Page 71 - 1959-01
P. 71
Pag. 4 DRUMÜL SOCIALISMULUI Nr. 127 2
ESSBSa&WZXZmSEUM
C. i. i. Di FRANJA S i l Ce este
LA UNITATE IE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA Federaţie Mali ?
*
„PIEŢEI CO M U N E“ DAKAR 22 (Agerpres). —1
PARIS 22 (Agerpres). — Zi Imediat după intrarea în vi SavantolHl cehoslovac Uri iiral Sifiiafia politică din argentina După cum relatează agenţiile de
arul ,,l’Humanité“ a publicat goare a „pieţei comune“, a de presă, la Dakar s-a hotărît for
declaraţiile lui Benoit Frachon, clarat Frachon, urmările ei ne i-a fost decernată diploma de membru BUENOS AIRES 22 (Ager Guvernul ia toate măsurile marea Federaţiei Mali. Din a-
secretar general al G.G.M., în faste s-au manifestat sub dife pres) TASS anunţă: De 4 zile pentru înăbuşirea grevei. Regiu ceastâ federaţie fao parte patru
legătură cu poziţia Confederaţiei rite forme. Susţinătorii cei mai de onoare al Societăfii ştiinţelor continuă greva generală a oa nile unde sînt situate abatoarele colonii franceze: Dahomey, Vol
Generale a Muncii faţă de „piaţa zeloşi din Franţa ai „pieţei co menilor muncii argentinieni, care cu instalaţii frigorifice — La ta superioară, Sudanul francez şi
comună“. 6.G.M., a declarat Be mune“, a declarat Frachon, sînt m edicale din R.P. Romînă a început la 18 ianuarie în semn Plata, Berisso şi Ensenada au Senegalul. Aceste patru colonii
tocmai conducătorii marilor ra de solidaritate cu muncitorii de fost declarate „zone militare". au primit recent statutul de „re
noit Frachon, a luptat întotdea muri ale industriei, care s-au PRAGA 22. Corespondentul medicii din R. Cehoslovacă şi cei Ia abatorul naţional „Lisandro La 20 ianuarie marinarii au o- publici autonome“ în cadrul co
una împotriva creării „pieţei îmbogăţit în mod fabulos în ul Agerpres anunţă : In cadrul u- din ţara noastră s-au creat le de Ia Torre". Greva a luat o cupat rafinăriile din La Plata.
comune“. Ea a demascat în faţa timii ani jefuind clasa munci nei festivităţi, care a avut loc gături strînse care au contribuit mare amploare. Ea a paralizat In regiunea Buenos Aires sînt munităţii franco-airicane.
tuturor oamenilor muncii peri toare cu sprijinul financiar a! la ambasada R.P.R. din Praga, la îmbogăţirea ştiinţelor medi de fapt activitatea tuturor ra aduse trupe din provincie. Po „Mali“ este numele fostului
colul pe care-1 prezintă pentru statului. a fost decernată savantului ce cale din ajnbele ţări şi a ştiin murilor economiei naţionale. trivit relatărilor ziarului „La
ei crearea „pieţei comune“. Ini hoslovac prof. d-r. Jiri Kral di ţei medicale mondiale. Prensa", Ia 21 ianuarie au sosit imperiu african, care în secolul
ţiatorii „pieţei comune“ — mo Benoit Frachon a arătat ma ploma de membru de onoare al La 20 ianuarie, unele sindi din Mesopotamia (provincia En- al XV-lea ocupa un întins teri
nopolurile şi marile societăţi ca rea însemnătate pe care o are Societăţii ştiinţelor medicale din Mulţumind pentru distincţia cate au fost nevoite să reia lu tre Rios şi Orrientes) mari uni toriu din actuala Africă occiden
pitaliste — au încercat să ascun unitatea de acţiune a oamenilor R. P. Romînă. acordată, prof. dr. Jiri Kral a crul în baza decretului de mobi tăţi de cavalerie şi infanterie. tală franceză. Sediul guvernului
dă adevăratele lor scopuri. Ei a- muncii din ţările membre ale arătat că consideră de datoria federaţiei, a adunării federale şi
Inmînîndu-i diploma, ambasa In cursul grevei au fost ares a autorităţilor federale va fi la
firmă , că „piaţa comună" va „pieţei comune“ în lupta pentru dorul R. P. Romîne la Praga, sa să contribuie şi pe viitor la Dakar. Limba oficială a federa
duce la sporirea producţiei şi la tov. Gh. Vidraşcu, l-a felicitat ţiei va fi limba franceză. Nige
îmbunătăţirea situaţiei clasei apărarea intereselor lor. G.G.M., adlncirea colaborării între oa rul şi Goasta de Fildeş, alte două
muncitoare. Din păcate, condu pe renumitul om de ştiinţă ce colonii franceze din Africa oc
cătorii unor organizaţii sindicale a subliniat în încheiere Benoit menii de ştiinţă români şi ceho cidentală franceză, nu au fost
au căzut în această capcană. incluse în această federaţie.
Frachon, va face totul pentru a
Presa democrată franceză sub
se realiza această unitate.
hoslovac si a subliniat că între slovaci. lizare. Guvernul a decretat mobi taţi numeroşi conducători şi par liniază că acceptînd crearea a-
In interesul menţinerii păcii IN 1965 lizarea muncitorilor din trans ticipanţi Ia grevă. Ziarul „La cestei federaţii, cercurile colonia*
porturile în comun şi a munci Prensa" anunţă că numai în liste franceze încearcă să-şi
şl apropieri popoarelor Polonia va produce 37.000 automobile torilor petrolişti care au parti circumscripţia a 42-a de poliţie menţină mai departe dominaţia'
cipat la grevă. în Africa în momentul în care
din Buenos Aires au fost ares mişcarea de independenţă cîşti-
taţi şi aruncaţi în închisoarea
sovietic şi america» şi 32.000 autocamioane La 21 ianuarie, ziarele burghe „Villa Devoto" 250 de oameni. gă tot mai mult teren şi cînd a'
ze au apărut. Reţeaua comerci Sediul C.C. al Partidului Comu luat fiinţă Uniunea statelor in
MOSCOVA 22 (Agerpres) — Se poate afirma cu siguranţă că nist şi localurile redacţiilor zia
TASS anunţă : Intr-o scrisoare toţi oamenii din ţara noastră VARŞOVIA 22. Coresponden an. De asemenea, în 1965 fabri ală a început să tuncţioneze, relor „La Hora" şi „Nuestra dependente Ghana şi Guineea.
tul Agerpres anunţă : La 19 ia cile poloneze vor produce 32.000 deşi cu întreruperi. Instituţiile Palabra" continuă să rămînă în Noua federaţie nu se va bucu
| şi-au reluat lucrul.
nuarie s-a ţinut la Varşovia a de autocamioane. ra de o autonomie mai mare
decît „republicile autonome“
adresată „Comitetului naţional doresc mai presus de toate ca 6-a şedinţă plenară a. Consiliu
american pentru o politică nu la conferinţa de la Geneva să lui de motorizare, consacrată chise. După cum anunţă „La care o compun. Cu alte cuvinte
cleară rezonabilă“, în legătură fie realizat un acord cu privire perspectivelor industriei de au Prensa", în ultimele zile în problemele de apărare, politica
cu activitatea la Conferinţa de la încetarea tuturor experienţelor
Puterile occidentale vor să atragătomobile în anii 1959—1965. externă, problemele economice si
cercurile oficiale se afirmă că I financiare precum şi materiile
la Geneva a reprezentanţilor cu armele atomice şi cu hidro Planul de motorizare pleacă de „autorităţile studiază posibilita
U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei, un gen şi să fie instituit controlul la principiul că dezvoltarea ul Laosul în pactul S.E.A.T.O. tea interzicerii Partidului Comu prime strategice continuă să
grup de reprezentanţi ai vieţii internaţional necesar asupra terioară a industriei de automo nist". Această problemă a fost rămînă pe mai departe de com
publice sovietice a propus un respectării acestei hotărîri. bile trebuie efectuată pe baza PNOM PENH 22 (Agerpres). vocările trupelor tailan'deze şi examinată în cadrul unei con petenta guvernului francez.
schimb de păreri între grupuri capacităţilor producţiei actuale, — Presa din Gambodgia subli ale Vietnamului de sud la fron sfătuiri care a avut toc Ia reşe
şi organizaţii obşteşti din Scrisoarea a fost semnată d e : folosindu-se mai bine posibilită niază cu nelinişte intensificarea tiera Gambodgiei. dinţa prezidenţială „Oiivos" fa Fireşte că forjele patriotice
U.R.S.S. şi S.U.A. în probleme acad. Aleksandr Topciev, de scri ţile existente. Cu toate că in încercărilor puterilor occidentale 18 ianuarie, înainte de plecarea din aceste teritorii nu sînt mul
le menţinerii păcii şi stabilirii itorii Nikolai Tihonov,Mihail So- viitor investiţiile in industria de de a atrage Laosul în S.E.A.T.O. In interiorul ţării, subliniază preşedintelui Frondizi în S.U.A. ţumite de această situajie şi con
unor relaţii de bună vecinătate lohov, Aleksandr Korneiciuk, ba automobile vor ti mai mici, pro Gonducătorii S.E.A.T.O., scrie ziarul, adepţii alipirii Laosului tinuă luptă lor pentru cucerirea
între cele două popoare. lerina Galina Ulanova, Igor Moi ducţia va creşte în cursul urmă ziarul „Mitafeap“ îndeamnă Lao la S.E.A.T.O. se sţrăduiesc să independenţei naţionale.
seev, maestru de balet, Mihail torilor 7 ani cu 2,5 ori (in timp sul să ocupe o poziţie duşmă consolideze puterea' actualilor
Am aflat cu bucurie — se Kotov, ziarist şi fruntaş al vieţii ce producţia întregii industrii de noasă ţaţă de Republica Demo guvernanţi laoţieni. Conducăto Preşedintele Finlandei, Kekkonen,
spune în scrisoare — că diferite publice, Gustav Turs, arhiepis construcţii de maşini va creşte crată Vietnam. Trupele Laosului rii partidelor politice din opoziţie a sosit la Leningrad
cercuri ale poporului american nuni ai de 1,9 ori). De aici re
împărtăşesc neliniştea tuturor copul bisericii evanghelice lute zultă că industria de automobile au pătruns pe teritoriul Vietna sînt arestaţi şi întemniţaţi. Zia LENINGRAD 22 (Agerpres). grad, l-a invitat pe preşedinte să
oamenilor de bună credinţă şi dispune in momentul de tată de mului şi au pus la cale cîteva in rul califică recenta hotărîre a TASS anunţă : In seara zilei de viziteze Leningradul împreună
stăruie asupra interzicerii expe rane din Letonia şi Aleksandr cidente la frontiera dintre Viet 21 ianuarie a sosit la Leningrad cu soţia în timpul iernii pentru
rienţelor nucleare primejdioase. importante rezerve. Planul pre nam şi Laos. Ziarul subliniază Adunării naţionale a Laosului, într-o vizită neoficială, Urho a cunoaşte viaţă culturală a o-
Karev, secretar general al uni
vede că în 1965 producţia să că aceste provocări la frontiera care prevede să se acorde guver
unii baptiştilor din U.R.S.S. nului împuterniciri „excepţiona
fie de 37.000 de automobile pe R.D. Vietnam amintesc de pro-
le“, drept o acţiune care contra-
Partidele de opoziţie din R. Garmană Creşterea şoma jului _____ vine constituţiei şi este un pas Kekkonen, preşedintele Republi raşului.
cer guvernului să elaboreze preţ în ţările capitaliste Spre instaurarea dictaturii. Zia cii Finlanda. împreună cu soţia.
rul arată că imperialiştii, în- La gara Moscovă, pavoazată
pentru tratative cu 0. R. S. S. demnînd Laosul să adopte o po In timpul vizitei sale oficiale cu drapele de stat ale U.R.S.S.
litică ostilă faţă de R. D. Viet în Uniunea Sovietică din vara
nam, îl împing şi împotriva şi Finlandei, Urho Kekkonen a
anului 1958, Urho Kekkonen a fost întîmpinat de Nikolai Smir-
făcut o călătorie la Leningrad, nov Şi de sofia' acestuia, precum
unde Nikolai Smirnov, preşedin-
BONN 22 (Agerpres). — rile pe care Occidentul trebuie muncitori din industria de automo Gambodgiei. tele Sovietului orăşenesc Lenin- şi de diferite persoane oficiale.
Partidele de opoziţie din Germa să le prezinte ca răspuns la pro bile vor fi concediaţi pe măsură ce
nia occidentală — partidul so punerile sovietice trebuie să tie Statele Unite
cial-democrat din Germania şi de aşa natură incit să lie con NEW YO R K 22 (Agerpres). — se va introduce automatizarea în di !Fe nomele
partidul liber-democrat — cer lot siderate de Uniunea Sovietică Potrivit unor date publicate de agen feritele fabrici de automobile.
mai !insistent guvernului R. F. drept o bază acceptabilă pentru
Germane să elaboreze cit mai tratative. ţiile de presă, numărul şomerilor din Ziarul „W all Street Journal" arată
grabnic propuneri proprii pentru
tratative cu Uniunea Sovietică Alţi doi conducători ai statul Michigan (S .U .A .) se cifrează că în timp ce sute de mii de fam ilii O monstruoasă crimă a clicii
P.S.D.G. — Erler, vicepreşedin în prezent la 332.000 adică cu 100.000 ale muncitorilor concediaţi trăiesc în
in problemele ridicate in notele te al fracţiunii social-democrate mai mult decît în ianuarie anul trecut. condiţii de mizerie, proprietarii din conducătoare din Vietnamul de sud
sale cu privire la Tratatul de din Bundestag, şi Ollenhauer, Numai în oraşul Detroît aproape 13 industria de automobile au încasat
pace cu Germania şi, în orice preşedintele acestui partid — au la sută din totalul forţelor de muncă profituri de peste 21 milioane dolari. PEKIN 22 (Agerpres). — O- mondial in lagărele de concen sud sub „ocrotirea“ blocului a-
caz, să folosească noua iniţia cerut de asemenea elaborarea sînt fără de slujbă, numărul cel mai pinia publică din R. P. Chineză trare şi crimele săvîrşite de a- gresiv al S.E.A.T.O., au creat
tivă de pace a Uniunii Sovietice unor propuneri pentru tratative. mare de şomeri provenind din rîndul Suedia îşi exprimă indignarea şi protes mericani în Goreea. Asasinarea acolo bazele lor militare, intro
pentru discutarea largă a unor muncitorilor de la Industria de auto tează cu hotărîre în legătură cu în masă a deţinuţilor politici în duc în mod ilegal în Vietnamul
probleme, şi în primul rind a In cadrul şedinţei din 20 ia mobile. ST O C K H O LM 22 (Agerpres).. — crima monstruoasă a clicii lui lagărul de concentrare de la Fu
problemei securităţii europene nuarie a tracţiunii social-demo Potrivit datelor oficiale, în prezent Ngo Dinh Diem. După cum s-a Loi demască întrutotul chipul de sud armament militar şi tri
şi a Tratatului de pace cu Ger crate din Bundestag a luat cu- Un reprezentant al uneia din fa în Suedia există aproximativ 73.00I0U « mai anunţat, aceasta a otrăvii de tiară al autorităţilor sud-viet- mit „consilieri militari ameri
vintui Ollenhauer, care, potrivit bricile firmei „Fo rd" a declarat că în de şomeri, ceea ce înseamnă nameze şi nu poate să nu stîr- cani“.
mania. relatărilor presei social-demo urma concedierii a 13.000 de munci 13.500 mai mulţi decît în ianuarie in mod premeditat în decembrie nească cea mai aspră condam
In acest scop, P.S.D.G. a pre crate, a protestat împotriva re tori producţia dc automobile este şi 1058 şi cu 19.000 mai mulţi decît în 1958 în lagărul de concentrare nare a popoarelor lumii. Aceste acţiuni ilegale ale Sta
mai mică decît anul trecut. Mulţi luna decembrie a anului 1958. telor Unite nu numai că sînt
zentat o serie de propuneri. Con fuzului guvernului R. F. Ger muncitori, a spus el, sînt fără slujbă de la Fu Loi, din apro Această crimă, scrie în conti în contradicţie cu obligaţiile k r
ducerea partidului acordă cea mane de a elabora o propunere Norvegia piere de Saigon, 6.000 de nuare ziarul, este rezultatul cel ca ţară care a participat la con
niai mare importanţă propune proprie ca răspuns la proiectul de aproape un an. deţinuţi politici. Peste 1.000
rilor formulate de Wehner, vice sovietic de Tratat de pace cu Potrivit aprecierilor experţilor eco O SLO 22 (Agerpres) T A S S anunţă:, de deţinuţi au murit, i>ar mai dezgustător al amestecului ferinţa de la Geneva, ci şi în
preşedinte ale P.S.D.G., ca ba Germania. Ollenhauer a decla După cum scrie ziarul „Morgenbla- ceilalţi au avut de su grosolan al S.U.A. în treburile curajează autorităţile sud-viet-
ză pentru o iniţiativă a Occi rat că P.S.D.G. va lupta ener nomici americani, încă 120.000 de det", potrivit unor date ale directo-1 ferit intoxicaţii grave. „Jen- nameze la o încălcare, şi mai
dentului in rezolvarea problemei râtului muncii, la 14 ianuarie numă Vietnamului de sud. tn ultimii
gic pentru 2 obţine in Bundes rul şomerilor norvegieni era de) miojibao“, Guanminjibao“, grosolană a acordurilor de la
securităţii europene şi a proble 47.800. „Dagunbao” şi alte ziare chine ani S.U.A. au pus Vietnamul de
mei germane. tag schimbarea actualei poziţii ze publici articole de fond în Geneva şi la asasinate în masă.
De la sfîrşitul lunii decembrie care înfierează pe asasinb din
Wehner declară că propune infructuoase a guvernului. clica lui Ngo Dinh Diem şi cer
cu hotărîre să se pună capăt
S IM B A T A 24 IA N U A R IE 1959
Spectacole cinematografice
scrie ziarul, numărul şomerilor a climelor călăilor sud-vietnamezi. DEVA : Idiotul; P ETR O Ş A N I: m ă ri; B R A D : Pe Donul lin iştit;
crescut cu 6.000. In cursul lunii Crima monstruoasă a clicii lui Omul meu drag ; Bomba ; IL IA ; Femeia zilei ; S IM E R IA : Ver
nuarie, îndeosebi în a doua jumătate j Ngo Dinh Diem la Fu Loi, su A L B A I U L I A : Ofiţer pentru o z i ; stele de fo c; L O N E A : Spioana din
a lunii, se aşteaptă o nouă sporire bliniază în articolul său de tond Matrozul C ijik ; S E B E Ş : Cazul Hongkong; T E IU Ş : Simfonia dra
a numărului şomerilor cu 6.000-7.000 ( „Jenminjibao“, nu poate ti com doctorului L a u re a t; O R A Ş T IE : inima gostei ; Z L A T N A : Rîndunica ; B A R IJ
de oameni. parată decît cu asasinatele în nu uită ; H A Ţ E G : Călătorie peste trei M ARE : Balada voinicului; APOLDU
masă săvîrşite de hitlerişti în pe D E S U S : Serenada mexicană.
rioada celui de-al doilea război
R A ID) H O
N o r v e g ie n i i mi d o r e s c pe terito r iu l lor P R O G R A M U L’ 11 6,40 Pe drum de tată de "amatori; 10,00 M u zică ; 13,00
luptă şi victorii ; 7,45 Jocuri populare Cîntă orchestra „Barbu Lăutaru" a
arme atomice rom îneşti; 8,45 Concert de muzică ro- Filarm onicii de Stat „George Enescu" ;
mînească dirijat de Constantin Sil- 14,15 Cîntă orchestra „Doina Moldo
Comunele populare create în R. P. Chineză îmbină industria, agricul tura, meşteşugul, învăţămîntul şi in OSLO 22 (Agerpres) TASS după cum au -declarat în repe v e s tri; 9,30 Scriitori ai U n ir ii; 9,45 vei“ din Ia ş i; 14,30 „Hora U n irii“ —
strucţia m ilitară şi sînt cele mai bune forme de accelerare a construcţiei socialiste şi de tranziţie către societa anunţă. — Generalul K. Murray, tate rînduri reprezentanţii Nor Muzică u şo ară; 13,15 Concert de mu Em isiune m uzical-Iiterară; 15,00 „De
comandantul' suprem al torţelor vegiei, locuitorii acestei ţări nu zică populară romîne asc ă ; 14,00 Mu toate, pentru toţi“ ; 16,00 Vorbeşte
tea comunistă. armate unite ale N.A.T.O. din doresc ca pe teritoriul lor să se zica 3e estradă de compozitori ro- M oscova; 16,30 Muzică uşoară romî
Ele au răspuns cu entuziasm chemării Partidului Comunist Chinez de a întrece Anglia în producţia de zona de nord a Europei, a decla afle arme atomice. O hotărîre în m în i; !5,30 „In Bucureştiul iubit" — nea s c ă ; 16,45 Din poezia contempo
rat la Bergen unui redactor al acest sens- a fost luată şi de program de muzică uşoară ; 16,30 „L a rană confâcrată U n irii ; 17,00 Muzică
fontă şi oţel. Pentru aceasta, potrivit liniei căreia întregul popor trebuie să producă oţel şi fontă, in fiecare co ziarului „A'îorgenavisen“ că pînă congresul Partidului muncitoresc şezătoare"; 18,00 Folclorul. în prelu populară; 17,30 Em isiune pentru ti
mună populară au început să răsară ca- ciupercile o mulţime de furnale mici. la toamnă rachetele ;,Honest norvegian. In ciuda acestei opo crarea compozitorilor n o ştri; 18,30 neret; 18,00 Concert de muzică romî-
John“, care vor fi instalate în ziţii, scrie ziarul, N.A.T.O. exer Teatru la microfon : Momente din cro u ească: 19,10 Cîntece şi marşuri pa
IN F O T O : Furnalele locale ale comunei populare „Steagul roşu" din raionul Ilsin an provincia Hunan. nordul Norvegiei, vor primi în cită presiuni asupra Norvegiei nica U n ir ii; 22,30 Muzică de dans.
triotice; 20,30 Muzică de d a n s; 21,45
cărcături atomice. pentru a o obliga să-şi înzestre P R O G R A M U L I I : 7,00 Cu cî-nfecul
şi jocul pe meleagurile p a trie i; 7,30 Em isiune literară i 22,30 Cîntece şi
Ziarul „Dngbladet“, care pu ze torţele armate cu armament „G lorie Republicii" — emisiune de cîn-
tece; 8,55 Muzică populară din Mun jocuri populare de pe întinsul patriei ;
blică această ştire, arată că, atomic. tenia, Oltenia şi Moldova, interpre 23,10 Concert simfonic;' 23,52— 1,00
Muzică de dans.
R- administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon; 188; 1891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R, nr. 236.320 dm 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică,,! MAI" - Deva.
I