Page 73 - 1959-01
P. 73
Pag. 2 W a r n t. so m i: Nf. 1273
C E N T E N A R U L U N IR II T A R IL O R
24 IANUARIE / ?' > - >5;te&Ş $.. :• i timpului cîntă Unirea
v*
pagină glorioasă ¦.: ‘ :.î| • H l: M arile even im en te sociale care aa m en tu lu l p o eziile': „La R om înia“ — • Firii Ţ ărilor R om îne. A legerea tui
ft .v
i Y 'I .
n istoria patriei noastre frăm intal poporul nostru în decursul, In care se a m in te şte d esp re M ihai V i C aza în am bele ţări a a v u t darul să
istoriei au a vu t întotdeauna un ecou teazul, „A cvila străbună" precum şi entuziasm eze păturile largi populare,
adine în con ştiin ţa epocii. In acele „ R ă su n et la' hora u n irii d e V a sile A- şi, desigu r, şi pe poeţi în m od deo
m om elile de avânt revolu ţion ar, arcaşii lecsan drî“. sebii, 6 serie în treagă de condeieri vor
(U rm are din pag. l-a ) lui Mitropoliei, mulţimea a pă Statuia din Iaşi condeiului şi-au în slru n at cu putere P oetu l D im itrie B olintineanu, depar salula prin rim e reuşita acestu i m are
truns în sălile adunării. In faţa a lui Alexandru coardele patriotice ale Inim ilor, spre te fiin d de ţară, era totu şi în m ijlocul aci. P oetu l G. Tăuiu scrie ¦ poezia
în care predomina elanul mase valului impetuos al mulţimii, de lean Cuza. a înflăcăra forţele în aintate în lu pta frăm ântărilor pen tru U nire. In preaj- „Im n rom în", iar Al. Sih ieanu in „U n
lor, a reuşit să trezească intere putaţii partidei naţionale propun pentru realizarea unor idealuri m ăreţe. m a evenim entului, poetu l se întoarce g la s de popor“ îşi m anifestă con vin
sul marilor puteri faţă de Ţă dubla alegere a domnului Mol D e aceea, se, înţelege că acţiunile sau în p a tria s a ş i "se a ta ş e a z ă cu în tre g gerea că U nirea va aduce şi liber
rile Romîne şi să discute pro dovei, Alexandru Ioan Cuza, faptele de seam ă au a vu t o literatură elanul luptei pentru U nire. In acest ta te .
blema Unirii lor în Congresul care are loc Ia 24 Ianuarie 1859. a lor. A şa ex istă literatu ra războiu lui sco p sco a te ziaru l „ D îm b o viţa “, iar
de Ia Paris, încheiat la 30 mar La acest eveniment important pentru independenţă, literatura lui 23 m ai tîrziu va ajun ge să deţin ă func La sărbătorirea unui an de la U nire,
tie 1856, în urma războiului din „tot Bucureştiul era în picioare, A ugust, după cum avem literatura ţiu n i im portan te în stat, după alegerea în p rezen ţa dom in toru lu i C u za şi a
Crimeia. Congresul prevedea de la Filaret, dealul Mitropoliei, ră sco a M din 1907, sau a luptelor de tui Cuza. B olin tin ean u se a ta şea ză cu soţiei sale, doam na Elena, trupa ar
următoarele măsuri pentru cele pînă la Băneasa". Din piepturile la G riviţa din 1933. U nirea Ţărilor R o to a tă sinceritatea idealului U nirii şi tiştilor teatru lu i a cîn tat, „Im nul na
două ţări: instituirea protecto mulţimii răsuna ca un singur mâne s-a repercu tat şi ea tem atic în îşi precizează poziţia sa în crezătoare; ţional", ale cărui cuvin te, în aceeaşi
ratului celor 7 puteri în Moldo glas strigătul : „Trăiască Unirea, dom eniul literaturii. Al lebedei pui este, cînd a venit la viaţă tem ă unionistă, au fost com puse de
va şi Ţara Romînească, înfiin Trăiască Cuza Vodă ; Trăiască U r ît ; nimic nu spune că va veni o zi, T, Porftriu.
ţarea Comisiei dunărene, reor Romînia Unită şi nedespărţită!". A ceastă idee a u n ităţii naţionale o In oare o să fie o pasăre măiastră
ganizarea Ţărilor Romîne pe Aşa, Unire sfîntă tu eşti ursită-a fi. k
principiul respectării autonomiei Astfel, împotriva prevederilor, găs'irn a firm a tă ou p u tere m a i a le s la
lor, convocarea unor Divanuri a fost ales un singur domn, îă- D iafara lucrărilor de pro ză destu l M otivu l U nirii a creat o varietate
ad-hoc pentru a stabili organiza cîndu-se un pas important pe generaţia paşoptistă. M ihail K ogăln i- de in teresante, B olintineanu a prea în treagă de subiecte şi tem e. C unoaş
rea politică şi socială a Ţărilor drumul consolidării definitive a m ă rit U n irea In p o ezia „La Unire", tem astfel, inafară de cele expuse pînă
Romîne, încheierea unei conven acestui act istoric. ceanu, în „D acia literară“, preciza că iar in 1869 în poezia „La C uza V odă“, aici şi urm ătoarele tem e d istin c te :
ţii speciale care va hotărî or î n care d o m n itoru l e co m p a ra t cu poezia U nirii prin interm ediul a lego
ganizarea Ţării Romîneşti. Marile puteri au fost puse în în a cea stă foaie, „se vor vedea scrii Ş tefan şi M ihai, căci a r e a liz a t: riei sau sim bolului, poezia M ilcovu-
faţa unui fapt împlinit la care lui, poezia ce cîn tă dom nia şi faptele
Deşi în principiu cele 7 pu şi-au dat cu greu asentimentul. torii m oldoveni, m unteni, ardeleni, bă lui Cuza, prim ul dom n al Ţ ărilor U -
teri (Franţa, Anglia, Turcia, Rusia singură a sprijinit cu fer
Sardinia, Austria, Prusia şi Ru mitate actul Unirii şi şi-a dat năţeni". N icolae B ălcescu sugera a-
sia) au acceptat să discute vi consimţămîntul imediat.
itorul regim politic al celor două ceeaşi idee prin lucrarea *Istoria Ro-
ţări în cadrul unei conferinţe In faţa domnitorului Cuza şi a
speciale, ele, cu excepţia Rusiei, sfetnicului său M. Kogăfniceanu m inilor sub M ihai V odă V iteazu l“.
nu au manifestat o atitudine au stat sarcini mari din care au
binevoitoare faţă de ideea Unirii. reuşit să rezolve doar o mică Nu întim plător cartea a patra a a ces „U nirea, libertatea poporului ţăran ". nd s-
parte din cauza piedicilor multi P oetu l de la T îrgovişle, G rigore A- V om da do a r câteva exem ple pentru
După Congresul de la Paris ple puse de către burghezia şi V a s 5 l e A l e c s a n ci r i tei opere va avea ca titlu „U nitatea
lupta între unionişti şi separa moşierimea aliată în „mon lexandrescu şi-a adu s aportul său pre flecare categoric. In im agin aţia entu
tişti se intensifică în Ţările Ro struoasa coaliţie", care va re N aţion ală“.. ţios ş i sin cer cauzei U n irii Ţ ărilor zia stă a poetului B aronzi, dom nitorul
mîne. Unioniştii organizează co uşi să-l detroneze în cele din Române. Tem a o ' găsim în c re a ţiile :
mitete în care antrenează inte urmă pe A. I. Cuza, în februarie CUZA WO DA Ideea U n irii e prezen tă la to ţi scrii „O profesiu n e de c reâ in jă “, „C o m etei ia proporţiile unui F ăt F rum os:,
lectualitatea progresistă. Din a- 1866. an on sate pen tru 13 iu lie“, „R ăspu n su l Făt Frumos rotnîne mare
ceste comitete fac parte şi cîţiva Văzutu-te-am in pace suind scara măricei torii de seam ă ai vrem ii şi va deveni C om etei" şi m at ales în poezia „U n i Iţi dăm două ţărişoare,
boieri care lămuresc ţărănimea Masele populare nu şi-au vă Şi-n pace luincl calea augustă-a nemurirei, re a ‘ P rincipatelor". D intre fabule, a- Două ţări surori iubite,
asupra „avantajelor Unirii" fără zut speranţele împlinite prin în O ! scump amic, Domn mare, o ! nume cu splendoarr. o Iernă a b o rd a tă cu d eo se b ită p red i Sub domnia ta unite.
a aminti nimic de ceea ce-i du făptuirea statului naţional unit, Sădit pe miriade de libere ogoare!
rea propriu-zis pe ţărani : uşu fiind tot mai crunt exploatate de O clipă apărut-ai in plaiul ueciniciei lecţie. •i („Făt Frumos“ ).
rarea birurilor, desfiinţarea clă moşierimea şi burghezia aliată. Şi oecinice mari fapte lăsat-ai Romîniei,
di, a corvezilor şi altele. De aceea, şirul răscoalelor ţără ’Nălţind din părăsire antica-i demnitate In sem nul cin stirii a 100 de ani
neşti se ţin lanţ, culm^^d cu Prin magica Unire şi sacra Libertate.
Turcii, voind să împiedice prin cele din 1888 şi 1907. Ca norul plin de mană ce trece şi revarsă de la U nire, se cuvine să cunoaşiem
orice mijloace activitatea unio- O ploaie roditoare pe brazda care-i arsă,
niştilor, dezlănţuie o cruntă te ¦k Ş-a ta legendă, C uza! cu urma lui priveşte şi m işcarea literară leg a tă de acest
roare împotriva acestora prin Sub soarele Revoluţiei Socia Cum brazda se deschide şi cimpul înfloreşte
caimacamii Teodor Balş şi apoi liste din Octombrie ia naştere Acum te odihneşte gustind eterna pace e v e n im e n t. A c e a srta•- , a r în-sf e m‘n a f>‘1îWn să A tît în a in te cât ş i d u p ă U n ire, a
N. Vogoride, sprijiniţi de boierii Uniunea Sovietică, spre; care se In taina maiestoasă a morIii care trece, să prezentăm presa literară şi poli
reacţionari N. Istrati, Costin Ca- îndreaptă nădejdile milioanelor iMSÎnd o. lume-ntreagă la tine să ginclească existat o producţie lirică, o poezie a
targiu, N. Konta, Alecu Balş, N. de oameni ai muncii din lumea Ş-a ta legendă, Cuza! cu fală s-o rostească...
Cantacuzino şi alţii. Alegerile întreagă. Proletariatul, sub con Sînt nume destinate, ca numele tău mare, tică a iît de bogată, creaţia in proză rîului M ilcov. în că cu m u lt înainte
făcute în Moldova pentru Diva- ducerea partidelor comuniste şi Să steie neclintite pe-a Timpului hotare,
nurile ad-hoc sînt falsificate, dar muncitoreşti, ridică tot mai sus Şi vecinie să răspundă o falnică lumină şi teatru, poezia, discursurile clasice, d e U nire, lăn cii V ăcărescu, în poezia
în urma protestelor energice fă steagul libertăţilor democratice Pe seculii ce-n umbră, trecînd, ii se închină!
cute de partizanii Unirii, aceste şi cheamă la luptă milioanele de corespondenţa, m em oriile, însem nările „M ilcov“ p revestea acestu i „rîu fără
alegeri se anulează şi se fac a- oameni ai muncii, pentru desfi
legeri noi, libere, în care trium inţarea exploatării omului de etc. Ne vom lim ita a evoca, şi încă putere“ un sfîrşit tragic. Pe acelaşi
fă unioniştii cu 81 deputaţi unio către om, pentru dreptate şi pîi-
nişti şi numai 2 antiunionişti. ne. foarte pe scurt, doar entuziasm u l li ton în tîln im poezia lui G. Tăuiu „C ă
Divanurile ad-hoc se deschid Partidul Comunist Romîn, ric pe care l-a pulul declanşa eveni- tre M ilcov“ :
în ambele ţări în septembrie născut în focul marilor lupte de
1857 şi se pronunţă pentru uni clasă din Romînia, al avîntului m enlul U nirii. M ilcov rîu fără de spume
rea într-un singur stat, sub nu revoluţionar creat de victoria
mele de Romînia, autonomie, Revoluţiei Socialiste din Octom Fă ră valuri de cristal,
neutralitate şi inviolabilitate a brie, a condus poporul romîn în
noului stat, guvern reprezenta lupta revoluţionară pentru în Izv o rîtă din frănunlările, şi lupta Seacă odată de pe lume.
tiv şi constituţional etc. Proble făptuirea idealurilor măreţe pen pentru realizarea . acestu i ţel, lirica
ma reformei agrare n-a putut fi tru care au luptat masele exploa U nirii aduce o contribuţie de seam ă D espre M ilcov scria V asile Alee-
luată în discuţie din cauza opo tate şi patrioţii înflăcăraţi, acum în cadrul poeziei social-patriotice.
ziţiei pe care au făcut-o repre 100 de ani. san dri în „H ora U n i r i i i a r C ezar Bo
zentanţii burgheziei în frunte cu In poezia legată de U nire putem liac repeta ch em area:
C. 1. Brăteanu. După eliberarea ţării noastre distin g e două e ta p e : prim a, prem er
— la 23 August 1944, de către gătoare actului ca atare, o poezie ca H ai la M ilcov cu grăbire
In ianuarie 1858 turcii dizolvă glorioasa armată sovietică, Ro re preconiza şi visa la înfăptuirea Să-I secăm dintr-o sorbire.
ambele adunări, iar la 22 mai mînia, sub conducerea înţeleap U nirii, iar a doua, o poezie a anului
1858 are loc conferinţa celor 7 tă a Partidului Muncitoresc Ro 1359). a p ro m o v ă rii şi p reo cu p ă rilo r de ¦' I n tr -u n fe l sa u a ltu l, te m a U n ir ii
puteri care, analizînd hotărîrile mîn a devenit cu adevărat un consolidare a U nirii,
Divanurilor ad-hoc, întocmesc stat suveran, independent, cu un Tudor M âinescu era pu să şi în produ cţia în care se
statutul de organizare al Ţărilor popor liber, stăpîn pe soarta sa
Romîne, cunoscut sub denumirea şi mîndru de realizările sale. 11 8 5 9 !*'•>‘1 pream ărea dom nitorul Cuza V odă. Va-
de „Convenţia de la Paris". Con
venţia e de acord să facă unirea Cu prilejul Centenarului Uni sile A lecsan dri scrie p o e zia „C u za
celor două ţări sub numele de rii Ţărilor Romîne sărbătorim V odă“, p o ezie care it fo st să p a tă - pe
Principatele Unite ale Moldovei marele act istoric care a creat
şi Ţării Romîneşti, însă, fiecare premisele dezvoltării patriei M işcarea pentru U nire a g ă sit un piatra de pe m orm ântul dom nitorului
cu un principe al său, guvern şi noastre şi cinstim amintirea lup ecou larg în rindurile poeţilor luptă
adunări legiuitoare aparte. telor neînfricate duse de masele N oi n-am stai bnpreană totdeauna, tori. In frunlea a cestei pleade au stat GRIGORE ALEXANDRESCU la R u gin oasa, precum şi poezia în
populare, cu hotărîrea nestrămu D eşi in g ra i şi suflet am fo st una / V asile A lecsan dri, C ezar B oliac, Gri- vers popular „H ora lui Cuza Vodă".
In faţa acestui compromis, tată de a obţine cit mai măreţe Iar de-am răm as cu ţara-n d ou ă ruptă. go re A lexan drescn, D im itrie BoU nti-
poporul romîn ia problema unirii succese, sub conducerea Parti Ş i fraţi cu fraţi s-au sflşiat în luptă, neanu şi alţii. C el m ai prodigios, mal ceea care a stîrn it furia boierilor, a G rigore A lexan dresca face o urare lui
în propriile sale mîini. L.a 5 ia dului Muncitoresc Romîn, pentru De vin ă n-au fost cei sărm an i şi m ulţi. reprezentativ şi care a realizat cu m ă fosl „Corbii şi barza“. C uza în p o e zia „Af. S. D -lui A lexandru
nuarie 1859 în Moldova este ales fericirea poporului şi pentru fău U m ila obşle-a şerbilor desculţi. iestrie această tem ă a U nirii a fost, Io a n I, p en tru ziu a in tră rii sa le în
ia domn colonc'ul Alexandru rirea socialismului în patria H atm anii şi unii dintre vornici desigur, V asile A lecsandri, Inafară de Inafara lui G rigore Alexandreseu, Bucureşti", T alentatul dram atu rg şi
Cuza, sub numele de Alexandru noastră scumpă, Republica Ş i lacom ii viziri de-avere dornici activitatea practică în cadrul „C om ite fabula care pled ea ză pentru unire a
Ioan I. Populară Romînă. V înzin d pe pun gi de aur greu firm anul tului U n irii“, inafara lucrărilor de pu-
Pe care-l da m ăria sa Sultanul, fost reprezen tată şi prin Alecu D onici
In Ţara Romînească, burghe Cu peşcheş la m eza t şl cu gheliruri,
zia, împreună cu boierimea, in N esă ţio s de tihnă şi de biruri. şi G. Tăuiu.
tenţionau să aleagă domr: pe u- Iar pentru pofta lui cea nesătulă
ij u I din foştii domnitori, expo O ţară num ai, nu era d estu lă I în fră ţite cu lucrările a m in tite m ai
nent al intereselor lor. Adunarea D ar după veacuri lungi de aşteptare,
din Bucureşti se deschide la 20 N orodul s-a trezit la ceasul m are, su s, poeziile lui A sachi şi A ndrei M u
ianuarie dar populaţia capita Ş i oastea m ută-a celor fără num ăr,
lei — meseriaşi, lucrători, mirii G ind U ngă g in d şi um ăr lin gă umăr, reşean se adaugă ca o contribuţie în
negustori şi mii de ţărani din S -a ridicat dispreţu ita gloată, Ion Roată,
împrejurimi — încă de la 16 V orbin d desch is în graiul lui sem n ată Ia : acţiunea de înflăcărare a
ianuarie fac manifestaţii strigînd Ş i sub arcada vechilor C arpaţi,
lozinca : „Cuza şi Unirea". In m aselor. G heorghe A sachi îşi tipăreşte
zilele de 22, 23, 24 ianuarie A şters pe veci hotarul dintre fraţi.
populaţia capitalei împreună cu B oierii-n sfadă, la M itropolie, în acest scop unele poezii in foi v o
miile de ţărani conduşi de N.T. Se tinguiau, ca-n vrem uri, pe dom nie,
Orăşeanu, Mircea Alăfăieru şi C ind s-a pornit poporul asm uţit, lante. A şa a fo st căzut cu lucrarea
alţi tribuni radicali au asaltat Iar dum nealor, cu spaim ă de cuţit,
dealul Mitropoliei, hotărînd să In silă l-au ales, cum oru poporul, „O dă dedicată în altei A dunări E lec
oblige adunarea pentru alegerea Pe unul sin g u r: C uza D om nitorul.
lui Cuza. Şi-a fost în m iez de veac să se unească. tive a P rincipatelor U nite", A ndrei
M o ld o va şi ou Ţ ara M u n ten ească.
Cu toate măsurile represive Sub cerul larg se în tin sese hora, M urcşanu, în poezia scrisă în 1844
ordonate de guvern, a concen A rdeau nădejdi în ochii tuturora,
trărilor de trupe în jurul dealu Ş i steagu ri filfiiau în via tu l iernii, „O privire peste Carpaţi", pleda pen
D in D orohoi şi pînă-n valea Cernii.
Ştiau acum cei m ulţi cum se încheagă tru cauza U n irii iuiuror rom ânilor.
O ţară şi o inim ă întreagă.
Făcuse V odă Cuza jurăm int M arele a c t a l U n irii a chem at la
S ă dea m ulţim ii drepturi şi pământ
Şi-n vrem e ce se bucura norodul via ţă lira unor poeţi m ai puţin cunos
C ă îşi păstra cuvintul voevodul,
La In stam bul, Sultanul socotea cuţi, unii uilaţi, iar alţii răm aşi în a-
Cu cîte pu n gi de aur păgubea.
n on im at chiar pînă azi. P e ionul în
dem nului direct, găsim versu rile lui
D. D ăscălescu. D intre poeziile pe te
m a U nirii scrise de D ăscălescu con
sem năm „O zi frum oasă, 5 ianuarie,
Vasile Alecsandri VASILE ALECSANDRI 1859“, „M uza m ea e vrem ea", „ Refre MATEI MILLO
nul m u zei m ele" etc.
HORA lui CUZA VODĂ b licistică şi colaborare la diferitele a d o r M atei M illo salu ta alegerea lut
publicaţii unioniste, înafara creaţiilor De la torţa aceluiaşi înalt sim ţă- C u z a . in poezia „Imn", iar poetu l C.
Frunză verde de migdale, teatrale, V asile A lecsandri consacră m in t al fră ţietă ţii¦ s-au aprin s şi ver O dobescu în „Salutare z ile i de 24 Ia
De la Milcov mai la vale, acestui m are even im en t un buchet de surile poetului G. C reţcahu. Adine con nuarie 1859“ sc ria :
Mai la vale şi la deal, poezii com pus din cunoscutele „H ora vin s de dreptatea cauzei U nirii, Cre- Cuza nume ce răsună în tot sufletul
Pe ist mal şi pe cel mal, U n irii“, „M oldova în 1857", „H ora ţearui- se dovedeşte a fi un luptător
S-a întins o horă mare... A rdealului", ’ „ C uza V odă", ele., ele., a tît pe p la n "politic, cit şi p e cel p o e tic i ce bate,
Iată şi Cuza călare S crisă în 1856, „H ora U nirii" a avut Ş i-a dat cu p riso sin ţă con tribu ţia la Pentru sfînta libertate şi dreptate în
Care strigă-n gura mare: un rol excepţional în m obilizarea m a înfiinţarea ziarului unionist „P atria“.
„Trageţi hora cu-nfocare selor pentru realizarea U nirii. De a- In po ezia „G lasul viitorului" poelul ţara sa.
Din Carpaţi şi pîn-la m are!". ceea a şi fo st in terzisă îm preună cu a p o stro fa : Pe-ale reunirii aripi Romînia azi
Frunză verde pom rodit, alte poezii. Tot a tît de curioscu lă şi Tirani ai ţării mele! Pieirea vă aşteaptă
De cind Cuza s-a domnit valoroasă este şi poezia „ M oldova bi Rorhînii se ridică, de ei să tremuraţi. străbate,
Finele s-au mai dospit, 1857" care s-a tipărit în foi volan te. Sînt inii, sînt milioane, ce iată se Şi prezice că un soare frumos ne va
Ocele s-au mai mărit. P oezia conţine un m anifest politic de
Cuza Vodă să trăiască dem ascare a anliunioniştilor şi o în , deşteaptă, lumina.
Oştele să le mărească flăcărată chem are la lupta pentru U- Din Tisa-n Marea Neagră, din La însu fleţirea generală participă
Pe ciocoi să-i umilească. nire. V asile A lecsandri sem n ează încă şi poeţii lo a n P avlov, G. Tăuiu, loan
şi poezia „25 m ai 1856" pe care o re Dunăre-n Carpaţi. Ianou, G . N ichilache etc.
Ţară niindră să-şi croiască, producem in în tre g im e : P oetul G eorge B aronzi a ilu strat te
Sub acest măreţ castan m a U n irii p rin p o eziile „La R o m in ia“, ir
Pe călugări sâ-i spăsească, Noi jurăm toţi în frăţie „Ţ ărişoara“ şi altele. Fire sensibilă, R ezu ltă din cele de m ai su s că li
Ca de azi să nu mai fie G. B aron zi s-a contopit în poezia U- rica U nirii este destu l de fecundă şi
Pe clăcaşi să-i dezrobească, Nici valah nici moldovean nirii cu a cest ideal m ult a şteptai. In to t a tit de b ogată în conţin ut. Au fost
Ci să fim numai romîni, „La R om înia“ încheia c a te g o ric : folosite toate nuanţările posibile, de
Cu moşii să-i dăruiască! Intr-un gînd, într-o unire Este timpul să alegem, sau o viaţă la co n v in g erea ra ţio n a lă şi p în ă la
Şi să ne dăm m îini cu mlini înduioşarea afectivă, de la prezentarea
Pentru-a ţării fericire. glorioasă, întun ecată a trecutului de su jerin ţi,
Ce Unirea ne-o promite, sau c-o pînă la p ersp ectivele lu m in oase ale
idealurilor de lib erta te şi U nire. P oe
moarte ruşinoasă.
O rim are a năzuinţelor fierbuiţi pen
tru U nire o g ă sim şi in „P luguşorul"
E ste in teresa n t că în că d in 1843, lui G . S io n , cu n o scu tă şi p ă stra tă în ţii tim pu lu i au sc ris, în cep in d cu g e
pentru V asile A lecsan dri a fo st clară folcloru l viu pîn ă în zilele n oastre. nul odei şi p în ă ta ce! al fabulei.
ideea U nirii, la tă cum încheia poetul In ea poelu l prevedea, încă din 1856, T oate acestea au fo st u tilizate in sco
„H ora A rdealu lu i“, pu blicată in „Foaie even im en tu l U n irii: pul întreţinerii vii a ideii şi spiritului
pentru m inte, inim ă şi literatu ră“ [ ...Sus pe ceruri străluceşte u n io n ist.
Ura, fraţi în fericire, O stea mare ce vesteşte P oporul nostru respectă şi preţu ieş
Ura, fraţi într-o unire, Că se curmă de acum te adine tradiţiile înaintate şi patrioti
Să-nvîrtim hora frăţiei Al nevoilor greu drum. ce. A ceste tradiţii consfituie un im
Pe pămîntul Romîniei. Asta-i sieaua Romîniei, bold en tu ziast în lu pta du să a stă zi
In comuna C-impuri, raionul Panciu se păstrează casa E n tu zia sm a t d e p u n erea la ord in ea A U nirii şi-a frăţiei... pentru fericire şi progres, pentru în
in care a locuit acum 100 de ani Moş Ion Roată, reprezen-
tant al ţăranilor in divanul Ad-hoc. de zi a nuili doritei U niri, poetul 'Anul 1859 adu ce o bucurie un an im ă florirea p a triei n o a stre so c ia liste .
luptător C ezar Boliac dedică eoenl- prin realizarea, la 24 Ianuarie, d U- Prof. IOAN 1L1ESCU
