Page 69 - 1959-01

Pag, 2
a sosit iarna. In timpul acestui sezon 00.000 mem­
bri de sindicat îşi petrec vacanţele în cabanele din munţi, în afară de
alte mii de sindicalişti care şi le petrec în particular sau pe cont propriu.
In foto : Cabana din munţii Or liche.
N O U T A T I DIN INDUSTRIA
FIBRELOR DE STICLÂ
D atorită descoperirii unor m etode
sim ple si ieftine de fabricare a fibre­
lor de sticlă, această ram ură a in­
d u strie i R . P . C h in eze v a lua In cu-
rind o /nare dezvoltare.
F ibrele de sticlă su it m ai uşoare
şi au o m ai m are elasticitate decit o-
ţelul, sin i refractare şi rezisten te la
frecare. . Fibrele de sticlă po t înlocui
oţelul in betonul arm at, ele pot fi
folosite la construirea corpului m o­
toarelor electrice, blocurilor de m o­
toare y cu şxplozie, a carenelor pentru
v a se u şoare eto. A cea sta v a adu ce o
serie de schim bări esen ţiale în tehni­
ca construcţiilor, a constru cţiilor de
m aşin i şi in alte ram uri industriale.
P rin întărirea m aselor p la stice cu fi­
bre de sticlă se va reduce consum ul
de m ateriale, se va îm bu nătăţi cali­
tatea produ selor şi se vor sim plifica
procesele de producţie. Toate acestea
vor contribui la scăderea su bstanţială
a preţului de cost.
R ecent a început în China înlocui­
rea parţială a oţelului cu fibre de
sticlă în fabricarea betonului arm at.
A fo st con stru ită o clădire cu trei
etaje fără să se folosească oţel, che­
restea sau cărăm idă.
F ibrele de 'sticlă p o t fi fo lo site de
asem en ea la fabricarea „oţelului de
s tic lă “, un m a te ria l p la stic în tă rit ou periculoasă este semnalată de
fibre de sticlă.
R ecent la o fabrică din Şanliai s-a
reuşit să s e , înlocuiască cu m ase plas­
tice întărite cu fibre de sticlă m ate­
©©®®a®©©®®@e®0®®c9®©©©®®e@©e®®cî©©©@©®@e©©eae© 8®®©8®®:s©®©®s©©-3©©$)©©©&®©©©5,j<!5®©î3©3®^®g©c3as©®(?©3ic> ao© s®©©®®©®©©©©©®©®®®®#»®©©®®©©®®®©©
Catalogarea
Geologul privi cu atenţie bu­
cata de cărbune ce abia lusese
scoasă din mină.
— Se pare că este cocsiiica-
bil, — spuse el, făcînd un pa­
chet din bucata de probă.
Cărbune cocsiîicabil, cocs!
Mai este oare necesar să se sub­
linieze însemnătatea Iui ? Se ştie
că nu din orice cărbune sc poa­
te obţine cocs şi de aceea soar­
ta stratului carbonifer descope­
rit de geologi este diferită. Ce
soartă va avea noul cărbune des­
coperit — va nimeri în focarul
cazanelor, va servi drept mate­
rie primă pentru industria chi­
mică sau drept „hrană“ pentru
industria metalurgică, adică se
va transforma în cocs — acest
lucru se stabileşte după multe
analize şi cercetări de labora­
tor.
Ce se întîmplă cu cărbunele
care prezintă proprietăţi de coc­
sificare ? Pentru a răspunde la
această întrebare să facem o
vizită în laboratoarele Institutu­
lui de cercetări ştiinţifice în do­
meniul chimiei cărbunelui de la
Sverdlovsk.
Laboratorul cărbunelui primeş­
te probe din cete mai diferite
colţuri ale ţării: din bazinul
Peciora, din Asia Centrală, din
Siberia şi chiar din îndepărta­
tul Sahalin. Aici se cercetează
compoziţia cărbunelui, metodele
posibile de înnobilare, capacita­
tea de aglomerare şi alto pro­
prietăţi care determină capacita­
tea de cocsificare a cărbunelui.
De fiecare bazin carbonifer se
ocupă un anumit grup de cer­
cetători,
EBanrais2sajxj;rv'«*.,r •;
rialul refractar de la creuzetele de
p la tin ă . D e a sem en ea sp e c ia liştii efu- ceput un sistem de scriere în
n ezi au obţinui ţesătu ri de bună ca­
litate din fibre de sticlă.
D e clirind colectivu l fabricii de
m ase p lastice din T ian ţzin , în colabo­
rare cu cercetătorii u n iversităţii din
P ekin au elaborat o nouă m etodă de
fabricare a fibrelor de sticlă de rezis­
ten ţă m edie — fără energie electri­
că. N oua m etodă este cu m ult m ai
ieftină deoarece foloseşte cărbune şi
g a ze de furnal.
O qjrădini{a
Nu e vorba de o grădiniţă
obişnuită de copii ci de una a
puilor de pinguini din aşa-zisul
neam „Pinguinul papuan“ (Py-
goscelis papua). Pentru ca pă­
rinţii puilor de pinguini să aibă
timp liber de a se scălda în apa
mării, şi a-şi căuta mîncarea,
puii pinguinilor sînt concentraţi
„în mijlocul satului“. Un număr
mio de pinguini veghează puii,
şi ei se aşează întotdeauna în
partea în care dacă puii ar mer­
ge s-ar putea prăvăli în prăpas­
tie sau în mare. Orice apropiere
a unui pui de pinguin în zona
„educatori-santinele“ prin ţipe­
te. Dacă acest lucru nu-1 deter­
Laboratorul de cocs
Cum se obţine cocsul ? La în­
ceput cărbunele este fărîmiţat
pînă la mărimea unui bob, apoi
este repartizat pe cuptoare de
cocs ermetice, unde timp de 14-
15 ore este încălzit la o tempe­
ratură de 1.100 grade. Incălzin-
du-se, masa de cărbune se aglo­
I N L U M E A Ş T I I N Ţ E I Şl T E H N I C I I
Cărbune — cocs—vitamine
merează, pierde o bună parte
din substanţele volatile şi... coc­
sul este gata.
In ce măsură este el „comes­
tibil“ — acest lucru îi poate
spune laboratorul de cocs al in­
stitutului, unde sub conducerea
lui I. Griaznov se cercetează
metodele de pregătire a cărbune­
lui pentru cocsificare, tehnologia
cocsificării, precum şi automati­
zarea acestui proces.
De obicei cărbunele se conca-
sează în întregime, dar deoare­
ce este format din componenţi
cu durităţi diferite, fiecare com­
ponent se sîărîmă în chip dife­
rit : cei mai moi — mai uşor,
cei mai duri — mai greu. De
aceea, executînd o concasare
obişnuită s-ar putea ca masa de
cărbune să se fărîmiţeze prea
tare, ceea ce înrăutăţeşte calita­
tea cocsului. Colectivul labora­
torului a elaborat o schemă de
concasare selectivă a cărbunelui
cu trierea periodică a masei coc-
sificate. In felul acesta se mă­
reşte rezistenţa cocsului, ceea ce
este foarte important pentru me-
-¦raa&arc
Un oraş în taigaO mare sărbătoare
nevăsătorilor Jin întreaga lume
La 4 ianuarie 1959, nevăză­
torii din întreaga lume au săr­
bătorit împlinirea a 150 de ani
de la naşterea lui Louis Braille,
inventatorul scrierii în relief
pentru nevăzători.
La 4 ianuarie anul 1809, în
localitatea Coupvray, lîngă Pa­
ris, s-a născut Louis Braille,
fiul curelarului Simon René
Braille. La vîrsfa de 3 ani îşi
pierde vederea în urma unui ac­
cident. Invafă la şcoala din sa­
tul natal şi lucrează in acelaşi
timp în atelierul tatălui său.
Mai tîrziu, în 1819 este inter­
nat la Institutul naţional de orbi
din Paris. Aici se distinge prin
însuşirile sale excepţionale, prin
pasiunea pentru studiu, fapte
în urma cărora este numit mai
tîrziu profesor. La catedră se
dovedeşte a fi un pedagog de
mina întîia. Lecţiile sale se re­
marcă îndeosebi prin logica şi
conciziunea lor. Braille caută
să formeze nevăzătorilor intuiţii
cît mai clare, concepte cît mai
exacte. Alături de ştiinţele pozi­
tive, aprofundează studiul mu­
zicii.
Renumele lui Braille se dalo-
reşte însă faptului că ed a con­
relief pentru orbi, care să le per­
mită accesul la valorile culturii.
Lipsa văzului împiedica pe orbi 1050 o expoziţie închinată ani­ schimbe şi înfăţişarea satului
să citească şi să scrie. încercă­ versării a 150 de ani de la naş­ Semenovka. Constructorii şi-au
rile făcute pînă la el nu soluţio­ terea lui Louis Braille, expozi­ făcut şi aici apariţia Ei au pu­
naseră problema. Scrisul obiş­ ţie ce cuprinde aspecte din via­ tut aprecia cu atit mai mult ac­
nuit, chiar dacă e săpat în re­ ţa şi activitatea inventatorului 1 tivitatea lui Vladimir Arsenieu,
lief pentru a putea ti perceput cît şi produse confecţionate de care în condiţiile extrem de di­
cu degetele, nu e eficace din nevăzători în diverse ateliere. ficile ale taigalei a străbătut
cauza încetinelii cu care e recu­
noscut. Citirea rămîne silabisire. ,
Braille a înlocuit linia relie­
fată cu punctul în relief. Din-
tr-o combinaţie de 6 puncte, dis-
teller ?antă
mină pe puiul îndărătnic să se
întoarcă primeşte .citeva lovituri
de cioc şi atunci e obligat a păs­
tra disciplina. Educatorii nu sînt
de profesie căci toţi pinguinii tac
acest lucru prin schimb. La un
moment dat pinguinul de servi­
ciu obosit scoate nişte ţipete şi
altui liber de, pe plajă îi răs­
punde. Aceste ţipete reciproce
se succed de cîteva ori şi deo­
dată se face schimbul de servi­
ciu şi ocupaţie. Pinguinul acum
liber, fuge şi se aruncă cu bu­
curie în apa mării. Ceea ce e
interesant e că hrana puilor nu
este dată de pinguinii de servi­
ciu ci de părinţii lor legitimi,
care vin pe rîncl să-şi alimente­
ze puii.
talurgişti. Datele rezultate din
cercetări sînt transmise institu­
tului „Ghiprokoks" din Harkov
pentru proiectarea unei instalaţii
Industriale experimentale care se
va construi la combinatul me­
talurgic din Nijne-Taghil.
In prezent se pune foarte a-
cuf problema folosirii cărbuni­
lor slab cocsificabiIi şi chiar a
cărbunilor necocsificabili. Con-
casarea selectrivă permite de pe
acum să se lărgească într-o
oarecare măsură grupul cărbuni­
lor adecvaţi pentru cocsificare,
iar folosirea metodei tasării, ex­
perimentată cu succes la pregă­
tirea cărbunelui de către L. Er-
kin, V. Petrov şi alţi colabora­
tori ai laboratorului, va extinde
şi mai njult aceste limite.
Preţioase produse
secundare
Din procesul do cocsificare re­
zultă inevitabil produse secunda­
re — gudronul de huilă şi ga­
zul de cocserie — materii pri­
me chimice preţioase, din care
se pot obţine zeci ele diferite sub­ există nici o legătură. S-a dove­
stanţe. Dar unele din acestea nu
au fost încă descoperite.
Mărirea numărului de subs­
tanţe noi — aceasta este prin­
cipala orientare a cercetărilor
efectuate în laboratorul de pre­
lucrare a gudronului de huilă,
condus de V. Novikov, candidat
în ştiinţe tehnice.
omJMUn so& fA m m üL U i
puse cîte 3 în înălţime şi 2 în
lăţime, el a realizat toate sem­
nele alfabetului, semne pentru
cifre şi notaţia muzicală. Cu a-
jutorul acestui alfabet orbul a-
junge să citească cîte 120-140
cuvinte pe minut şi să scrie pînă
la 15-20 cuvinte pe minut. In
telul acesta devine posibilă or­
ganizarea unui învăţămînt pen­
tru orbi. Repede încep să se ti­
părească manuale şi cărţi care
pot ti citite cu uşurinţă.
Invenţia lui Braille înseamnă
începutul emancipării culturale a
orbilor. Această emancipare de­
vine realitate in ţara noastră in
timpul regimului democrat-popu­
lar, care creează condiţi­
ile pentru încadrarea orbului in
societatea oamenilor muncii.
Aniversarea a 150 ani de la
naşterea genialului inventator al
alfabetului punctiform, Louis
Braille, este sărăbătorită cu deo­
sebită cinste de nevăzătorii din
întreaga lume.
Pretutindeni se organizează
conferinţe, simpozioane, expozi­
ţii pentru a populariza şi toto­
dată a cinsli memoria neuitatu­
lui pedagog.
Alături de nevăzătorii din în­
treaga lume şi nevăzătorii din
oraşul Arad au organizat între
29 decembrie 1058— 10 ianuarie
NOVAC T I B E R I U împreună cu ceilalţi membri ai
ANECDOTE
Mîndrie
Skandenberg cîşfigă 22 de bătălii şi
dădu dovada unei puteri alît de neo­
bişnuite, îneît sp atribui spadei lui o
virtute supranaturală,
Mahomed al 11-lea cerîndu-i-o, Skan­
denberg i-o trimise. Mahomed, după ce
o examina, o trimise înapoi, spunlnd
că nu poate concepe cum de a putut
săvîrşi atîtea vitejii cu această spadă
fiindcă ei avea altele mai bune.
— Cred, răspunse Skandenberg, dar
trimiţîndu-ţi spada, nu ţi-am trimis şi
braţul meu.
Caritate
Poetul Malherbe, deşi nu era ere*
dincios, era foarte bun şi caritabil. In­ Talieyrand, sînt sigur că înotaţi ca un
tr-o zi, în timp ce-l binecuvînta vn
in acest laborator au fost tre­
zite la viaţă multe substanţe noi
şi folositoare. Intre acestea este
antracenul substanţă iniţială
pentru obţinerea coloranţilor de
calitate superioară, reactivilor
pentru fotografierea în culori, a
unor noi tipuri de materie primă
pentru masele plastice, emulsi-
de V. SLUKIN
ilor organice pentru combaterea
dăunătorilor cîmpurilor şi live­
zilor.
Nu toată lumea ştie ce este
gamma-picolina. Această subs­
tanţă se obţine de asemenea din
produsele rezultate din cocsifi­
carea cărbunilor. Din gamma-
picolină chimiştii au sintetizat
ftivazidul — un oreparat pen­
tru combaterea tuberculozei, ca­
re exercită o acţiune distrugă­
toare asupra agenţilor patogeni
ai bolii. In prezent, pe lîngă
ftivazid se pun ia punct noi pre­
parate, şi mai eficace, care se
află deocamdată în stadiu! de
experimentare clinică.
S-ar ti părut că între cocsifi­
care şi creşterea animalelor nu
dit însă că există o asemenea
legătură. Gudronul de huilă con­
ţine chinolină care prelucrată
dă acid nicotinic — un stimu­
lent eficace de creştere. Dacă
animalelor tinere ii se adminis­
trează acid nicotinic, ele cresc
şi se dezvoltă mai bine. Expe-
rienie de folosire a acestei vita­
Trenul parcurge distanţa din­
tre Vladiuostok şi Arsenieu in
citeva ore. Dar dacă încercaţi
să găsiţi acest oraş pe o hartă
geografică, nud ueţi afla
decit numai dacă Harta este
de dată foarte recentă.
In Arsenieu chiar şi e-
leuii din clasa l-a sint mai
uirstnici decit oraşul lor cu
2— 3 ani. Este interesantă isto­
ria acestui iinăr oraş din taiga.
...In primăvara anului 1912,
în taigaua Ussuri, in apropie­
re de îndepărtatul şi necunos­
cutul sătuleţ Semenovka, pe ma­
lul năvalnicului Daubilia şi-a
instalat bivuacul o expediţie
condusă de Vladimir Arsenieu,
vestit explorator rus al Orien­
tului Îndepărtat, autorul cunos­
cutelor cărţi „Dersu Uzata",
„Prin ţinutul Ussuri", „Prin
taiga“. De altfel, bivuacul a
trebuit să fie curind mutat pe
un deal. Valea Daubihei, de-a
lungul căreia se instalaseră cor­
turile expediţiei, s-a dovedit a
fi plină de mlaştini.
Semenovka a rămas timp de
mai bine de un sfert de secol un
mic sătuleţ din taiga. Abia la
sfirşitul deceniului al 4-lea, cind
în întregul Orient Îndepărtat al
Uniunii Sovietice au Început să
se construiască oraşe, aşezări,
fabrici şi uzine, a început să se
sărac, căruia îi dădu-se cîţiva golo­
gani, Aîalherbe îi spuse:
— încetează prietene, nu prea cred
că ai credit în cer, devreme ce dum­
nezeu te-a părăsit pe pămînt.
Spirit curtenitor
Talleyrand stătea într-o zi între
doamna de Stael şi doamna Recamier,
zelos şi galant cu amîndouă, totuşi cu
o nuanţă destul de pronunţată penVu
cea de-a doua.
— In sfîrşit — spuse doamna de
Stael, oarecum dezamăgită, — dacă
am cădea amîndouă în apă, pe care
a-i salva-o mai întîi ?
— O doamnă baroană, — răspunse
înger.
FL. ZAM FIR
mine sintetice s-au făcut pe ani­
malele din sovhozul „îstok“ şi
au dat rezultate bune.
Din gazele cuptoarelor de cocs
se obţineau încă de mult îngră­
şăminte azotoase. In laboratorul
de captare a produşilor chimici
se elaborează şi se perfecţionea­
ză noi scheme pentru obţinerea
acestor îngrăşăminte. In acelaşi
laborator se cercetează metode­
le de purificare a răşinilor şi
gazelor.
Cu ajutorul izotopilor
In ultima vreme izotopii radio­
activi sînt folosiţi pe scară tot
mai largă în diferite domenii
ale ştiinţei şi tehnicii. Ei sînt
ajutori credincioşi în dcfectosco-
pie, chimie, medicină şi pretu­
tindeni unde este necesară o
înaltă sensibilitate, un control
riguros şi precizie.
Recent, la Institutul de chimie
a cărbunelui a fost. organizat
un laborator al izotopilor. Aici
atomii marcaţi sînt folosiţi la
dozarea cărbunelui în vederea
încărcături pentru cuptoare,
permit să se urmărească viteza
şi mecanismul procesului de a-
glomerare în cuptoarele de cocs.
Din cauza proprietăţilor lor,
nu toţi cărbunii se cocsiîică. Oa­
re proprietăţile lor pot îi schim­
bate prin iradierea cărbunilor cu
raze ganuna ale elementelor
radioactive ? Aceasta este o pro­
blemă nouă şi îndrăzneaţă de a
cărei rezolvare se ocupă oame­
nii de ştiinţă de la laboratorul
de izotopi. îndrăzneala a deve­
nit o necesitate — aceasta este
părerea tuturor oamenilor de
ştiinţă de la Institutul de cer­
cetări în domeniul chimiei căr­
bunelui.
Mr, 1272
de O. Oparin
expediţiei mii de verste pentru In centrul oraşului există un
a face cunoscute lumii imense­ excelent bazin de înot, con­
le bogăţii ale taigalei Ussuri. struit cu forţele populaţiei. Ar­
terele centrale ale oraşului sînt
Pentru a ajunge la viitoarea asfaltate. Autobusele care leagă
platformă de construcţie, ei au oraşul cu Oceanul Pacific stră­
trebuit să-şi croiască drum prin bat taigaua, vizitează aşezările
desişurile şi mlaştinile din tai­ geologilor, minerilor, muncito­
ga. Cu toate eforturile monto- rilor forestieri. Macaralele-turn,
rilor, stilpii primei linii electri­ ce se înalţă deasupra oraşului,
ce s-au prăbuşit după citeva zi­ au devenit un peisaj obişnuit
le : nesăţioasele mlaştini inghi- , la Arsenieu.
ţeau pietrele care serveau drept
piloni stîlpilor. De roiul de muş­ Oraşul se întinde pe o supra­
te care învăluia în permanenţă faţă , mare. Lungimea totală a
satul aidoma unei ceţe cenuşii străzilor este de 80 km.. Popu­
nu puteai să scapi nici cu aju­ laţia se ridică la 30.000 de lo­
torul plaselor, nici cu al fumu­ cuitori. La Arsenieu funcţionea­
lui de foc. Dar oamenii au lu­ ză două fabrici, de cărămizi, o
crat cu însufleţire. Peste puţin fabrică de mobilă, o uzină me­
timp la Semenovka au sosit pri­ canizată pentru prelucrarea
mele trenuri de la mica staţie scoarţei arborelui de catifea
Manzovka. Unul după altul in ( plută de Amur), din care se
sat au început să apară şiruri fac dopuri şi alte obiecte, un
de case de tip orăşenesc. Iar a- combinat de produse alimentare.
colo unde cîndva Arsenieu îşi
instalase bivuacul, s-au înălţat In oraş apare de trei ori pe
două, şcoli, s~au construit sta­ săptămină un ziar local, staţia
dioane, bazine de înot, vile de radioficare retransmite zilnic
confortabile. Aşezarea s-a îm­ emisiuni din Moscova şi Vladi-
bogăţit cu un palat de cultură, vostok. In multe locuinţe sint
din an in an s-a extins tot mai instalate telefoane. In oraş func­
mult reţeaua de biblioteci, cine­ ţionează 11 şcoli de cultură ge­
matografe, cluburi, şcoli, can­ nerală, o şcoală de meserii, o
tine. şcoală medie tehnică, 22 de bi­
blioteci orăşeneşti, sindicale şi
In primele zile ale anului departamentale.
1953 fostul sat Semenovka a
fost ridicat la rangul de oraş. Oraşul creşte şi odată cu el
La cererea populaţiei, oraşului i creşte şi bunăstarea locuitorilor
s-a dat numele scriiiorului-ex- lui. Deşi are o populaţie relativ
mică, în decurs de un an, cir­
plorator Arsenieu a cărui viaţă culaţia mărfurilor în magazinele
şi dîrzenie în muncă erau atit din Arsenieu a crescut cu peste
de asemănătoare cu eforturile 10.000.000 ruble. In trei ani nu­
constructorilor oraşului. mărul depunătorilor la Casele
de Economii s-a mărit de trei
Cinci ani este o vîrstă foarte ori, iar suma totală a depune­
mică pentru un oraş. Cind mergi rilor — de patru ori.
pe străzile din Arsenieu cu greu
crezi că aceste cvartale, case, Taigaua se îndepărtează tot
drumuri asfaltate, edificii ale mai mult de hotarele oraşului,
instituţiilor au fost construite care se extinde mereu. A fost
abia cu cîţiva ani in urmă, a- elaborat un pfan de construcţii
colo unde altădată se întindeau pe următorii doi ani. Aici se vor
doar mlaştini şi desişurile tai- construi un combinat pentru
prelucrarea cărnii, o uzină de
galei. In apropiere de gară s-au reparaţii auto. un cinematograf
aliniat căsuţe mici, dar confor­ cu ecran lat cu 800 de locuri,
tabile şi frumoase. In locul ve­ un stadion, un spital. Iar in va­
chilor bărăct, unde locuiseră pe lea riului Daubiha, la poalele
vremuri primii constructori ai. masivului muntos V ostocina-Gi­
nii se va construi un sanatoriu
oraşului, s~au Înălţat case spa­ cu 250 de paturi.
ţioase cu cîte două apartamente. Budapesta
Vedere din Podul :n lanţuri,
distrus în timpul
celui de-al doilea
război mondial şi
reconstruit în anul
1949, exact la 100
de ani de la con­
struirea lui. Pe pla­
nul al doilea tur­
nul Fisher şi bise­
rica Matthias.
„!incubaţia (clocirea arh ficială a
o u ă lo r) a fo st cunoscută in China
veche şi E g ip t cu 2.000 d e ani in
u rm ă ? . A ceastă ocupaţie se gă sea in
m linile preoţim ii care o folosea pen­
tru a im presion a poporul din d -o drept
m inune.
...ţara de baştină a griului este Af­
...sînt o serie de plante care con­ ganistanul ?
ţin su bstanţe ce distru g sau opresc
dezvoltarea m icro b ilo r? A ceste sub­ ...patria cartofu lu i este A m erica de
sta n ţe anli-biotice num ite filon cide se Sud (P eru, B olivia, C h ile? ). Dar pen­
g ă sesc de exem plu în usturoi, ceapă, tru ca a c ea stă fam ilie a solanncee.lor
busuioc. A plicarea lor practică e re- (ca rto filo r) să aju n gă in A m erica de
sirîn să deocam dată. Sucul de ceapă N ord a trecut de două ori O ceanul
în anum ite proporţii esle u tilizat pen ­ A tlantic (adică au fo si aduşi în Eu­
tru dezin fectarea înainte de sem ăna! ropa şi de aici in A m erica de N ord).
a sem in ţelor de varză, gu lii, ridichi,
eic. De asem en ea, el esle în trebu in ţat ...in A n cla rlid a se g ă se şle o pasă re
la păstrarea cărnii şi peştelui, a unor m are O sifraga Gigantee.a care atunci
legum e, m ai ales în form e de con­ cind are aripile deschise are peste
serve. F iloncidele din usturoi ( sa iivi- 2 m etri. Ea este carnivoră şi se hră­
n a) şi din ceapă au acţiune bacieri- n eşte în special cu slîrv u ri de focă.
cidă ( d istru g ere) şi baclerioslalică E in teresant faptul că această pasăre
(de oprire în d ezvo lta re), pentru m i­ se apără intr-un m od o rig in a l: isi
crobii dizen teriei, iifici, diflerici şi azvirle la d istan ţă conţinutul tubu­
chiar şi a ailor m icrobi. lui d ig estiv direci pe atacan t şi astfel
atacantul se lasă păgubaş.
...albinele se tra tea ză de anum ite
boli cu sireplom icin ă, penicilin ă, au-
r o m ic in ă şi. a lle a n l i - b i o t i c e ?, D e s ig u r
însă că vă închipuiţi că tratam entul
se face nu prin in jecţii ci prin soluţii
de m iere sau zah ăr la care se adau­
g ă 'm edicam entele enunţate.