Page 72 - 1959-01
P. 72
1
: S ărbătoarea Unirii *1 1 » PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA f
In regiunea noastră, Centenarul U- Anul XI Nr. 1273 Sîmbătă 24 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani
nirii Ţărilo r Romtne este întîrn|>inat
prin numeroase manifestări cultural- LUCRĂRI Pentru realizarea sapeinilir ecaiamice
ariistice desfăşurate în întreprinderi
şi instituţii, la căminele culturale, clu gospodăreşti stabilite de Conferinţa regionali k partid
buri şl colţurile roşii. Conferinţele,
simpozioanele, lecţiile speciale din In ultimii ani, bugetul Contribuţia tineretului
cadrul cercurilor de cultură generală, Sfatului popular orăşenesc
emisiunile locale la staţiile de radio- Deva a prevăzut sume tot Aproape 50 de secţii şi sectoare de muncă ale întreprinde- .
fieare, recitalurile de poezie şi ledu mai mari pentru construc
rile de proză pe tema U niri), prezenta ţia de locuinţe, înfrumuse rilor din centrul siderurgic Hunedoara şi bazinul carboniier <
rea unor figuri de patrioţi de la 1848 ţări de străzi şi alte lu
şi 1859, concursurile „Drumeţii veseli" crări gospodăreşti. Acestea Valea Jiului au fost încredinţate tineretului.
şi numeroasele şezători festive orga au făcut ca oraşul să-şi
nizate în preajma zilei de 24 Ianuarie, schimbe mereu înfăţişarea. îndrumaţi şi sprijiniţi de muncitori vîrstnici, cu experienţă în
au constituit o contribuţie de preţ la
educarea patriotică a maselor. 116 apartamente delungată în muncă, tinerii din aceste întreprinderi aduc o im
în blocuri
Astăzi, 24 Ianuarie, sesiuni festive portantă contribuţie la sporirea producţiei, productivităţii muncii /
ale sfaturilor populare raionale vor In acest an Sfatul popu
24 fi închinate măreţului eveniment. „Ho lar al oraşului Deva a a- şi ia reducerea preţului de cost al produselor. j
ra U nirii" a lui Vasile Alecsandri, ca locat din bugetul local
re se va juca în pieţele publice, pro psnlru construcţia de Astfel brigăzile de tineret din cadrul combinatului siderurgic)
gramele artistice ce se vor organiza blocuri muncitoreşti suma
de peste 3 milioane lei.
vor constitui o nouă şi minunată do Astfel, în cursul anului
vadă a păstrării şi cunoaşterii celor vor fi terminate lucrările
mai măreţe tradiţii de luptă ale po la blocurile din str. A. lan-
porului nostru. cu, care are 14 apartamen
te, şi cele două blocuri
lanoar din str. General Bălan, cu
42 apartamente.
PAGINĂ GLORIOASĂ au realizat în luna aceasta economii în valoare de peste 700 000 )
Tot în anul acesta va
începe construcţia unor lei. De la începutul anului şi pînă la sfîrşitul săptămînii tre- ;
noi blocuri, finanţate din
bugetul local. Se vor con cute. oţelarii din brigăzile de tineret de la oţelăria Martin nr. 1 S
strui astfel, un bloc cu 36
în istoria patri garsoniere in str. Filimon şi de la oţelăria electrică a Combinatului au dat peste prevede- L
Sirbu şi un bloc cu 24 a-
partamente în str. IIoria. rile planului mai mult de 600 tone de oţel. Brigada condusă ^
In cursul acestui an vor
fi date în folosinţă oame de utemistu! Silvestru Jescu a realizat singură peste sarcina Tînăra Eugenia Bogdan este
nilor muncii un număr de muncitoare la fabrica chimică
Se împlineşte astăzi — 24 Ia mişcare forţele sociale variază 116 apartamente şi garso de plan 170 tone de oţel. din Orăştie. Ca utemistă ea se
nuarie — un veac de Ia Unirea de la o clasă la alta. niere. străduieşte să obţină cele mai
Ţărilor Romîne, două ţări, su EUGEN GHIŞOIU La mina Petrila. brigăzile conduse de tinerii Mihai Ştefan bune rezultate în muncă, fapt
rori, legate prin origine, limbă Ţărănimea, clasa cea mai nu Acţiuni gospodăreşti pentru care a fost declarată
şi aspiraţii comune şi despărţite vicepreşedinte al Sfatului popular meroasă şi cea mai oropsită, a şi Peter Moise au scos fa zi cu 300 tone de cărbune mai mult fruntaşă în producţie pe secţie.
în mod nefiresc de către forţele cărei situaţie se înrăutăţise chiar Anul trecui, Sfatul popu Totodată aduce şi o contribuţie
reacţionare interne şi externe. regional Hunedoara-Deţva după 1848, lupta pentru Unire lar orăşenesc Deva a chel decît era planificat. deosebită în munca desfăşurată
fiindcă credea cu tărie că va tuit suma de 2.210.000 lei de comisia de femei a fabricii.
Partidul Muncitoresc Romîn — în cadrul evenimentelor pre scăpa de servituţiile feudale şi pentru diferite acţiuni gos Sprijinind activitatea siderurgiştilor care luptă pentru a rea
şi Guvernuil Republicii Popu mergătoare anului revoluţionar va primi pămîntul pe care-l lu podăreşti. S-au executat V e s t i d i n fe*e b e ş
lare Romîne, alături de întregul 1848, Mihail Kogălniceanu în crează din moşi strămoşi şi de astfel pe străzile oraşului liza în acest an cel puţin 1.300.000 tone de oţel, tinerii
popor, acordă acestui mare act publicaţia sa „Dacia literară“ a cărui roade nu se bucura. 13.009 m.p. asfaltări, 6.483 C o nferinfă irţîeresanSă
istoric semnificaţia unei pagini şi în broşura „Dorinţele parti Alături de ţărani luptau cu toa rn.p. pavări, clin care din regiunea Hunedoara au adunat pînă acum o cantitate de
glorioase din istoria patriei noas dei naţionale din Moldova“, Ni- tă ardoarea pentru înfăptuirea 4.762 m.p. cu piatră spar Cu cîteva zile in urmă, tov.
tre, cînd s-au pus bazele formă ooiae Bălcescu în „Magazinul actului Unirii, în care vedeau tă şi 921 m.p. cu calupuri- fier vechi care serveşte la elaborarea a peste 150 tone de Leonid Apostol de la muzeul
rii statului naţional romîn, ale istoric pentru Dacia“ şi în spe izvorul libertăţilor democratice, Tot in cadrul acţiunilor Antlpa din Bucureşti, a prezen
Romîniei moderne.. cia! în opera sa fundamentală tîrgoveţii, lucrătorii şi meşteşu gospodăreşti s-au făcut oţeil. Numai brigăzile de tineret din Valea Jiului au trimis oţe- tat în faţa cetăţenilor din Sebeş
„Istoria Romînilor sub Mibai garii exploataţi de patroni, ca lucrări de extinderea re o interesantă conferinţă cu ti
Conştiinţa unităţii de neam şi Vodă Viteazul", care constituie tegorii sociale dincare se va ţelei de apă potabilă pe larilor hunedoreni peste 50.000 kg. fier vechi. Ss tlul „De ce dispar unele specii
limbă a romînilor din Ţara Ro- o chemare la luptă pentru înfăp forma mai tîrziu clasa munci încă 1.116 m.l., iar ilumi de animale“. Conferinţa s-a
mînească, Moldova şi Ardeal, ce tuirea unităţii* naţionale. toare din ţara noastră. natul public s-a extins pe L a îndemnul deputaţiloi bucurat de mult interes din par
a mijit cu veacuri în urmă, se încă 1.574 m.l. Astfel, s-o tea asistenţei.
cristalizează în gînd şi apoi în Forţele de producţie mult dez Burghezia era interesată în introdus iluminatul public Pentru locuitorii comunei Lă- adunare, de-a lungul a 4 km. au
faptă, cuprinzînd masele largi voltate la mijlocul secolului al înfăptuirea Unirii pentru lărgi şi reţeaua electrică de uz puşnio apele Mureşului aduceau şi început lucrările. Oamenii şi- Seară literară
ale poporului exploatat şl împi XlX-lea erau puternic frînate de rea pieţei interne, dezvoltarea casnic în noile cartiere ale înainte vreme numai necazuri. au împărţit sectoarele de acti
lat, care transformă în secolul relaţiile de producţie feudală, de industriei şi comerţului, scutura oraşului D eva: Viile noi, Inundaţiile repetate făceau ca vitate pe circumscripţii şi în Cu ocazia .împlinirii a 109 ani
al XlX-lea această idee într-o existenţa barierelor vamale, de rea jugului otoman, pentru a Vulcan, Călugărenr şi Tir- recolta să fie compromisă mai frunte cu deputaţii Ananie Ghia- de la naşterea marelui poet Mi
forţă uriaşă menită să sfarme lipsa unei pieţi interne mai largi, scăpa de plata liaraciului şi gul de vite. în fiecare an. Acest lucru a dat ra, loan Negrilă. Traian Josan hail Eminescu, Casa raională
de multele taxe ce împiedicau pentru a putea participa direct de gîndit noilor conducători ai şi alţii au efectuat în total 2.000 de cultură din Sebeş a organi
circulaţia mărfurilor — o serie ia conducerea statului. zat o seară literară. Elevii şco
treburilor obşteşti (deputaţilor). ore de muncă voluntară cu bra lii medii din localitate au pre
O minoritate a burgheziei, cu ţele şi atelajele. zentat cu acest prilej cîteva din
concepţii mai avansate, lupta De aceea, ei s-au sfătuit cu ce lucrările marelui poet.
pentru realizarea unor obiective, Prin efectuarea acestei lucrări
exprimate într-o serie de refor tăţenii în cadrul unei adunări cetăţenii din comuna Lăpuşnic G H . R Ă D Ă C IN A corespondent
me democratice, cuprinzînd şi au făcut o economie de 50.000
reforma agrară, dezrobirea şi şi au hotărît să ridice un dig lei.
împroprietărirea ţăranilor. In
fruntea acesteia se situează M. pe malul A^ureşului care să pro
Kogălniceanu, Vasile Alecsan
dri, Alexandru loan Cnza. C. A. tejeze de inundaţii vreo 305 ha.
Rosetti, Costaclie Negri, Cezar
Boliac, Dimitrie Bolintineanu şi teren arabil. La cîteva zile după
alţii.
Pregătirea campaniei de primăvară
Boierimea, în cea mai mare “» î n centrul aferr"
parte, s-a declarat împotriva
ALEXANDRU IO AN CUZA MIHAIL KOGALN1CEANU Unirii fiindcă aceasta aducea - C EN TEN A R U L U N IR II ŢARI- Desfăşurarea cu succes a lu re oglindesc că in acest an s-a care au necesitat reparaţii, 1.420
după sine reformele sociale ce crărilor din campania agricolă muncit cu mai multă răspundere au fost reparate. Gospodăriile a-
îi va ştirbi interesele. De aceea, LOR ROM ÎNE (pag. 2-a) din primăvara anului curent, decît în anul trecut. gricole colective din Bretea,
boierii se vor constitui în Mol preocupă îndeaproape conduce Ilia, Hărău şi Leşnic sînt pri
barierele feudale, îărîmiţarea de stări anacronice ce trebuiau dova, într-un partid antiunionist - LA O R IZ O N T U L 180 rile gospodăriilor agricole colec S-a reparat mele care au terminat repara
statală şi apoi apăsătorul jug înlăturate cu orice preţ. si vor cere intervenţia armată a tive, ale întovărăşirilor şi pe ţă un număr mare de unelte ţiile. întovărăşirile clin Gurasa-
otoman. Turciei împotriva propriului for - PENTRU ÎN FLO RIREA Şl ranii individuali din raionul da, Răduîeşti, Strigoanea şi af-
De aceea, problema Unirii popor. D EZV O LTA REA CONTINUA A ilia. şi maşini agricole tefe au reparat 715 pluguri faţă
Pentru ideea Unirii naţionale constituie acum o preocupare GOSPO DĂRIEI C O LEC TIV E de 720 cît au avut planificat.
au militat încă din 1821 Tudor centrală în viaţa Ţărilor Romî- Această atmosferă frămîntată, (pag. 3-a) In lunile de iarnă, acestea, în Gospodăriile agricole colecti Semănătorile au fost reparate
Vladimirescu, loan Cîmpineanu ne, deşi interesele ce pun în drumate de organizaţiile de par ve, întovărăşirile şi ţăranii mun în proporţie de 85 la sută. ! a
(Continuare în pag. 2-a) tid au luat măsurile necesare citori individuali din raionul gospodăriile agricole colective
"r-'r—'i—'/—1 t—>/¦—*/¦ / ’ •— t * f /—>r pentru repararea uneltelor şi ma Ilia dispun de un număr mare şi întovărăşiri s-au reparat toa
- CREATE NE1NCE1Ai PU şinilor agricole din timp, trans de unelte şi maşini agricole. O te semănătorile planificate. Au
Experienţa pozitivă — bun al tuturor T E R E A ECONOMICA A Ţ Ă R I portarea de cantităţi însemnate parte destul de însemnată din mai rămas de reparat un număr
LOR LA G Ă RU LU I SO CIALIST de îngrăşăminte naturale în acestea au ieşit defectate din de 13 semănători în sectorul in
cîmp, condiţionarea seminţelor, campania de toamnă, fn scopul dividual.
O %i Je muncă a oţelarultri !Mojogan - A CŢIU N I COV1UNE A LE SIN repararea răsadniţelor şi execu pregătirii for pentru campanii'
tarea de gropi pentru plantarea Dînd atenţia cuvenită repara-
D IC A TELO R DIN FRANŢA de pomi astfel îneît atunci cînd de primăvară, s-a început re
timpul va indica momentul de pararea, o dată cu terminarea S. G.
ÎM POTRIVA M AJORĂRII P R E
clanşării lucrărilor să tie totul lucrărilor agricole din toamnă. (Continuare în paß. 3-a)
Ger. Portarul, înfofolit în Ajuns in dreptul oţelăriei oxigenul, ţevile, drîglele şi ŢURILO R (pag. 4-a)
terminat, lată cîteva aspecle ca Aşa se face că în momentul de
şuba îmblănită, cu miinile Martin nr. I, coteşte spre treci la desfundat. Tu Zamfir,
lată din cele 1.450 de pluguri.
înfundate adine în buzuna dreapta, urcă treptele pavi vezi cum stăm cu magnezita D O O O C O C O O C X X X X X X ÎO O O O O O fX X X ^ X Z X X X X X X X X X X X iC O O X X X X X X X X X X X DO OO CO OO O OO CCO OO O OO COO O CCDO OSCÎXX'C
re, se mişcă de colo-colo, bo lionului social, dă mina cu granulată. Să fii gata la timp
cănind pîslarii de dalele care ciţiva ortaci şi după citeoa cu toate.
pietruiesc intrarea, priceşte minute iată-l ieşind din ves Dinu, ajutorul, trecu să
ostenit şuvoiul de oameni ca tiar in obişnuitul costum de desfunde şticul. Intre timp
re trece prin faţa Iui, grăbit, lucru, cu nelipsita şapcă de ceilalţi se pregăteau pentru
tăcut. Din cină în cină, salu oţelar pe cap. Lentilele albas ajustarea cuptorului. Aceasta
tă. E una din dimineţile fru tre ale ochelarilor de cobalt, începu încă în timp ce se e-
Strungarii Scoupy losif,
moase ale lunii ianuarie. prinşi de cozoroc ii ascund vacua şarja. Se efectua cu :heorghe Ion şi Vasiu Nicolae
.în secţia mecanic-şef sini cu-
Sirena Combinatului side fruntea şi ochii. alte cuvinte reparaţia la cald u.scuţi in întreprinderea de con
strucţii siderurgice din Hune
rurgic din Hunedoara încă Pe platforma cuptoarelor, a cuptorului. doara, ca fruntaşi în muncă.
nu anunţase ora 7 fără 10 sus, îl aştepta deja Zamfir După această operaţie ma Zilnic, ei îşi depăşesc normele
minute. Cu toate acestea, oa ¦Bustea, al treilea om din e- cu 15—20 la sută.
menii, oţelari, furnalişti, la- chipă. Peste citeoa minute caralele de şarjare au început
acel dute-vino atît de carac In clişeu : Cei trei.¦strungari,
minatori, cocsari, cu feţele sosiră şi ceilalţi: Dinu, Di- teristic oţelăriei vechi. Troacă fruntaşi, analizind posibilităţile
de punere in valoare a rezer
înroşite de aerul rece, zoresc galov, Păz'oan. Mai erau cî- după troacă, încărcate la în
spre locurile de muncă. Prin- teva minute pină la începerea ceput cu fier uşor, apoi cu velor. interne.
trei ei unul bine făcut, nu lucrului. După ce şi-au strins fier greu, îşi deşertau conţi
prea înalt dar nici scund, cu miinile prieteneşte, lingă cup nutul în cupior. 1
ochi verzi-căprui. tor — era mai cald — au în )
jghebat o mică discuţie. Încărcarea n-a durat mult. 1
Să-l urmăm. De ce oare e Totodată şi tot în scopul 1
grăbit ? Mai are doar aproa Nojogan, prim-topitorul — scurtării timpului de elabora
de el este vorba — reparliză re, Buştea Zamfir înfundase t s-
pe o jumătate de oră pînâ la sarcinile pe oameni. Şarja era orificiul de evacuare.
preluarea schimbului. Să fie aproape gala. Lor le revenea
frigul de oină ? Zîmbetul, sarcina s-o ev acueze. Nici ceilalţi băieţi nu stă-
mişcările degajate, nu confir
mă ipoteza. A .'JU R C A
— Tu, Dinule, pregăteşte (C ontinuare tn pag. 3 -a)
t>-’>-'i-h_f-,__luJw/. / .----1 L—/ w j -> <—J V—/ i 1 \— r .— u — / • — i
