Page 70 - 1959-01

N f. 1272 DRUMUL SOCIALISMULUI Paf?. 3

a.

A S I S T I N D y«; BUNII GOSPODARI Fonduri pentru
la o o ra de geografie
OOOOI locuinţe

OOOOI
îşi găsesc de lu cru şi iarn a8000000

o ooooe

ooo° °ooo ! ;

Educaţia patriotică a elevilor, cind a fost vorba despre flora La ora de anato­ La gospodăria colectiva „Pe- iar celălalt toarnă seminţe pe muncitoreşti
şi fauna patriei noastre, faptul m ie, profesoara Zo- tofi Sândor“ din Deva, parcă care triorul le seiecţioniează pre-
formarea unei concepţii sănă­ că stuful din Delta Dunării corn rina Tim aru de la n-a venit iarna. Munca se des­ gătindu.-le pentru însămînţările In urma hotăririi Con­
toase despre lume şi viaţă, ba­ stituie o imensă bogăţie natu­ Şcoala m edie m ixtă făşoară în ritmul ei obişnuit. de primăvară. siliului de Miniştri privi­
zată pe realităţile timpurilor rală a ţării şi că statul demo­ din Sim eria folo­ Colectiviştii, sînt mai toţi la toare la folosirea a 65 la
noastre, constituie una din preo- crat-popular îl foloseşte azi pen­ seşte bogatul m a­ muncă. Ianoş Gherghely îşi ve­ Din spatele grajdului, care în­ sută din fondul întreprin­
cupările principale ale cadrelor tru fabricarea celulozei, că au terial didactic cu de de treburile lui la crescăto­ cărcate cu gunoi de grajd, tra­ derilor pentru construcţii
didactice din şcolile de toate fost redate agriculturii importan­ care este înzestrai ria de porci. Intr-un ciubăr vo­ se de boi plăvani, pornesc spre de locuinţe muncitoreşti,
te terenuri arabile etc. laboratorul şcolii. luminos, amestecă tărîţe cu uru- tarlalele gospodăriei. întreprinderile din Valea
gradele. ială de orz şi felii de sfeclă fu­ Iiului au şi început să
Asisünd la o oră de geogra- Trecînd la predarea lecţiei In clişeu : eleve­ Se munceşte intens peşte tot. vireze către Sfatul popu­
despre populaţia R.P.R., profe­ rajeră, apoi împarte raţiile, cu­ La sediu! gospodăriei, unde gîn- lar raional Petroşani su­
fie la Şcoala elementară de 7 soara Cornelia Căceu a scos la le Elena D o ia n , răţă prin maternitatea de porci deam că nu voi găsi pe nimeni, mele planificate in acest
ani din comuna Dobra, raionul iveală, comparativ cu trecutul, care arată ca o farmacie. contabilul gospodăriei lucrează scop.
llia, (vizită neanunţată), ne-am condiţiile noi de viaţă ale oame­ Violeta O prescu şi la întocmirea planului de ve­
convins că şi aici cadrele didac­ nilor muncii din ţara noastră, O astfel de treabă fac şi Şte­ nituri şi cheltuieli pentru acest Rină acum, suma văr­
tice depun interes pentru creşte­ drepturile garantate prin Con­ colegul lor Sim ion fan Semciuc cu loan Gherghely an şi Ia definitivarea inventa­ sată in bugetul de con­
rea copiilor in spiritul dragostei stituţie, condiţiile de învăţătură la grajdul de cai şi Grigore Mol- rului. Bilanţul l-a terminat de strucţii al sfatului popu­
ale copiilor. Prin exemplele date G hilea, din clasa a nar cu Iosif Molnar la grajdul multă vreme. Pare-se că a fost lar este de 611.000 lei.
faţă de patrie. de vite. printre primii contabili ai gos­
Vorbind despre flora şi fauna X -a, ascultind ex­ podăriilor colective din regiune isi soopyf sănătăţii
La atelierul de fierărie colec­ care au încheiat această lucrare, oamenilor muncii
ţării noastre şi mai apoi despre plicaţiile profesoa­ tivistul Greguş Anton cu cei trei înainte de timpul stabilit.
ajutori muncesc de zor. Trag Aproape jumătate din
rei Z orina Tim aru. S-a înserat de-a binelea. Pe bugetul Sfatului popular
raiuri pe roţi, repară grapele, Ia sediul gospodăriei se perindă raional Petroşani pe anul
populaţie, profesoara de geogra­ şi prin discuţiile purtate, ora ^O plugurile şi utilajele de trans­ numeroşi colectivişti. Se pregă­ 1959 a fost repartizat sec­
fie, Cornelia Căceu, a dovedit de geografie de la Dobra a con­ port, potcovesc caii gospodăriei tesc să plece către casă. Şi-au torului medico-sanitar din „
că vine bine pregătită la lecţii stituit un bun prilej de educare oo înşurubînd în potcoave colţari făcut pe deplin datoria în acea­ Valea Jiului. Se vor pro- ,
şi că depune interes pentru a patriotică a elevilor. Dar neu­ 0 0 0 0 3oo ooo pentru drumurile îngheţate. stă zi. Emeric Lovasz şi Anton cura astfel în cursul a-
« 00 0 03 0o Gaşpar se pregătesc şi ei de cestui an, medicamente
Gîţiva colectivişti, în frunte plecare, dar nu înspre casă. In în valoare de 5.800.000 lei,
înzestra copiii nu numai cu cu­ tru a creşte elevii în spiritul cu noul preşedinte al gospodă­ seara aceasta ei vor lua parte utilaje, mobilier şi inven­
riei, Laszlo Zsok, muncesc de la cursurile sanitare ce se ţin cu tar moale pentru spitale
noştinţele strict legate de pro­ dragostei faţă de înfăptuirile zor la dezgropatul unor legume în valoare de 1.016.000 lei
şi zarzavaturi pe care delegatul regularitate la şcoala maghiară etc.
grama analitică, ci şi cu actua­ regimului democrat-popular, aprozarului le preia în baza con­
tractului încheiat anul trecut. nr. 3. Alţi colectivişti tineri şi Suma alocată din buge­
lele realizări însemnate ale re- pentru a le forma o educaţie Ştiri sportive Mulţi bani vor primi colectiviş­ tul sfatului popular pen­
gimului democrat-popular. Ele­ patriotică, este necesar ca şi tii pe produsele contractate cu vîrstnici se îndreaptă grăbiţi tru sănătatea oamenilor
profesorii să fie pregătiţi şi con­ statul 1 muncii din Valea Jiului
vii Şcolii elementare de 7 ani spre căminul cultural. Se rulea­ este de peste 18.800.000
din comuna Dobra sînt bine pre­ Intr-una din magaziile gos­ lei.
podăriei, colectiviştii Silvester ză un îiim. Ţin cu tot dinadin­
gătiţi la ora de geografie. Răs­ vinşi de acest lucru. Profesoara din Valea Jiului Kaitar şi Emerio Lovasz diri­ sul să-l vadă.
punsurile date de elevii Rodica de geografie Cornelia Căceu a guiesc fără întrerupere. Unul
Furdui, Liviu Soia, Rodica Popa, dovedit că este bine pregătită Concurs de schi :at in cadrul spartachiadei de din ei învîrte de roata triorului, V. P1ŢAN |
Marius Popa şi alţii au demon­ şi că ştie să lege cunoştinţele iarnă. Acest concurs s-a desfă­
strat că se pregătesc cu con­ profesionale predate elevilor, cu Colectivele sportive din Valea şurat pe pîrtia de la Straja din
ştiinciozitate şi că îşi însuşesc realizările practice. Jiului au participat de curînd Munţii Retezatului. Cu toate că
cunoştinţele predate. Ei. n-au ui­ la un concurs de schi organi- timpul a fost nefavorabil, cu vis­
tat să scoată în evidenţă, atunci A. V A SILE

col şi ceafă, totuşi s-au prezen­

tat ta start un număr de peste

Munca culturală la G.A.S. Călan 80 concurenţi. Popice

S -A î m b u n ă t ă ţ i t La turul campionatuhu ra­

In urmă cu ciieva luni, in co­ 11 salariaţi, majoritatea munci­ programele prezentate de ei s-au ional de popice au participat un L.a fabrica de pîine din Hunedoara ~
loanele ziarului nostru a apă­ tori, o echipă de dansuri popu­ bucurat întotdeauna de aprecie­ număr de 8 echipe, aparţinind
rut un material critic la adresa lare romineşti şi ale minorităţi­ rea unanimă. diferitelor colective sportive din SA FIEFOLOSITĂ
conducerii G.A.S. Călan, a orga­ lor naţionale în care activează raionul Petroşani. Competiţiile
nizaţiei de partid şi a comite­ douăsprezece persoane. Brigada Ocunîndu-se cu grijă de ridi­ desfăşurate pînă acum au scos nlreaga capacítale de producţie
tului sindical de întreprindere, artistică mai are solişti vocali carea nivelului cultural-educa- la iveală că în rîndul concu­
care manifestau pasivitate faţă şi rec.itaiori. In ce priveşte for­ tiv al muncitorilor gospodăriei, renţilor sînt echipe cu reale po­ Fabrica de pîine de pe lingă de mai multă vreme o serie de reţetei. Tot după apreciere se în­
de ridicarea nivelului cultural- maţiile artistico-culturale exis­ comitetul de întreprindere a or­ sibilităţi în această ramură spor­ utilaje ca timoace, burate, în­ trebuinţează şi apa caldă. Tem­
educativ al muncitorilor din gos­ tente, acestea pregătesc de două ganizat în ultimul timp şi un tivă. Turul campionatului a fost Întreprinderea de industrie loca­ călzitoare şi amestecătoare de peratura ei este încercată cu de­
podărie. Intr-adevăr, aşa stă­ ori pe săptămînă programele pe număr de 5 vizionări de filme cîştigat de echipa meşteşugari­ lă „Ilie Pintilie“ din Hunedoara făină, site mecanice şi altele. getul de către lucrători, întrucit
teau lucrurile atunci. Colţul ro­ care le prezintă in cadru! gos­ in colectiv. Cu acest prilej toţi lor „Voinţa“ Petroşani (cu 24 are cea mai mare pondere în Din această cauză de-a lungul termometrele necesare aici lip­
şu al gospodăriei era folosit în podăriei sau în satele din jurul muncitorii din G.A.S. s-au de­ de puncte) care nu a suferit nici planul întreprinderii. Aproape întregului proces de fabricaţie sesc cu desăvîrşire.
alte scopuri decit cel pentru ca­ Călanului. plasat la cinematograful din o înfrîngere in cele 7 jocuri dis­ 70 la sută din venituri sînt rea­ iau naştere o serie de defecţiuni
re a fost creat, avea un aspect Călan şi au vizionat citeva din putate. Trebuie arătat că ulti­ lizate de această fabrică con­ care au urmări negative atît a- Ceva mai bine se desfăşoară
neplăcut, biblioteca comitetului Merită subliniat îndeosebi filmele care au avut un conţi­ ma clasată, „Constructorul“ Ru­ struită în anii de democraţie supra realizării planului cît şi procesul de coacere. Aici munci­
de întreprindere era lipsită de faptul că deşi constituite de pu­ nut legat de activitatea lor prac­ perii, deşi este o echipă tinără populară. Meritul colectivului de asupra calităţii pîinii. De pildă, torii lucrează în acord şi crite­
orice activitate etc. ţin timp, aceste formaţii au pre­ tică, de zi cu zi. şi cu multă pasiune pentru a- aici constă în faptul că se stră­ cele două site care funcţionează riul principal pentru răsplata
zentat programe artistice in sa­ cest sport, tof.uşi ea nu poate duieşte să asigure populaţiei din acum nu pot să asigure în tim­ muncii este calitatea. Ei se stră­
Măsurile luate in ultimul timp tele Batiz, Chitid, Strei şi în Felul in care se- munceşte a- face progrese datorită faptului Hunedoara o pîine de bună ca­ pul prevăzut întreaga cantitate duiesc să asigure pîinii o coa­
de către organizaţia de bază şi cum ia Gospodăria de stat din că nu este sprijinită în suficien­ litate. de făină cerută pentru fabricarea cere uniformă, lucru constatat
comitetul sindical de întreprin­ gospodărie. Mindria şi in ace­ Călan pe linie cultural-educati- tă măsură de către colectivul celor 40 de tone pîine în 24 ore. în sala de răcire şi recepţie un­
dere aii avut darul să învioreze sportiv tutelar. In repetate rînduri însă stră­ Capacitatea lor de cernut este de procentul rebuturilor este din
această activitate. Acum. la Gos­ laşi timp satisfacţia artiştilor vă ne îndreptăţeşte să credem mică, iar conducerea întreprin­ ce în ce mai scăzut.
podăria de sfat din Călan se Un coSecîiv fruntaş daniile sale nu pot să asigure derii nu se gîndeşte încă să trea­
desfăşoară o muncă susţinută, amatori de la G.A.S. Călan a că pe viitor se vor obţine aici şi o producţie cantitativă nece­ că la montarea sitelor cu o ma­ După cum am arătat mai sus
îndreptată înspre culturalizarea Printre colectivele sportive fruntaşe sară numărului de locuitori din re trepidaţie care stau în podul majoritatea utilajelor necesare
celor ce muncesc în gospodărie. fost cu atît mai mare cu cil rezultate şi mai frumoase. Hunedoara care este în conti­ fabricii. Această situaţie face ca desfăşurării unui proces de fa­
Colţul roşu are o altă înfăţişa­ în organizarea concursurilor din cadrul nuă creştere. Principala cauză muncitorii să depună mari efor­ bricaţie complex sînt procurate.
re. In zilele de iarnă, mai ales, P e un drum bun constă în faptul că fabrica amin­ turi şi să prelungească chiar Dar montarea lor este tărăgăna­
e o plăcere să-ţi petreci timpul spartachiadei de iarnă a tineretului tită deşi s-a construit în ulti­ timpul de fabricaţie pentru a tă sub pretextul că mai lipseso
liber aici. Biblioteca a fost pusă In ultimul timp s-a intensifi­ rior şi o grupă de confere/:'!ari mii ani totuşi ea nu a fost uti­ ceva cuie, şuruburi, tablă şi al­
şi ea la punct. Cărţile au fost cat activitatea culturală desfă­ care va expune în faţa oameni­ se numără şi colectivul „M inerul" din lată cu tot ceea ce este necesar scoate cantităţile de pîine cerută te lucruri uşor de procurat.
înregistrate, s-au procurat nume­ şurată la căminul cultural din lor muncii conferinţe cu carac­ pentru desfăşurarea unui proces pe piaţă. De asemenea cupele ca­
roase cărţi de literatură bele­ Silvaşu Inferior. Cu sprijinul ter agrozootehnic, ştiinţific, po­ Vulcan. de fabricaţie complex. re conduc făina de la sile sînt Trebuie arătat că conducerea
tristică, se ţine o evidenţă con­ organizaţiei U.T.M., care a asi­ litic etc. Activitatea. bibliotecii In planul de muncă al acestui colec­ şi ele defeefe, iar tavanul din
cretă a- acestora şi mai ales a gurat mobilizarea tineretului, s-a îmbunătăţii prin numirea ca Pornind de la trecerea făinei jurul lor este spart, ceea ce Combi.natniui sidertirgic din 1ooa-
cititorilor care pe zi ce trece de­ directorul căminului cultural, bibliotecar a utemistului Ionel tiv este prevăzut ca pc trimestrul 1 prin sită şi pînă la ajungerea litafe s-a oferit să pună la dis­
vin tot mai mulţi. tov. Constantin Berea, a creat Mirci, care popularizează în rî/r pîinii în sala de răcire, toate duce ca în făină să se mai poziţia fabricii de pîine aceste
aici o echipă de dansuri care dul ţăranilor muncitori cărţile al anului 1959 să-şi dea probele de operaţiile sînt executate manual strecoare şi unele corpuri stră­ lucruri, dar nimeni de la între­
Un lucru care nu poate decit a obţinut rezultate frumoase în din biblioteca căminului şi oda­ schi din cadrul normelor G .M .A. pen­ sau cu mijloace improvizate, cu ine. prinderea „Ilie Pintilie“ nu s-a
să bucure îl constituie şi faptul faza intercomunală a concursu­ tă cu aceasta şi ultimele noutăţi toate că într-o sală de la ultimul interesat să le ridice nici pînă
că în prezent la Gospodăria de lui artistic ce a avut loc la Bert- literare apărute recent. tru gradul 1 şi II un număr de 200 etaj al clădirii stau nemontate In sala de fabricaţie nu se în prezent. Probabil că tovară­
stat din Călan işi desfăşoară cu helot. şii din conducerea acestei între­
succes activitatea o brigadă ar­ 10AN M ARIŞ tineri.
tistică de agitaţie, compusă din A fost creată la Silvaşu Infe­ In acest sens numai într-o singură
corespondent
zi colectivul sportiv „M inerul“ Vulcan

a mobilizat peste 70 de tineri şi tine­

re care şi-au dat probele de schi din

cadrul probelor G.M .A. pe pîrtiile din

Munţii Retezatului.
După corespondenţele tovarăşilor

S . B A I.01 şi N. R A V EN Ţ A

A TEN U E CUVENITA s-au obţinut şi la unele semănă­ punerea bruscă la soare a pu­ poate respecta reţeta tot datori­ prinderi aşteaptă ca toate utila­
turi directe cu răşinoase. Cele ieţilor în lunile călduroase, sau tă lipsei de utilaje. Spre exem­ jele să fie montate singure, lu­
muncii de refacere a pădurilor cu brad, de pildă, frumoase în plu sarea şi drojdia se dizolvă cru ce nu se va întîmpla nicio­
primul an de existenţă, s-au ră­ rănirea lor cu ocazia praşilelor. în găleţi pentru că aici nu au dată. De aceea se impune ca
Silvicultorii cliti regiunea Hu­ cutate, Aii TosT îmb'Unatăţlfe con­ unor culturi şi condiţiile locale rit cu timpul, din cauza geruri­ Speciile de quercinee să se fost încă montate dozatoarele de aici să existe mai multă iniţia-
de microclimă. Dar, la aceste saramură şi nici emuţiatorul de livă şi preocupare pentru ca în-
nedoara au înregistrat în ultimii siderabil şi condiţiile de muncă rezultate au contribuit şi unele lor tîrzii care au descălţat pu­ introducă prin semănături şi nu­ drojdie. Ir-un timp relativ scurt fabrica
greşeli. Astfel, la introducerea mai în mod excepţional prin
speciilor de stejar, s-a acordat ieţii, precum şi diin cauza neexe- plantaţiuni. In acest scop re­ Din lipsa unor cîntare auto­ de pîine din Hunedoara să poa­
prea puţină atenţie semănături­ cutării la timp a lucrărilor de zervele de ghindă din anii de mate făina se introduce în ma-
lor directe, deşi acestea dau re­ întreţinere (revizuirii, încălţării, fructificaţie trebuie utilizate cu laxoare după aprecierea lucrăto­ tă lucra cu întreaga ei capaci­
zultate mai bune decît planta­ descopleşirii). mai mult discernămînt. rului, fapt care duce la fabri­ tate.
ţiile. Puieţii plantaţi, lipsiţi de carea unei pîini fără respectarea
pivot, au rezistat mai greu la Trebuie amintit şi faptul că o In ce priveşte lucrările de îm­ I. MANEA
secetă decît cei proveniţi din se­ parte din semănăturile directe păduriri, acestea vor trebui e-
10 ani însemnate succese. Pa­ ale silvicultorilor. Omul s-a mănături directe, care au rădă­ cu molid au fost slabe de la în­
cina mult mai adînc înfiptă în ceput, din cauza condiţiilor sta-
trimoniul silvio al regiunii noas­ bucurat, spre deosebire de tre­ pămînt.
ţionale necorespunzătoare în ca­
tre a fost refăcut pe 46.866 ha., cut, de toată atenţia. S-au asi­ La unele ocoale, quercineele re au fost amplasate, a atacu­ xecutate numai în teren bine pre­
au fost introduse în sol nepregă­ lui rozătoarelor sau a faptului gătit, pe toată suprafaţa, sau în
fiind redat astfel producţiei fo­ gurat în vîrf de munte condiţi- tit, nu au fost prăşite la timp că nu au fost întreţinute sufi­ tăblii mari de 3x3 m. sau de
sau, cu ocazia executării acestor cient şi nici la timp.
restiere. Terenuri importanle ca uni omeneşti de cazare, s-au pus lucrări, puieţii au fost răriţi din
Pe unele suprafeţe, numărul
întindere, care în trecut nu a- la dispoziţie muncitorilor ali­ neatenţie cu săpoaiele. de puieţi plantaţi la hectar a 2x2 m.
Lucrările de semănături direc­ fost prea mic şi asttel realiza­
veau nici o întrebuinţare, au mente variate şi de bună cali­ rea stării de masiv a îniirziat. Vor trebui luate măsuri ca nu­
te cu diverse specii de foioase
fost împădurite. Ele au fost puse tate. s-au executat cu seminţe incom- Din acest motiv, seminţişurile ti­ mărul de puieţi la hectar să se
plect pregătite pentru a încolţi, nere au avut nevoie 'e întreţi­ mărească prin folosirea unor me­
astfel în slujba omului şi con­ Controlul lucrărilor de reface­ ceea ce a făcut ca germinarea neri un interval mai îndelungat tode noi de semănături directe.
lor să întîrzie. de timp, fapt care a dus Ia ri­ Ghinda să se introducă în rîn­
tribuie efectiv la sporirea pro­ rea pădurilor, executate în ulti­ dicarea preţului de cost al lu­ duri pe tăblii şi nu în cuiburi.
In primăvara următoare, ve­ crărilor.
ducţiei de material lemnos. mii 10 ani, a demonstrat, că sub trele neîntreţinute au. favorizat
uscarea puieţilor abia răsăriţi, Pentru ca în viitor să se evite
Pentru a aprecia la justa el aspect cantitativ, realizările ob­ din cauza concurenţei ierburilor astfel de deficienţe, ar fi reco­
şi a condiţiunilor neprielnice din mandabil să se ia următoarele
valoare o astfel de înfăptuire ţinute au fost remarcabile. sol. măsuri: Această metodă a dat dealtfel

este necesar să arătăm că în­ Astfel, suprafaţa totală de îm­ Rezultate puţin satisfăcătoare Să se facă împăduriri în r.om- cele mai bune rezultate In pă­
plectare, pe toate terenurile unde durile Ocolului silvic O ăştie,
tre cele două războaie mondia­ pădurit a scăzut cu peste 60 la
numărul de puieţi la unitatea de
le, suprafaţa împădurită anual sută, fapt care ilustrează succe­ suprafaţă e prea mic. Lucrările lucru dovedit cu prilejul efectu­
de îngrijire a arboretelor tinere ării semănăturilor directe făcu­
reprezintă doar 14 la sută faţă sele activităţii depuse de mun­ să se execute la timp şi cu mul­
tă atenţie pentru a se evita ex-
de cea realizată în intervalul 1 citorii, tehnicienii şi inginerii te în pădurea „Dumbrava“ în m
anii. 1954-1955.
iulie 1948—30 iunie 1958. din acest sector de activitate.

Cu siguranţă că succese ca Din punct dc vedere calitativ, In scopul obţinerii unor re­
zultate mai bune este necesar «.
cele cu care ne mîndrim astăzi lucrările se clasează astfel: 41 M ecanizarea la rg ă a m uncilor a g rico le constitu ie una d in condiţiile, j

nu ar fi fost posibile altădată, ia sută sînt bune, 30 la sută sa­ ca experienţa acumulată în de­ ^ de b a z ă a rid ic ă r ii p e rm a n e n te a p r o d u c ţie i a g ric o le . In a n ii tre c u ţi, *fa b r i-1

mai ales dacă ţinem seama Cu tisfăcătoare, 24 la sută nesatis­ cursul acestui deceniu, in dome­ ( c ile c e h o slo v a c e au p ro d u s ze c i d e m ii d e tra c to a re , c o m b in e ş i a lte m a - t

nici o instituţie burgheză nu ar făcătoare şi 5 la sută compro­ niul semănăturilor directe cu ră­ l ş i n i a g ric o le . In a n u l 1965 in d u stria d in R . C e h o slo v a c ă v a p ro d u c e o -j

fi consimţit să investească su­ mise. Insuccesele înregistrate pe şinoase, să fie generalizată şi, - su lă de m ii d e tra c to a re , d in tre c a re 20 la su tă v o r c o b o ri d e p e lin iile -j

me atît de mari în scopul refa­ unele şantiere se datoresc în pe baza ei, să se stabilească te­ | d e a sa m b la re în u rm ă to rii d o i ani. P e v iilo r p ro d u c ţia d e ira c io a re a ]

cerii pădurilor. De aceea, nu majoritatea cazurilor factorilor renurile în care se pot face fără R. C ehoslovace se va reduce la un num ăr lim itat de tipuri. T ipul de bază 1

este de mirare că am preluat de climatici, care nu au fost întot­ riscuri asifel de lucrări. [ al tractorului cehoslovac va fi tractorul Z elor, cunoscut ui ioaiă lum ea. 1

la burghezie si moşierime zeci de deauna favorabili. Seceta, n Ing. TUDOR M0RAR1U [ I n fo to ': 0 se r ie d e n o i t r a c to a r e p r o d u s e d e u z in a d in L is e n , R . -j

mii de ha., terenuri desoădurife. special, a produs mari pagube. f C ehoslovacă. 1

Concomitent c.u lucrările exe­ Au influenţat in rău evoluţia Direcţia silvică Deva I t