a A, de rnînă, a ela b o ra t co n ferin ţa „ S criito ­ menea subiectul unui interesant re la care lucrează regizorii Ion
llie Peirescu de la cit m ai am ple din care să scoată rii şi poeţii despre U nire", con ferin ­ reportaj cinematografic.
I.C .S. Hunedoara, dalele necesare concursului „D rum e­ către elevii I. R usan, R odica M ihăilă ţă ce va fi p rezen ta tă elevilor ciclu­ Bostan, Mirel Ilieşu şi Majtha
reuşeşte să repare ţii v eseli" la care vor participa. In lu i 11.
bine şi Intr-un ter­ ajutorul lor stau in perm anenţă pro­ şi alţii, care au vorbit despre aportul Ciclul de tilme documentare Aâesaroş. ¦ -<«»¦•. . •;
men scurt maşinile fesorii Dum itra Ioan, O lim pia Lupan M icii pu rtători ai cravatei roşii, în­ privind marele eveniment muzi­
intrate în revizie. şi Ioan lliescu , care le com pleclează lui M ihail K ogălniceanu , al lui Va- cadraţi în activita tea C asei de pio­ cal care a avut loc în ţara noas­
cunoştinţele privitoare la U nirea Ţă­ nieri din O răştie, m i răm in înajara tră — Festivalul internaţional
In foto: Lăcătu­ rilor Rom ine, pe tem a căreia se va sile A lecsandri şl al ailor patrioţi şi preocupărilor şi pregătirilor pentru Stelran Pelu şi Carol Kovacs
şul llie Petrescu, desfăşura concursul, întim pinarea C entenarului U nirii Ţ ă­
executînd o piesă scriitori, la înfăptuirea m ăreţului act rilor Rom ine. A ici sin i cunoscute de lucrează ia un tilm de ştiinţă
O am plă conferinţă, care va fi acum poeziile pe care pionierii le vor
necesara unui prezen tată in adunarea festivă pe al U nirii Ţ ărilor Rom ine. recita cu ocazia însem natului even i­ popularizată privind cauzele şl
strung, şcoală, a fo st pregătită de profesoa­ m ent istoric. In plu s ei repelă piesa
ra de islorie V eiuria A postol. Pe Pentru sărbătorirea festivă a C en­ „ M o ş Io n R o a tă ş i U n ir e a '% „George Enescu“ a tost de a- tratarea guşei endemice, iar Mi­
clase, la orele edu cative, elevii ţin
referate şi discu tă pe larg evenim en- tenarului, profesorul Ioan P opa a semenea terminat, redînd spec­
p reg ă tit ansam blul coral al şcolii, tatorilor fragmente din concerte­ liari Leiterescu la un film des­
pre peştii sturioni şi acţiunea ce
iar profesoara Felicia Suciu face ul­ le şi manifestările cultural-ar-
tim ele retuşuri la interpretarea pie­ se întreprinde in ţara noastră
selor care vor fi prezen tate cu acea­ tistice ce au avut loc cu acest pentru înmulţirea acestei specii
stă ocazie. prilej. ¦- ¦ deosebite de peşti ce trăiesc în
-k Alt film 'documentar în culori, apele Dunării şi Mării Negre.
Cu aceeaşi ardoare se fac pregă­ pe care îl realizează regizorul
tiri şi la şcoala de 7 ani. Aici a fost Paul Gojocarti şi operatorul Niţu
pus în repeJifie scen ariu l „M oş Ion
Prin satele pădureneşti Liviu este consacrat sărbătoririi Citiţi în pag. 2-a
Centenarului mărcii poştale ro- oooooooooooooooooccxxr
Căm inele culturale din raionul Din program ul închinai acestei ani- calitate a p reg ă tit un frum os 'program mîneşti.'
i H unedoara au pus in reperto- versări face parte şi „H ora U nirii" închinat aceleaşi aniversări scum pe. M a g a z i nTot anul acesta va ti termina­
' riul lor scen eie # cb llece d e sPre U - Pe care 0 interpreta corul căm i- P rogram e arlislice pregăiite pentrn tă coproducţia romîno-sovietică
) nlre. A stfel, căm inul cultural din sa- nulul cultural. De asem enea, la fesli- sărbăiorirea C entenarului se vo r da in culori „Pe drumurile Romini-
ei ‘, la oare lucrează regizorii O.
• tu l L e le s e a a n tr e n a t tin e r e tu l p e n tru .o iia le -l?i ua a d ilc e a p o r iu i echiţ)a şi in 'ş a le le Soh odol, T opliţa şi altele. X/V *¦ • » X
, interpretarea piesei „M oş Ion R oata rfe d a n s u r i cu in te r p r e ta r e a h o r e i m u lt P r o g r a m u l b r i g ă z i i a r tis tic e cte a g i-
; ş i U n irea " . S e a ră d e se a ră , Ia c ă m i- c u n o sc u te .
i nul cultural se fac repetiţii pentru taţie din satul T opliţa este bogat şi
; ca în ajunul sărbătoririi C entenarului Pentru pregătirea acestu i program cuprinde fragm ente din scenetele a-
( echipa a rtistică să prezin te in faţa i 'in ă r a l în v ă ţă to r d in L e le s e , S a v iţiu xa[e pe sărbăiorirea a cestu i even im en t,
Numărul de membri şi supra­ pădurenilor din L elese un program A bagiu, şi-a adus din plin contribuţia. IZD RAILA
feţele de teren au crescut şi la corespondent
întovărăşirea din satul Grind. c a lita tiv . Ş i şcoala de 4 ani din această lo-
In ra io n u l B ra d
73 ba.
Ş i în raionul B rad, ca de altfel toriu ale M inisterului Itw ăţăm în iu lu i de culiură şi coleciivete de teatru ale Printre muncito­
Numai-în ultima săptămînă, pe în treg cuprinsul regiunii Hune­ şi C ulturii. căm inelor culturale din V aţa de Jos, rii fruntaşi de ta
suprafaţa cooperativizată a co­ doara, oam enii m uncii şi îndeosebi Baia d e C riş, Ciinelu de S u s şi a l­ Atelierele C .F.R .
munei Lăpugiu Inferior a crescut unităţile culturale s-au p reg ă tit in­ O bogată seară literară, închinată lele, au inclus în repertoriul lor sce­ Sim eria se numără
cu încă 600 de hectare teren, ten s pentru sărbăiorirea even im en tu ­ U nirii, a pregătit casa raională de netele „D reptatea lui C uza“ şi „M oş şi strungarul Va­
iar numărul întovărăşiţi lor cu lui de seam ă din istoria şi via ţa po­ cultură îm preună cu biblioteca cen­ Ion R oată şi U nirea", lentin Groza. E l
peste'250 familii. In urma mun­ porului n ostru — 100 de ?n i de la trală raională şi cenaclul literar îşi depăşeşte zilnic
U nirea Ţ ărilor Rom ine. „G eorge Coşbtic", iar elevii şcolii R eciialorii a rtistici din raion s-au norma de lucru cu
înfăptuirea acestor realizări s-au m edii; pe lin gă program ul artistic p reg ă tii cu poeziile „H oră dobrogea­ 5— 10 la sută.
A stfel, C asa raion ală de cultură pregătit, au stu diat felurite m ateriale nă“ de V asile A lecsandri, „La U nire”
din B rad, în colaborare cu Şcoala in vederea concursului „D rum eţii ve­ de D l B olintineanu, „V e-ar trăi” de In foto: Valen­
m edie m ix tă şi clubul m uncitoresc din seli", la care vor participa. F. Io rd ă ch escu şi C. O itescu . tin Groza, luc.rînd
Gurabarza, a pregătit un bogat pro­ la strungul său.
gram c e . se va desfăşu ra la centrul La şcoala profesională din G ura­ Zi de zi, sta ţiile de radioficare, in
rul organizaţiei de bază din sa­ de raion, în ziua de 24 Ianuarie. barza a -!o st- organ izată în .a c e s ie em isiunile lor locale, tran sm it m ate­
z ile ¦. o s e a r ă lite r a r ă , ' c u p r in z ln d m a ­ riale legale de C entenarul U nirii, în
tul Goşeşti, Gheorghe Brînduşa, Se poate reliefa a ctivita tea corului teriale din „în dru m ătoru l cultural", tim p ce o bună parte din articolele
casei raionale de cultură şi a şcolii in cadrul căreia s-au recitat poezii apărute în presă, şi care tratează
m edii în a cărui repertoriu au fost şi s-a scos în evidenţă figura dom ­ despre însem natul evenim en t, au fost
in c lu s e : „C în iecu l U nirii", „H ora nitorului Ioan Cuza şi a lui M oş citite în cadrul căm inelor cullurale. ţ
s;f Bujoran deputat în satul Lă- U nirii”, „ H ora înfrăţirii" şi altele Ion Roaiă.
cuprinse în recom andările de reper­ IO N EL RECEAN U '
său şi Ioan Opreau, secretarul Cercul dram atic al casei raionale corespondent 1
comitetului comunal de partid v'V*-**Vv'V'
Lăpugiu.