Page 7 - 1959-01

Nr. 1256 D W MUL SOWALJSMULUI Pa<?.‘ 3

stem

Acasă, /a un miner TELEGRAM E EX TER W

MESAJUL Evenimentele din Cula

nc<2 tfe dimineaţă, soare­ ce-am văzut în casă, buna în­ lui N. S. Urmei®! NEW YORK (Agerpres). Eve- primele detaşamente ale trupelor
nimentele care au avut loc în lui Fidel Gastro. Colonelul Ra-
le a apărut la orizont ţelegere între mamă şi copii, căire poporul Cuba după fuga dictatorului Ba­ mon Barquin, comandantul şef
tista dovedesc că planul pregătit al forţelor armate cubane, a a-
in toată măreţia lui. Ceaţa, m-a făcut să-mi dau seama am erican dinainte de cercurile reacţionare nunţat prin radio că forţele ar­
din Cuba, împreună cu Departa­ mate ale republicii sînt la dis­
caracteristică zilelor de de­ că mă aflu intr-un cămin din NEW YORK (Agerpres) mentul de Stat al S.U.A., de a poziţia lui Fidel Gastro şi că
transm ite: La 2 ianuarie, transfera puterea unei junte mi­ acceptă pe Manuel Ui'rutia, ca
cembrie in Valea Jiului, ct care nu lipseşte nimic pentru ora 0,45, ora Moscovei (1 litare, a- eşuat. preşedinte a! ţării. Potrivit şti­
dispărut, ca prin farmec. Da­ ca el să fie fericit. Pe partea ianuarie, ora 20,45 — ora rilor transmise de agenţiile de
;>' New Yorkului), posturile de Junta militară, lăsată de Ba­ presă occidentale, la 2 ianuarie
că n-aş fi ţinut cont de indi­ stingă printr-o uşă acoperi­ radio din cadrul sistemului tista, a pierdut în cîteva ore pu­ a avut loc la Santiago de Cuba
„Mutual Broadcasting Sys- terea. încercarea juntei de a-I o ceremonie în cursul căreia
caţia calendarului, aş- fi pu­ tă cu draperii, se zărea o ca­ tem“ au transmis mesajul < numi pe Carlos Piedra, membru Manuel Urrutia a fost proclamat
de Anul Nou al lui N. S. al tribunalului suprem, în pos­ preşedinte provizoriu al Repu­
tut crede că mă aflu in-plină meră mobilată la fel..Era dor­ Hruşciov, preşedintele Con­ tul de preşedinte orovizoriu, nu blicii Guba. Agenţia France
siliului de Miniştri al a fost încununată de succes.
primăvară. mitorul soţilor. U.R.S.S., adresat poporului Noul „preşedinte“ nu s-a dove­ Presse relatează totodată hă de­
american. In mesaj se ex­
Mergeam cu paşi grăbiţi pe — Vă rog să mă scuzaţi primă convingerea că exis­ dit în stare sa păstreze controlul ţinuţii poliţiei au fost puşi în
tă bune perspective pentru în ţară.
lingă calea ferată Petroşani — a intervenit gazda. E pu­ menţinerea păcii în anul libertate. Căderea regimului de
1959. Totodată se arată că •N
—Petrila—Lonea, privind, din ţin cam strimt ta noi din nu există probleme litigi­ dictatură a lui Batista a fost
cind in cind, Jiul care curgea cauza mobilei. Să veniţi insă oase sau nerezolvate care HAVANA (Agerpres) După
liniştit pe alături. Am ajuns peste cîteva luni şi o să vă să nu poată fi reglementa­ cum anunţă agenţiile de presă salutată prin manifestaţii în ma­
la Petrila foarte repede. primim într-o locuinţă nouă.
americane, la 2 ianuarie au in­ joritatea capitalelor ţărilor din
Voiam să vizitez locuinţa Vă mutaţi ? ' /—>/—»/—*.rr*i—*r~> r trat în Havana, capitala Gubei
America Latină.
unui miner. M-am îndreptat — Da, ne facem casă nouă Centru! şcolar agricol şi zootehnic nr. 1 Turda este unul dintre cele mai
mari centre de acest fel dirt {ară. In cele 4 şcoli: două de ucenici şi două
măi intii către mină. Tova­ cu credit de la stat. Este pe de maiştri cu profil agricol şl zootehnic se pregătesc cadre specializate pentru
sectorul socialist al agriculturii.
răşul Coadă Alexandru, se­ aici pe aproape, pe prima
Cei peste 300 de elevi ai şcolii au la dispoziţie: un internat cu dormi­
cretarul comitetului .de partid stradă în stingă cum mergi toare spaţioase, o bibliotecă cu peste 5.000 de volume (lucrări de speciali­
tate şi literatură) o cantină pentru 160 de persoane etc.
al minei, s-a gindit puţin, către club. E terminată deja
Pentru a fi cit mai bine pregătiţi, un corp didactic format din 24 de
apoi mi-a indicat locuinţa în roşu. profesori predau atlt lecţiile teoretice cit şi cele practice pe care le fac în
cadrul staţiunii experimentale a centrului şcolar.
minerului luliu Somogyi de Avind probabil treburi, fe­ coas
IN CLIŞEU: La lecţiile practice elevii anului UI maiştri agricoli sînt
la sectorul XI investiţii, unul meia s-a scuzat şi a ieşit din deosebit de atenţi în însuşirea materialului. Ei ascultă cu multă atenţie te prin mijloace paşnice. In
pe prof. ing. Gh. Moldovan ce explică ridicătoarea hidraulică în cadrul cursu­
din minerii specialişti in lu­ cameră. lui de mecanizare şi electrificare ja agriculturii. numele popoarelor sovietice
N. S. Hruşciov transmite
crările de pregătire. Intre timp am intrat in vor­ Guvernul italian suferă

k bă cu fetiţa şi am aflat că cele mai bune urări poporu­ o înfrîngeredupă alta
lui american.
Y n timp ce traversam po- este în clasa Ill-a şi câ-i pla­
dul peste Jiu, repetam in ce tare mult la şcoală. Cit Mesajul lui N. S. Hruş­ ROMA (Agerpres). — La 1 ianuarie Referindu-se la situaţia politică dini
despre frăţior, ea mi-a sp u s: ciov a îost citit de către ziarul „Unita“ a publicat un articol Italia, Togliatti scrie că situaţia gu­
gind explicaţia primită de la M. A. Menşikov, ambasado­
tovarăşul Goadă: „Treci po­ — Anul acesta n-o să-i mai
meargă ca pînă acum. Va tre­ rul U.R.S.S. înainte şi după semnat de Palmiro Togliatti, secreta­ vernului este precară şi că In parla­
dul, mergi drept înainte pî- bui să meargă şi el în fiecare
nâ în strada principală, apoi zi la şcoală, Intră in clasa peşlt n u ru l transmiterea mesajului, a îost rul genera! al Partidului Comunist ment el suferă o înfrîngere după alta.
o iei spre dreapta şi pe par­ l-a.
tea stingă al să vezi clubul executat Imnul de stat al din Italia, consacrat rezultatelor anu­ Guvernul, scrie Togliatti, „nu este ca­
minier, alimentara, magazi­ — Da, dar eu vreau să mă U.R.S.S. 5 lui 1958. pabil nici să pună baza unei politici
nul industrial, un chioşc şi fac miner ca tata! sare el italiene independente, de slăbire a în­
apoi locuinţa tovarăşului So­ de sub plapumă, uitind că Studioul Bucureşti oferă pu­ goliul. In cele din urmă, trecînd
mogyi. Ea are două intrări. sînt şi eu acolo. blicului o comedie muzicală prin printr-o adevărată criză sufle­ cordării internaţionale, care să arbo­
O laşi pe prima şi intri pe a filmul realizat după scenariul tească, Victor se maturizează,
Tocmai atunci a apărut lui Simion Aăacovei, în regia se depăşeşte. In final compune industria p o lo n e ză reze un pian rezonabil de luptă îm­
doua". însă şi mama lor cu o sticlă lui Andrei Călăraşu: „Alo !... pentru Mariana primul său cîn- potriva şomajului şi mizeriei — un
şi două pahare. aţi greşit numărul 1“ tec, o melodie profundă, plină
Urmînd întocmai indicaţii­ de sentiment. în plină d e z v o lta re plan de renaştere a ţării noastre. Gu­
le primite, am ajuns la des­ — Spune — a intervenit Filmul surprinde viata unor vernul subordonează economia noastră
tinaţie. In faţa mea se afla o maică-şa — că vrea să se fa­ tineri studenţi la conservator, Povestea lui Victor se împle­
casă, nu prea înaltă, cu gea­ că miner. Dar e încă mic. Să situînd în centrul atenţiei, aşa teşte strîns cu povestea colegu­ VARŞOVIA — Coresponden­ ţia a crescut cu aproximativ 25 voinţei marilor monopoluri italiene şi
muri destul de mari peste ca­ meargă intii la Şcoală şi pe cum esté şi firesc pentru acest lui său Petre Hurjui, un timid, tul Agerpres transm ite: Ziare­ la sută. Ministerul Industriei U- străine şi deschide astfel în faţa po­
re atîrnau pe dinăuntru nişte urmă vom pedea. gen, aspectele hazlii, viaţa per­ boem, feciorelnic, extrema opusă
perdele albe. Mă apropii de sonală a "tineretului, pornit pe a lui Victor. Hurjui merge pen­ le poloneze relevă importantele şoare al R. P. Polone a anunţat porului perspectiva ca în Italia să se
In timp ce vorbea, tovară­ drumul pretenţios, dar plin de tru prima dată în viaţa lu i,cu
farmec al artei. o fată. O îndrăgeşte. Printr-o realizări obţinute de industria că numeroase întreprinderi şi întîmpîe aceiaşi lucru ca în Franţa,

Victor Mancaş, - ._„«b, serie de încurcă­ grea în anul 1958. Producţia in­ ramuri industriale au îndeolinit unde salariile, veniturile depunătorilor,

uşă şi bat. După cîteva clipe şa Somogyi a umplut paha­ student la con- turi şi coinciden­ dustriei â crescut faţă de anul planurile anuale înainte de ter­ profiturile patronilor întreprinderilor
1957 cu 11 la sută. S-au pro­ men. Industria uşoară a dat pî­ mici şi mijlocii şi chiar pensiile mili­
de aşteptare, uşa se deschide, rele cu ţuică. Mi-a întins apoi servator, este un te, toate aventu­ dus 5,25 milioane tone de oţel, nă la sfîrşîtul anului 1958 o tarilor depind întrutotul de lăcomia
adică cu 280.000 tone mai mult producţie suplimentară în valoa­ «narilor capitalişti şi a guvernului reac­
şi in prag apare o femeie. unul mie. Am încercat la în­ element talen­ rile şi păcatele decît în anul 1957. In industria re de 3 milioane zloţi. Potrivit
tat dar superficial, uşuratic, ri- lui Victor cad însă asupra lui construcţiilor de maşini şi me­ datelor preliminare, planul a- ţionar".
— Nu vă supăraţi, caut ceput să mă scuz, dar n-a sipindu-se în aventuri sentimen­ Hurjui. Astfel, sfiosul Hurjui e talurgie, creşterea a fost de 14 nual al producţiei de mărfuri
locuinţa tovarăşului luliu So­ tale. Nu are timp nici pentru luat de „Turbatul“ drept un afe­ la sută, iar în industria electro­ de larg consum este realizat Togliatti îşi încheie articolul cu urări
mogyi. /lş : vrea să ştiu dacă mers. Ospitalitatea minerului compoziţia de examen. De aici, meiat, un uşuratic. Mai mult, tehnică şi radiotehnică produc­ în proporţie de 105 la sută. de Anul Nou în numele partidului co­
conflictul cu severul său profe­ „Turbatul“ crede că Hurjui este
am nimerit bine. trebuie respectată. curtezanul Marianei şi-i impune munist.
sor de măiestrie, poreclit „Tur­ să rupă această legătură. Hurjui
— D a ! răspunde femeia După ce am mai servit şi batul“. In schimb are timp să crede că această cerinţă se re­ " '• =SgglS:EE... ... ; , =
zîmbind. Soţul meu este la o prăjitură, am mai stat pu­ cucerească fetele, folosind în a- feră la Veronica, la fata pe care
cest scop un cîtec compus de o iubeşte. De aici, criza lui su- în exploatare a acestei importan­
şut, dar poftiţi înăuntru. ţin de vorbă, apoi m-am pre­ colegul său Hurjui. fietească ce se termină cu fap­ te artere care leagă bazinele flu­
Am intrat. Din bucătărie gătit de plecare. tul că sfiosul Hurjui devine un viilor Angara şi Lena de reţeaua
Pentru prima dată Victor se erou, care îndrăzneşte să-l în­ de cale ferată din ţară.
am trecut in dormitorul copii­ — îm i pare rău că nu l-aţi îndrăgosteşte cu adevărat de o frunte chiar pe '„Turbatul“ în a-
lor. O mobilă de culoare mă­ găsit pe soţul meu acasă, îmi fată, Mariana, care nu este alta părarea sentimentului său curat. BAMAKO. Agenţia France
decît fiica „Turbatului“, o stu­ Presse transmite că la 30 de­
slinie, dădea camerei un as­ spune ea la despărţire. Aţi dentă zglobie, dar serioasă. Me­ Gomedia muzicală „A lo!... aţi cembrie reorezentanţi a 4 state
todele „don juan-iste“ ale lui greşit num ărul!“ rulează la ci­ din Africa occidentală, aparţi-
pect plăcut. fi putut discuta mult, aţi ţi Victor dau pentru prima dată nematograful „7 Noiembrie“ din MOSCOVA. Comitetul Central cii din R. S. S. Azerbaidjană, nînd „comunităţii franceze“,
greş. Mariana îl intuieşte şi-l Petroşani în zilele de 5-11 ia­ R.S.S. Kirghiză, R.S.S. Letonă, Sertgal, Sudanul francez, Daho-
In pat, se afla un băieţel aflat tot ce vă interesează. învinge cu propriile sale arme, nuarie a.C. al P.G.U.S. şi Consiliul de Mi­ R.S.S. Lituaniană pentru suc­ rr.ey şi Volta de sus au hotă­
biciuindu-i superficialitatea şi or­ cese deosebite realizate în dez­ rit să creeze o federaţie econo­
dolofan, cam de vreo 6 ani, — Gâ nu l-am văzut, î m i. niştri al U.R.S.S. au adresat voltarea agriculturii. mică în care urmează să-şi ex­
ploateze resursele în comun şi
iar mai încolo, lingă o masă pare şi mie rău, am răspuns mesaje de salut oamenilor mun- MOSCOVA. Comitetul Central să colaboreze în domeniile dez­
al P.G.U.S. şi Consiliul de Mi­ voltării economice, transporturi­
o fetiţă de vreo 9— 10 ani. eu. Dar de aflat am aflat ce­ »-o -4 -o niştri al U.R.S.S. au adresat Co­ lor şi educaţiei.
mitetului Central al Partidului
Lingă patul celui mic, pe o va : cum trăieşte astăzi o fa­ CtiPNClUlfVS no Comunist din Uzbekistan şi BERLIN. In cursul primelor
¦ Consiliului de Miniştri al aces­ 11 luni ale anului 1958 în R.D.
masă rotundă, se afla o tavă milie de miner. tei republici un mesaj de salut Germană au fost construite pes­
cu prilejui îndeplinirii cu suc­ te 37.000 noi apartamente, cu
mare, plină cu prăjituri. Tot GH. COMŞUŢA * Filarmonica de Stat din Arad % ces a planului de achiziţii de 4.000 de apartamente mai mult
bumbac brut. decît în perioada corespunzătoa­
<¦ţine în ziua de sîmbătă 10 % re a anului 1957. In ce priveşte
MOSCOVA. Comitetul Central construcţia de locuinţe, Berlinul
t ianuarie 1959, la sediul său * al P.G.U.S. şi Consiliul de /Mi­ democrat se situează pe primul
niştri al U.R.S.S. au felicitat pe lcc. In acest oraş au fost date
t din clădirea Palatului Cui- ¦ constructorii de cale ferată Tai- în folosinţă 7.800 de noi aparta­
mente.
Majorarea sa­ Textillşiii din Kostroma 30 de ore mai * tura!, CONCURS pentru ocu- « set-Lena cu prilejul terminării
lariilor şi a pen­ mult decît înain­ d
siilor, o amploa­ te. Dar vechiul e- * parea următoarelor posturi « lucrărilor de construcţii si dării

* de instrum entişti: •» «íVt»

re gigantică a fectiv de munci­ 2 oboi

construcţiei de tori nu putea a- 5 violină
sigura deservirea
lucrează cinci zile pe săptămînălocuinţe, avîntul 2 violă

vertiginos al tu­ utilajului. A fost 3 violoncel

turor ramurilor necesar să se a- 1 contrabas

economiei naţionale a U.R.S.S.! decît înainte. teva însemnări nunje angajarea a 1.500 de ţe­ Informaţii suplimentare se o

Gine nu cunoaşte măreţul pro­ Este oare posi­ de A. LAZEBNÍKOV pe o bucată de sători, filatori, depunătoare. Au o pot obţine secretariatul l

gram creator al poporului sovie­ b il? - ,— ne-am hirtie, după. care fost angajaţi tineri şi tinere care * Filarmonicii, telefon 23-06.

tic, cuprins în tezele raportului gindit în primele continuă: urmau ca în scurt tirpp să-şi în­ 5 şi 6 ianuarie 1959

care va fi prezentat de N. S. zile ale trecerii la săptămînă de — Am să repet cuvintele fiicei suşească profesiunea de texti- S p e c ta c o le cinem atografice
mele — să munceşti acum este lişti. Colectivul nostru a crescut
Hruşciov la Congresul al XXI- lucru de cinci zile. A N II N
lea al P.G.U.S. ? In U.R.S.S., va Cu aceste cuvinte şi-a început mai uşor decît cel mai uşor lu­ de la 3.500 la 5.000 de muncitori. DEVA: „Ani de neuitat“; PETRO­ Ultima vrăjitoare; SIMERIA: Haidu­
Direcţia regională C.F.R.
fi ziua de lucru cea mai redusă convorbirea cu noi Ivan Sevostia- cru. Nici nu-ţi dai seama cum Aşa am putut organiza al pa­ Timişoara recrutează candi­ ŞANI: S-a întîmplat ia Penkov; Alo!,., cii; LONEA: Ei s-au jertfit pentru pa­
din lume. Pentru anii următori trulea schimb, care înlocuieşte daţi pentru ŞCOALA DE aţi greşit numărul I; ALBA IULIA: trie; TEIUŞ: Pomişorul fermecat;
in U.R.S.S. se prevede cea mai nov, unul din cei mai vechi mun­ a zburat săptămînă şi ai din pe muncitori în zilele lor libe­ IMPIEGAŢI DE MIŞCARE. Facerea lumii; S-au cunoscut într-o ¦ ZLATNA: Jocul cu viaţa; BARU MA­
redusă săptămînă de lucru din Examenul de admitere se va trăsură; SEBEŞ: Pămînt; ORAŞTIE: RE: Scăpat din gbiarele demonului;
lume! citori ai combinatului. nou două zile libere. Dar prin re. Şi astfel, războaiele noastre ţine la Grupul şcolar C.F.R. Coordonate necunoscute; HAŢEG: Cei
au început să lucreze considera­ Timişoara din strada C. Ră-
Cinci zile pe săptămînă, şase La început el a încercat ace­ aceasta nu se epuizează toate bil mai mult, iar oamenii mai dulescu, nr. 1, în ziua de 9 ia­
ore pe zi — atît vor lucra oa­ puţin. Producţia suplimentară nuarie 1959.
menii în minele carbonifere', în laşi sentiment pe avantajele pe ca­ realizată în acest trimestru va
saline. Iar ceilalţi oameni ai asigura combinatului un benefi­ Se primesc candidaţi absol­
muncii din Ţara Sovietică vor care •îl încerca'- .„inul re le oferă săp­ ciu peste plan de 3.500.000 ruble. venţi ăi şcolilor medii cu exa­ trei din pădure; BRAD: Lupii; ILIA: APOLDU DE S U S : Fum în pădure:
avea două zile de odihnă pe săp­ men de maturitate sau şcoli
tămână, vor munci şapte ore pe se fiecare mun­ tămâna de 5 zi­ — Ne-aţi putea da şi alte cî­ echivalente, în vîrstă de 18- m \ \ 'B SI €9
zi. Cîte posibilităţi enorme de citor al combina­ Din viafa şi monea le, — continuă teva exemple care să ilustreze 35 ani împliniţi.
progres oferă omului acest timp creşterea salariilor muncitorilor
liber! tului : bucuria oamenilor sovietici bătrinul textilist. de la combinatul dv. ? — am în­ Durata şcolii este de 12 LUNI 5 IANUARIE 1959. PROGRA­ Muzică de estradă; 10,40 Jocuri popu­
noului, bucuria — Acum cîşti- trebat-o pe Ekaterina Kolesova, luni. MUL I: 6,30 Muzică uşoară executată lare romîneşti; 11,20 Muzică uşoară;
Recent am vizitat Kostroma preşedinta comitetului de fabri­ la acordeon şi xilofon; 7,15 Aduzică 12,40 Cîntă Emil Gavriş; 14,25 „Din
— un străvechi oraş rusesc de de a avea posibi­ gâm împreună că. Cererile de înscriere, înso­ populară romînească; 8,00 Muzică uşoa­ folclorul popoarelor“; 15,10 „Interpreţi
pe Volga. Cei 5.000 de texiilişti ţite de actele de mai jos, ră: 8,30 Muzică de balet; 9,30 Colegi romîni de lieduri“; 16,45 Gîntece hai-'
de la combinatul de in din Kos- litatea să con­ cu 650 ruble mai. — Cîte doriţi, — ne-a răspuns se vor depune la Grupul de şcoală; 11,03 Muzică uşoară; 12,00 duceşti; 19,05 Seară de poezie; Fede-
Kolesova. De creşterea salariilor şcolar C.F.R. Timişoara pînă Concert de muzică populară romîneas­ rico Garcia Lorca; 18,15 Aduzică de
sacre încă o zi întreagă celei ¦mult decît înainte de trecerea la înainte de ţinerea examenu­ că; 12,30 „Să citim împreună” — ver­ estradă; 19,30 Gîntece şi jocuri popu­
lui : suri şi proză de Tudor Arghezi; 14,00 lare romîneşti; 20,15 Muzică uşoară;
mai preferate îndeletniciri — săptămînă de lucru de 5 zile. Eu Melodii populare roniîneşti; 15,10 Mu­ 20,55 „Mtizică populară din Muntenia
— certificat de naştere (co­ zică de estradă; 15,45 Note de lector; interpretată de amatori“; 21,35 MuzP
casei, copiilor. El, ca şi Valen­ împreună cu fiul şi fiica mea pie legalizată); 16,40 Gîntă Angela Moldovan; 17,30 că uşoară de compozitori romîni; 23,15
Legendele popoarelor: „Din legendele Concert de muzică din operete; PRO-’
tina şi Evgheni, fiul .şi fiica lui, cîştigăm 3.300 ruble pe lună. — certificat de studii, în asiro-chaldeehe”; 18,45 Muzică popu GRAAdUL II: 14,30 Program emis de
original; Iară romînească; 19,15 Teatru la micro Studioul regional Timişoara; 15,00 Mu­
ţesători ca şi el, cu care lucrea­ Ghicind întrebarea pe care.mă fon: „Avarul" de Moliere; 21,00 Mu zică; 16,15 Giclul „Creatori ai muzicii
— dovadă eliberată de sfa­ zică uşoară; 22,30 Serenade şi can romîneşti"; 16,45 Radioreportaj: Prime­
ză împreună, şi-au dat seama că pregăteam să l-o pun lui Sevos- tul popular de averea ce o po­ zonele. PROGRAMUL II: 14,25 Adu le zile, primele succese; 17,00 Veclii
sedă atît candidatul cît şi pă­ zică uşoară; 16,15 Fragmente din mu melodii populare romîneşii; 17,30 Emi-'
sînt posesorii unei bogăţii fa­ tiahov — cum reuşeşte să cîşti- rinţii ; zică de Soloviov Sedoi scrisă pentru siunea muzicală pentru copii; 19,10
filmul „Ea vă i c~te”; 17,30 Aduzică „Din melodiile de muzică uşoară ale
troma au şi început să traducă buloase — două zile libere pe ge mai mult deşi săptămînă de au beneficiat absolut toţi mun­ — autobiograîia. vocală; 18,05 Cîntece de nuntă şi jo­ compozitorilor sovietici"; 19,30 „Fals-
în viaţă această idee măreaţă citorii, fără excepţie. De pildă, Informaţii se pot primi de curi populare romîneşti; 18,25 Muzică taff" operă de Verdi; 22,13 Program
a zilelor noastre. Ei lucrează săptămînă. Ei au hotărit pe bu­ lucru este hiai mică — inginerul după introducerea săptămînii de la staţiile C. F. R., Grupul uşoară; 20,!5 Muzică uşoară rornî- de doine; 23,15 Adelodii populare ro­
cinci zile pe săptămînă. nă dreptate, că acest bun, care Marla Serghienko, şefa secţiei de lucru de 5 zile, salariul filatoarei şcolar C. F. R. Timişoara, te­ nească; 21,30 Valsuri romîneşti; 22,35 mîneşti.
le aparţine, nu trebuie irosit fă­ ţesătorle a combinatului, intră şi Vera Şerstneva a crescut cu 300 lefon interior 128 şi 129 şi Muzică populară romînească; 23,15
Cu oricine ai sta de vorbă la ră socoteală. • ea în vorbă. ruble pe lună. O altă filatoare — de la Serviciul de personal Co'ncert de noapte. Buletine de şiîri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 j
C.F.R. Timîşoafă, telefon in­ li/ÎO j 13,00; !5,00; 17,00; 19,00 j
combinat cu inginerul Avo — Şi ce aţi reuşit să faceţi ? — Socoteala este foarte sim­ Aleksandra Zarubina, care cîş- terior 123. MARŢI 6 IANUARIE 1959. PRO- 20,00; 22,00; 23,52 (programul 1) j
rikin, cu Ekaterina Kolesova, i.am întrebat pe ţesător. plă. Noi trebuia să lucrăm mai tiga 856 ruble, primeşte în pre­ GRAAdUL' I: 6,45 Glubiil curioşilor; 14,00; 16,00 j 18,00; 21,00; 23,00
preşedinta comitetului de fabrl puţin, dar nu aveam dreptul să zent 1.169 ruble. Creşterea sa­ 8,30 Muzică populară romînească; 10,00 (programul II).
Valentina a hotărit să ter­ reducem nici salariile, nici vo­
câ, cu filatoarea Aleksandra Za mine. şcoala medie — ea inten- lumul producţiei. Au fost majo­
ţionează să se înscrie peste un

rubina, cu vechiul textilist Ivan an ^ institui, Evgheni îşi petre- rate salariile tarifare. Dar ce era lariilor muncitorilor şi muncitoa­
Sevostianov, cu ţesătoarele Ga­ ce tirhpul liber, studiind in mod de' făcut cu Volumul producţiei ? relor de la combinatul nostru se
lina Opekunova, Ana Kolotuş- • individual şi fâcînd sport — pa­ Am hotărit să sporim randamen­ explică prin faptul că acum a
kina, cu inginerul şef Alekşandr siunea lui. Eu am început să tul războaielor şi utilajului. S-a crescut simţitor randamentul
Bolşakov — toţi aduc neapărat mă ocup de- lotul de pămînt din procedat în felul următor: com­ muncii.

vorba despre săptămînă de lucru jurul casei. Am transformat un binatul a trecut la săptămînă de ...Cei 5.000 de textilişti din

de Cinci zile. , , \ loc viran într-o frumoasă grădi­ lucru de cinci zile, dar fără în­ Kostroma se bucură de pe acum

— Să te odihneşti mai mult nă înfloritoare. treruperea producţiei Ih felul a- de binefacerile săptămînii de lu­

şi să au Cîştigi totuşi mai puţin Ivan Sevpstiatiov. îşi făcui cî­ cesta, războaiele funcţionează cu cru de 5 zile.