Page 74 - 1959-01
P. 74
Nf. 1273 DRUMOL SOfllA LiSMULUI Pasf. 3
LA ORIZONTUL 180 Din activitatea
> ¦ de a n i; e înalt, slăbuţ, blond H »»»»»o* 0000000 cercurilor A .S .I.T .
cu ochi albaştri. Dar se şi asea 1000,1g g
Peste Gerna a apărut în tim r'enţa sa celor mai tineri. Cei mănă. Şi Popa şi Rusu, sînt la îooîoo Cercurile A .S .I.T . de pe cuprinsul susţinerii cu prefabricate din beton, cu
pul nopţii un al doilea pod, care 21 de oameni pe care-i conduce fel de dîrji, la fel de buni orga regiunii noastre au desfăşurat în cursul o mare aplicabilitate în armarea cu
deşi se întinde pe aproape tot sînt mîndri de el. nizatori şi la fel de ambiţioşi.
cursul apei, din loc în loc are Tocmai de aici se trage şi un anului trecut o bogată activitate. M ăr inele de bolţari“ este o lucrare ce vine
mici ochiuri, parcă făcute anu Vorbind însă de brigada lui „necaz“ : sînt în continuă luptă
me pentru a permite şarpelui Ioan M. Popa, trebuie amintit pentru locul de fruntaş. întrece In atelierul de turie stau cele 703 conferinţe tehnico- să rezolve o problemă la ordinea zilei
acestuia lichid să răsufle. Tre şi de minerul Nicolae Gronea, rea e cîştigată cînd de unul, ştiinţiflce, cele 372 studii efectuate de în minele din bazinul carbonifer al
cătorii nu se încumetă însă să-l care are cam aceeaşi vîrstă cu cînd de celălalt. Cel care pier lăcăiu şerie al şcolii membrii cercurilor A .S .I.T ., cele 64 Văii Jiului.
folosească aşa că tot primul e şeful său de brigadă (poate cu de însă, nu uită să spună: schimburi de experienţă, sau cele 11
solicitat. un an sau doi mai puţin). Sînt „Vedem noi luna viitoare cine-i m edii m ixte din vizite de studii. O activitate frumoasă au desfăşu
buni prieteni şi tovarăşi, nedes- mai tare“. rat şi cercurile A .S .I.T . din cadrul trus
Dincolo de Cerna, se pot ve S im eria, alături de Studiile efectuate de membrii cercu turilor de construcţii. Preocupat de re
dea cîteva construcţii industria ..iillllÎIIIIIIIIIIIIIIIIIIi Conferinţa regională de par lui A .S .I.T . au reuşit să răspundă în ducerea preţului de cost al locuinţelor,
le, care, dacă n-ar fi alături de tid din ianuarie a.c. a trasat e le v i p o t !i v ă zu te mare parte la nevoile tehnice ale în un grup de membri ai cercului A .S .I.T .
noul puţ de extracţie, nu şi-ar Figuri noi sarcini minerilor din regiu treprinderilor noastre. Un interes deo din cadrul Trustului regional de con
trăda cu nimic specificul lor mi nea noastră. Cei de Ia Teliuc şi elevele, care m i- sebit în acest sens îl prezintă studiul strucţii locale, a prezentat studiul
nier. de mineri fruntaşi trebuie să dea furnalelor din „Influenţa pregătirii mecanice a calca „C ăile de reducere a preţului de cost
Hunedoara şi din Gălan mai m ie sc cu aceeaşi rului asupra funcţionării furnalelor" pe apartament“ . După cum se ştie, a-
Mai departe, dincolo de aceste ^ ‘illllllllllllillllllllllli mult minereu şi de calitate mai prezentat în Combinatul siderurgic din cest colectiv a reuşit să descopere o
construcţii, îşi descoperă pre bună. Cele două brigăzi, ca şi dexteritate uneltele.
zenţa prin zgomotul maşinilor părţiţi atît la bucurie cît şi la altele de la Teliuc, au şi trecut
şi şuieratul locomotivelor pe ca necaz. Nu numai ei însă merită la îndeplinirea acestor sarcini. In c lişe u : V iori
re le găzduieşte, o groapă des să fie evidenţiaţi. Poate era mai Planul de producţie a început ca C ristea din cla
tul de adîncă şi puţin atrăgă bine dacă în locul celor două să fie depăşit. Astfel, în Ziua sa a X l-a, ajus-
toare pentru cei ce n-o cunosc. nume ar fi apărut unul singur: de 12 ianuarie, brigada lui Ioan tind o piesă.
brigada. M. Popa şi-a realizat planul în
Altădată n-a existat această proporţie de 159,67 la sută, iar Hunedoara. De asemenea, de multe a- parte din aceste căi.
groapă. Oamenii au făcut-o şi Tot la orizontul 180, la un loc cea a lui Rusu şi-a realizat pla
continuă s-o mărească. Malu de muncă vecin cu al brigăzii nul în proporţie de 133,33 la precieri s-a bucurat şi studiul „Posibi- Dintre cele 64 schimburi de experi
rile îi sînt în trepte, (minerii le lui Ioan M. Popa, lucrează bri sută.
numesc orizonturi). gada lui Nicolae Rusu. De fapt, lităţi de îmbunătăţire a calităţii coc enţă, de o deosebită importanţă au
Rusu lucrează cu brigada lui Acestea sînt primele succese.
Goborînd în groapă, la ori ceva mai sus, pe felia a doua. Anul însă abia' a început. E ă- ooocooS sului metalurgic prin perfecţionarea fost cele făcute în Bulgaria — în do
Şi parcă minereul e ceva mai tehnologiei de fabricaţie“ prezentat tot meniul agricol — în Uniunea Sovie
zontul 6, se vede o gură întune diferit. Acolo unde lucrează Rusu devărat că timpul se scurge ui
e de un gris mai închis, cenu la Combinatul siderurgic Hunedoara. tică — în domeniul metalurgiei şi si
coasă, de formă poligonală, în şiu am putea spune, pe cînd mi mitor de repede, dar „cuciuri-
care se pierde o linie ferată în nereul din locul de muncă a lui Studii importante au fost prezentate derurgiei — şi în Cehoslovacia — în
gustă. Pe această linie intră şi Popa, e puţin roşietic. •le“ (vagonete de 0,6 m.c.j pline
şi în cadrul cercurilor A .S .I.T . din V a domeniul mineritului.
ies trenuri încărcate sau goale. Şi ca vîrstă, şi ca înfăţişare, cu minereu extras de Ia orizon
Pătrunzînd în pîntecul stîncos se deosebesc. Rusu are peste 30 lea Jiului. Astfel „Studiul în domeniul In general se poate afirm a că a-
tul 180, se scurg şi mai repede...
al dealului prin galeria de coas proape toate cercurile A .S .I.T . au ac
tă (căci gura de care vorbeam, N. ANDRONACHF.
E x p e r ie n ţa p o z itiv ă - bun al tuturor tivat Merită însă a fi evidenţiate cer
nu-i altceva decît gura unei ga curile din Cugir, „O ţelul“ din Combi
lerii), totul se întunecă, astfel
natul siderurgic Hunedoara, Uzina e-
încît fără ajutorul unei lămpi de
O ZI DE Iectrică din Vulcan, mina Petrila etc.
carbid începi să te crezi pierdut. După cum se vede activitatea ştiin
Mergînd mai departe (cam vreo ţifică pe anul trecut s-a bucurat de
50 m.) pe această galerie, apoi
succese. Cercurile A .S .I.T . din regiune
coborînd pe treptele de lemn ale
a otelarului Nojogan s-au achitat în mare parte de sarcinile
unui suitor la 90 de grade şi, în ce le reveneau.
fine, după vreo alţi 60 de metri
Pentru anul 1959, întreprinderile
parcurşi pe o galerie direcţio
nală, Ia orizontul 180, în acelaşi noastre au sarcini sporite. Aceasta în-
întuneric, ajungi la locul de
seamnă că şi cercurile A .S .I.T . vor tre
muncă, al brigăzii minerului
(Urmare din pag. I-a). oamenii îşi cunosc îndato [ăişoară o susţinută activitate bui să-şi sporească eforturile, pentru
Ioan M. Popa. a contribui prin activitatea lor la rea
Un abataj obişnuit; exploata ririle in cele mai mici amă şi in ce priveşte calitatea şi lizarea acestor sarcini.
rea minereului se face prin felii — . ................... .... ¦---.m . ¦^ -------------- teau cu mîinile în s în : pre nunte. Acest lucru explică în preţul de cost. F ilia la regională A .S .I.T . a întocmit
deja un proiect de măsuri pentru anul
orizontale cu rambleiere manua găteau materialele pentru bună măsură succesele noa — Referitor la calitate — acesta, care în curînd va fi supus
aprobării şi apoi tradus în viaţă,
lă. Se lucrează cu perforaj umed. Pregătirea campaniei de primăvară afinarea şi dezoxidarea oţe stre. Că muncim binişor, o continuă Nojogan — urmărim
Dintre măsurile ce figurează în a-
foan M. Popa este apreciat şi în centrul atenţiei lului în cuptor. dovedeşte drapelul de briga în permanenţă încărcarea cest an sînt cîteva care se anunţă des
stimat de tovarăşii săi de mun tul de eficace. Este vorba, în primul
(Urmare din pag. l-a) titate de 3.500 tone gunoi a fost — La cuptorul nostru — dă de tineret fruntaşă pe com cuptorului conform cerinţelor rînd, de îndrumarea activităţii ştiin
că. Nu degeaba brigada lui a transportată la întovărăşiri şi începu Nojogan — unul din binat, primit nu de mult din tehnologice, efectuarea celui ţifice a membrilor A .S .I.T . spre inten
ţiilor, gospodăriile agricole co sectorul individual. principalele lucruri îl consti mai potrivit dozaj. In ce pri sificarea acţiunii de descoperire şi va
fost şi continuă să rămînă frun lective, întovărăşirile şi ţăranii tuie repartizarea exactă a partea comitetului U.T.M. veşte preţul de cost ne-atn lorificare a rezervelor interne existen
individuali din raionul Ilia vor S-au condiţionat sarcinilor pe fiecare om. In- îndreptat atenţia în direcţia te, în vederea reducerii preţului de
taşă pe exploatare. Energio şi putea ieşi la cîmp încă din pri însemnate cantităţi Trebuie amintit că paralel reducerii consumului de fon cost.
mele zile ale campaniei agrico cepitid de la încărcare şi pî tă lichidă, a economisirii ma
întreprinzător, el este totdeauna le de primăvară. de seminţe cu munca pentru depăşirea terialelor deficitare, scumpe, Cercurilor A .S .I.T . din Valea Jiului
în fruntea tuturor acţiunilor. Gu nă la evacuare, absolut toţi ritmică a planului de produc Ie revine sarcina de a găsi căile pen
O cantitate mare de Se ştie că pentru obţinerea u- ţie, echipa lui Nojogan des- tru sporirea producţiei de cărbune coc-
toate că n-are prea mulţi ani, îngrăşăminte naturale nei recolte mai mari la hectar, slficabil şi mai ales căile care să ducă
s-a transportat la cîmp un rol însemnat îl are condiţio înlocuindu-le cu altele mai la îmbunătăţirea calităţii cărbunelui şi
ştie foarte multe lucruri. Re narea seminţelor. Anul acesta reducerea preţului de cost.
In toate gospodăriile agrico s-a trecut imediat Ia selecţiona Un cerc dramatic cu activitate ieftine şi mai uşor de procu
gimul nostru i-a dat posibilita le colective şi întovărăşirile din rea seminţelor. Astfel în tot ra rat. Proiectul mai prevede orientarea ac
tea să înveţe mineritul şi din raionul llia, s-a dat o atenţie ionul Ilia s-a condiţionat canti tivităţii .c e rc u rilo r A .S .I.T . din între
deosebită încorporării în sol a tatea de 35.000 kg. ovăz, faţă rodnică Amintim că Nojogan a fost prinderile siderurgice, spre găsirea ce
cărţi, trimiţîndu-1 la şcoala unor cantităţi cît mai mari de de 42.000 kg. cît e planificat, acela care a iniţiat mişcarea lor mai bune metode de sporire a pro
îngrăşăminte naturale. Aşa se 22.000 kg. orz, faţă de 30.000 ducţiei de cocs, aglomerat feros, fon
S.F.U. La rîndul său, împărtă face că pînă la data de 20 ia kg. Cartofii au fost sortaţi şi în- Cercul dramatio al clubului patriotică de reducere a pre tă şi îndeosebi a producţiei de oţel şi
nuarie au fost transportate pe silozaţi pentru primăvară, apro 6.F.R. Simeria şi-a încheiat un cercului dramatio din Simeria.{ ţului de cost pe tona de oţel laminate.
şeşte cu multă bunăvoinţă expe- cîmp următoarele cantităţi de ximativ 60 tone. an de activitate cu următoarele
îngrăşăminte naturale: G.A.C. realizări: 6 piese pregătite şi Din succesele obţinute cu ple-j cu 40,51 lei, că în această Se poate observa din aceste cîteva
Ilia 160 tone, G.A.C. Bretea 156 De asemenea, s-au reparat prezentate („Se-mprăştie norii“, măsuri că F ilia la regională A .S .I.T .
tone, G.A.C. Leşnic 174 tone, 900 m.p. de răsadniţe faţă de „Extemporalul“, „Oaspetele - n sele prezentate pînă acum de' muncă a obţinut rezultate re şi-a îndreptat atenţia spre rezolvarea
G.A.C. Hărău 128 tone. Supra 900 m.p. cît a fost planificat. faptul serii“, „Răsfăţaţii“, „Un sarcinilor ce revin unităţilor economice
feţele pe care s-a transportat gu S-au executat un număr de pas necugetat“ şi „Dezertorul"), către cercul dramatic @. F. R., marcabile: ' " ' "¦ •“* din regiunea noastră în urma plenarei
noi de grajd urmează să fie cul 5.528 gropi pentru pomi la în 19 spectacole pentru care au fost C.C. al P .M .R . din noiembrie 1958 şi
tivate în special cu sfeclă de tovărăşirile din Răduleşti, Stri- necesare 188 de repetiţii ; de la s-au văzut roadele cursurilor: Ga un ultim argument al din lucrările Conferinţei regionale de
zahăr şi floarea-soarelui. O can- goanea, Dumbrăviţa şi Almăşel, partid.
pentru plantaţiile din primăvara studioului, care ridică elemente] modului în care munceşte e-
aceasta. N. A.
noi şi tinere, în aşa fel ca spec-: chipa, aducem cele 178 tone
taiorul să fie convins într-ade-] oţel peste normă şi cele 13
văr de autenticitatea celor ce se, şarje rapide, elaborate pînă
petrec pe scenă. la data de 20 a lunii curente.
cei 3.853 de spectatori a fost în O dată cu prezentarea piesei; In munca noastră ne stră
casată suma de 7.178 lei. „Dezertorul“, spectatorii simeri- duim să ducem la bun sfîrşit
eni au avut ocazia să constate} angajamentele ce ni le-am
La aceste realizări a contri din nou şi să aprecieze talentulj luat, să dăm viaţă sarcinilor
buit în mare măsură Studioul tinerelor elemente îndrăgostitei
actorului amator din Simeria, de artă. de plan, sarcinilor trasate de
care a pregătit, pe lîngă alţi ar Conferinţa regională de par
tişti din localităţile învecinate, MAR IA M A R IŞl tid — încheie prim-topitorul
4 tineri în anul I şi 6 tineri în Nojogan discuţia.
anul II, toţi artişti amatori ai corespondentă
OQOÜCKXKXXXXXXXXXXXX300ÜOOOOLXXX5000000QOOOOOOOOOt3000í3C XXXXXXXXXXXXXXJQ00QC0CXXXKXXX3CXK30C00000ÎΩ 'VÎX^OOOCX^OaQCSSaXXXXXSOOOCXXXXXăOCOQOCXXSOOOtXJOCXXXXXXOCXîOOSOOOîXXXăOOOOOOOC^SCC^OOCXîOSOOS:
Fsntru inflama şi dezvoltarea continui de vacă, de pildă, s-a obţinut lor.. Pentru aceasta ei au hotă- zavaturi, 8.541 kg. furaje, 13,140 bleme, mulţi colectivişti, ca Ra-
anual 2.400 litri de lapte, care rît să schimbe ciobanul gospo kg. lînă, 19,710 kg. brînză, 8,760 fila Bartok, Lazăr Leonid, Şte
a gospodăriei colective a fost valorificat prin I.G.I.L. dăriei pentru faptul că nu a do kg. fasole, 12,264 kg. zahăr, fan Orb şi alţii, au criticat cu
De asemenea au fost valorificate vedit cinste şi grijă faţă de avu 6,570 kg. ţuică şi 4.380 lei. asprime vechiul consiliu şi au
Colectiviştii din Turdaş au a- Adunarea generală a zarzavaturi ca: ceapă, roşii, ar importante cantităţi de lînă, tul obştesc şi să numească un recomandat noului consiliu să
vut o rodnică activitate în cursul dei, vinete, varză şi morcovi, în brînză şi miei obţinute de la oi, altul, cinstit şi conştiincios. De Venituri asemănătoare au ob muncească cu mai mult spirit
anului precedent. De curînd, ei colectiviştilor din Turdaş valoare de 37.782 lei. în valoare totală de 43.608 Iei. asemenea ei au însărcinat consi ţinut şi ceilalţi colectivişti. de răspundere şi să controleze
s-au întrunit în adunarea gene liul de conducere să se ocupe cu atenţie modul în care sînt re
rală pentru dare de seamă şi a- toate că a fost secetă — a spus După plata muncilor S.M.T., O altă parte din produsele a- mai mult de înmulţirea oilor cu Au fost însă şi unii colecti tribuiţi colectiviştii.
legeri, unde, ca adevăraţi gos colectivistul Simion Dudaş în repartizarea fondului de seminţe nimale, adică 161 kg. lînă şi lînă semifină. vişti care s-au eschivat de la
podari, au făcut bilanţul activi cuvîntul său. E drept că am şi reţinerea procentelor cuveni 248 kg. brînză a fost distribuită muncile gospodăriei, preferind Tovarăşii Iosif Acs — secre
tăţii lor în toate sectoarele de muncit cu spor în colectiv, în- te fondului de rezervă, s-au îm colectiviştilor în raport de zilele- De asemenea adunarea gene să lucreze în alte părţi. Din a- tar al comitetului raional de par
muncă, au scos la iveală cu demnîndu-ne unul pe celălalt. părţit colectiviştilor 22.020 kg. muncă efectuate. rală a trasat ca sarcină pentru ceastă cauză veniturile lor pe tid Orăştie — şi Ioan Giosan
mult curaj lipsurile pe care le- Dar, la fel de drept e că fără grîu, 19.582 kg. porumb, 2.484 noul consiliu de conducere să anul 1958 nu ajung nici măcar — inginer din cadrul secţiei a-
au constatat şi au luat hotărîri sprijinul organelor de partid şi kg ovăz, 14.891 kg. cartofi, Un merit deosebit al colecti ia măsuri pentru ca ferma de gricole raionale — au făcut pre
pentru îmbunătăţirea muncii pe de stat, fără ajutorul S.M.T.-u- 24.846 kg. fîn-trifoi, zarzavaturi viştilor se reliefează prin con la jumătatea veniturilor realiza ţioase recomandări adunării ge
viitor. lui Orăştie, rezultatele noastre în valoare de 5.490 lei şi altele. strucţiile aferente sectorului zo porci să se dezvolte pînă la 34 te de colectiviştii harnici. Aşa nerale în privinţa retribuirii
erau mult mai slabe. Sămînţa otehnic efectuate în ultimul an. capete în acest an, şi să se în muncii colectiviştilor.
Pe marginea dării de seamă selecţionată a subliniat vorbito O bună parte din recolta ob Cu ajutorul împrumuturilor pe fiinţeze o fermă de păsări, iar sînt colectiviştii Alexandru Acs,
— prezentată de tov. Mihai Du- rul — regulile agrotehnice apli ţinută a fost valorificată prin termen lung primite de la stat numărul de vaci să crească cu care în tot cursul anului 1958 In urma discuţiilor purtate şi
mitriu, preşedintele gospodăriei cate, arăturile adinei, toate ne- organizaţiile comerciale de stat. şi a fondurilor proprii, colecti încă 4 capete. n-a efectuat decît 37 zile-mun a propunerilor făcute, adunarea
— precum şi a raportului comi au ajutat... viştii au construit în anul 1958 că, Ioan Vlad şi Maria Vlad generală a hotărît ca în acest
siei de revizie, s-au discutat şi Astfel în anul 1958 s-au vîndut o cocină pentru 30 porci, un sai Veniturile colectiviştilor care n-au efectuat nici o zi-mun an să se aplice cu stricteţe şi la
dezbătut probleme importante ce In darea de seamă s-a relevat 12.995 kg. grîu, 15.800 kg. sfe van pentru 300 de oi, un siloz că în anul trecut. Numai 75 la G.A.C. Turdaş, sistemul retribu
stau la baza dezvoltării gospo că majoritatea colectiviştilor au clă de zahăr, 2.590 kg. fîn-tri cu o capacitate de 3 vagoane şi puteau ti şi mai mari ţiei suplimentare a muncii, du
dăriei colective. Din analiza ac muncit cu rîvnă. La fel au mun foi, zarzavaturi în valoare de altele. sută din totalul colectiviştilor au pă cantitatea şi calitatea produ
tivităţii pe anuf trecui au reie cit, pe ogoarele gospodăriei, şi 32.292 lei, fasole şi altele. Munca plină de avînt a majo îndeplinit numărul de zile-muncă selor obţinute Ia hectar.
şit preţioase învăţăminte care, tractoriştii din S.M.T. Orăştie. Colectiviştii au criticat cu as rităţii colectiviştilor a făcut să stabilit de adunarea generală.
aplicate, vor duce neîncetat la Roadele muncii lor s-au concre Din sumele încasate pe aceste prime si lipsurile semnalate în crească şi fondul de bază al gos Cei mai harnici
prosperarea şi înflorirea gospo tizat prin cele 1.667 kg. grîu, produse o parte s-ă repartizat G.A.G. podăriei, ajungînd astăzi la Din această cauză consiliul de colectivişti — în
dăriei agricole colective din Tur 1.670 kg. porumb-boabe, 1.186 pentru dezvoltarea fondului de 657.496 lei. Odată cu creşterea conducere al gospodăriei a fost
daş. kg. ovăz şi 6.000 kg. fîn-trifoi bază al gospodăriei, iar o altă —¦ Noi ştim că oile se înmul nevoit uneori să angajeze mînă conducerea gospodăriei
recoltate anul trecut, în medie parte s-a împărţit colectiviştilor ţesc destul de repede — a spus proprietăţii obşteşti, au crescut de lucru particulară, cheltuind
Muncă însufefită la hectar. Aceasta înseamnă că pentru zilele-muncă efectuate. colectivistul Adam Jurj. Cum se şi veniturile personale ale colec astfel 32.646 lei. Aceste cheltu Pentru lichidarea grabnică a
în comparaţie cu ţăranii indivi face atunci că din 180 de oi tiviştilor. Valoarea unei zile- ieli care, prin participarea tu lipsurilor ce încă mai dăinuie la
şi organizată recolte duali din sat, colectiviştii au ob Sectarul zootehnic — cumpărate cu doi ani în urmă, muncă s-a ridicat în anul 1958 turor colectiviştilor la muncă G. A. G. „6 Martie“ Turdaş şi
ţinut la hectar mai mult cu cca. astăzi avem abia 247 ? la 59,86 lei. pentru a-i îndruma spre noi suc
bune 600 kg. grîu, 1.000 kg. cartofi, sursă de mari venituri puteau fi evitate, au împiedicat cese, colectiviştii au hotărît să
400 kg. porumb şi peste 200 kg. Mulţi alţi colectivişti ca Du Pentru fiecare zi-muncă co creşterea valorii zilei - muncă. aleagă în organele de conducere
Membrii gospodăriei colective ovăz. Cînd a luat fiinţă, cu aproape mitru Gavriloiu, Iustin Popa şi lectiviştii au primit 7,950 kg. Consiliul de conducere a fost pe cei mai harnici şi mai des
„6 Martie“ Turdaş, deşi puţini 3 ani în urmă, G.A.C. Turdaş Mihai Dumitriu, au arătat în cu cereale, 5,450 kg. cartofi, 1,250 criticat pentru că s-a preocupat toinici dintre ei. In acest scop
la număr, au reuşit ca prin Recolte bogate au obţinut co poseda doar 3 cai, 5 vaci şi 2 vîntul lor că veniturile de pe kg. zarzavaturi, 19,500 kg. fu în prea mică măsură de antre colectiviştii Aurel Caraşca, Ioan
muncă harnică şi însufleţită să lectiviştii şi din grădina de zar urma oilor puteau fi mult mai raje, 30 gr. lînă, 45 gr. brînză, narea colectiviştilor la muncă Liciu, Dumitru Gavriloiu, Aurel
obţină recolte bogate în fiecare zavaturi. De pe o suprafaţă iri boi. Astăzi, septetul gospodăriei mari. Ei au scos fa iveală şi însemnate cantităţi de zahăr, în gospodărie şi pentru atrage Lula şi alţii au făcut diferite
din cei 3 ani ce au trecut de la gată de numai 0,85 hectare, s-a „6 Martie“ numără 10 cai, 9 au criticat cu mult curaj lip ţuică, fasole şi 10 lei în nume rea de noi membri în G.A.C. propuneri.
înfiinţarea gospodăriei pînă în recoltat anul trecut 79.173 kg. surile consiliului de conducere rar.
prezent. vaci cu 9 viţei, 15 porci din care al gospodăriei, care n-a tras la Neaplicarea sistemului retri Adunarea generală a reales ca
8 scroafe şi 248 de oi. răspundere pe ciobanul Ion Popa Colectiviştii care ău muncit buţiei suplimentare a muncii a preşedinte pe tov. Mihai Dumi
—• Nu întîmplător am obţinut pentru cele 23 oi şi 2 miei ce au conştiincios şi au efectuat mai făcut de asemenea ca membrii triu, iar în consiliul de condu
recolte bune şi anul trecut, cu Bine îngrijite şi alimentate pierit în cursul anului 1958. multe zile-muncă, au obţinut ve gospodăriei să' fie prea puţin cere şi comisia de revizie a ales
nituri mari. Astfel, colectivistul cointeresaţi în obţinerea de re în unanimitate pe Ioan Jurj, Io-
raţional, majoritatea animalelor Colectiviştii au găsit de cu Iosif Bartok, împreună cu soţia, colte bogate şi de producţii mari sif Bartok, Elisabeta Copronţoi,
viinţă că sînt necesare unele mă a efectuat 438 zile-muncă pentru pe cap de animal, lucru ce a Iosif Kiss, Petre Duma şi alţii.
au dat producţii mărite. Pe cap suri pentru dezvoltarea rapidă care a primit 3.482 kg. cereale, influenţat negativ veniturile co
în următorii ani a creşterii oi 2.387 kg. cartofi, 547,5 kg. zar lectiviştilor. E. BERGH IAN
Luînd în discuţie aceste pro
