Page 75 - 1959-01

Pag.
Constituirea în U .R .S.S.
a Asociaţiei de prietenie
cu ţările Americii Latine
MOSCOVA 23 (Agerpres). —
TASS transmite: La 22 ianua­
rie a avut loc la Moscova o a-
dunăre la care au participat oa­
meni de ştiinţă, oameni de cul­
tură, reprezentanţi ai muncito­
rilor şi colhoznicilor. In cadrul
şedinţei a fost adoptată hotărî-
rea de a se constitui in U.R.S.S.
o Asociaţie pentru prietenie şi
colaborare culturală cu ţările
din America Latină.
-------------- ¦.......SE
Ciaa E®®SaË 1-a primit
pe Oft® Qb»®L@w®1iI
_ PEKIN 23 (Agerpres). —
China Nouă transmite : In sea­
ra zilei de 22 ianuarie, Ciu En-
iai, premierul Consiliului de
Stat al Republicii Populare Chi­
neze a primit pe Otto Grote-
wohl, primul ministru al Repu-
CHINA POPULARĂ
a declarat război deşerturilor
PEKIN 23 (Agerpres). —
China populară a declarat răz­
boi deşerturilor care se întind
pe o zecime din teritoriul ţării
Agenţia China Nouă comunica,
printre altele, că regiunea auto­
nomă Mongolia Interioară se
pregăteşte ca in trei ani să stă­
vilească nlişcarea nisipurilor
dinspre apus, salvind astfel nu­
meroase cătune, cimpuri şi pă­
şuni. Peste 5-6 ani în toate de­
serturile din regiune se vor
planta păduri tinere. In prezent
aceste deserturi se întind pe a
6-a parte din teritoriul Mongo­
liei Interioare. In fiecare an aici
Penfru încheierea Travaliului de pace cu Germania
Laburiştii cer ca guvernul englez
să răspundă cu propuneri concrete
inifiativei guvernului sovietic
LONDRĂ 23 (Agerpres). —
La 22 ianuarie, în Samera Co­
munelor un grup de deputaţi au
cerut din nou primului ministru
al Angliei, Macmillan să răs­
pundă prin propuneri constructi­
ve la iniţiativa guvernului sovi­
etic îndreptată spre rezolvarea
problemei germane şi asigurarea
securităţii în Europa.
Primul ministru Macmillan
s-a grăbit să asigure Camera
Comunelor că guvernul englez
studiază propunerile U.R.S.S. şi
se consultă în acest scop cu ali­
aţii săi. El şi-a exprimat însă
îndoiala în ce priveşte eficacita­
tea organizării unei conferinţe a
şeii lor de guverne ai puterilor
occidentale.
Creşte lin ia t pierea economlGâ a ţărilor
lagărului socialist
Sutele de milioane ’de oameni
din uriaşul lagăr al socialismului
au salutat cu imensă bucurie
minunatele rezultate obţinute de
poporul sovietic, sub înţeleaptă
conducere a P.C.U.S., în mun­
ca sa avîntată pentru îndeplini­
rea planului de stat de dezvol­
tare a economiei naţionale a
U.R.S.S. pe anul 1958. Datele
cuprinse în comunicatul Direcţi­
ei centrale de statistică de pe
lingă Consiliul de. Miniştri a!
U.R.S.S. dovedesc că poporul
sovietic a obţinut în munca sa
eroică noi şi importante reali­
zări în toate domeniile economi­
ei şi culturii, îăcînd un mare pas
înainte pe drumul creării bazei
materiale şi tehnice a comunis­
mului. Creşterea volumului pro­
ducţiei industriale cu 10 la sută,
darea în funcţiune a peste 800
noi mari întreprinderi industri­
ale, sporirea recoltei de cereale
în comparaţie cu 1957 cu
2.100.000.000 puduri, depăşirea
d^ către U.R.S.S. a S.U.A. în
domeniul producţiei globale de
(apte etc. sînt rezultate care vor­ voltării economice a celorlalte
besc cu puterea de nătăgăduit a
faptelor despre superioritatea sis­ al socialist va produce în anul
temului economic socialist.
Aceste succese iac să fie şi mai mondială. Astfel se va asigura
clare grandioasele perspective de
dezvoltare a economiei Uniunii
Sovietice trasate de tezele ra­
portului care va îi prezentat de
N.S. Hruşciov la cel de-al XXI-
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188) 189 i 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R, nr. 230.320 din 6 noienilrij 1949. — 1!parul: Întreprinderea Poligrafică „l MAI" — Deva.
întreaga asistenţă a aprobat
in unanimitate ideea constituirii
acestei asociaţii. La adunare au
luat cuvintul diplomaţi din .une­
le ţări latino-americane acredi­
taţi în U.R.S.S.
In cadrul primei şedinţe a
conducerii asociaţiei, în funcţia
de preşedinte a ei a tost ales in
unanimitate compozitorul Aram
Hacraturian.
--------------
blicii Democrate Germane, şi pe
alţi membri ai delegaţiei guver­
namentale a R.D.G., oare a so­
sit la 22 ianuarie la Pekin la
invitaţia guvernului R. P. Chi­
neze.
sint furtuni de nisip care adjic
prejudicii economiei naţionale:
nisipurile acoperă drumurile,
rezervoarele de apă, câmpiile şi
păşunile.
Ofensiva asupra nisipurilor a
început. In ultimii ani din 23
milioane hectare de deşert au
fost cucerite 3 milioane hecta­
re. Acest lucru a fost obţinut
datorită creării unor perdele fo­
restiere şi lărgirii reţelei de iri­
gaţie. Pînă la sfârşitul anului
curent regiunile acoperite de ni­
sip se vor micşora cu alte 3 mi­
lioane hectare.
După ce Grimond a subliniat
din nou că este necesar ca Oc­
cidentul să manifeste cit de cit
iniţiativa în véderea slăbirii în­
cordării internaţionale, Macmil­
lan a declarat cu o vădită iri­
tare că, după părerea sa, ar ti
greşit ,,să se facă concesii"
chiar la începutul tratativelor
proiectate.
Această replică a primului mi­
nistru a provocat observaţii cri­
tice din partea lui Sevan. Lide­
rul partidului laburist, Gaitskel 1.
a relevat de asemenea necesita­
tea schimbării poziţiei puterilor
occidentale în problemele securi­
tăţii europene.
lea Congres a\ P.C.U.S. Tezele
raportului dovedesc că poporul
sovietic începe o nouă etapă is­
torică pentru destinele întregii
omeniri: perioada construirii
desfăşurate a societăţii comunis­
te. Intr-o perioadă istorică rela­
tiv scurtă — doar circa 15 ani
— Uniunea Sovietică se va alia
pe primul Ioc în lume în ce pri­
veşte volumul absolut al pro­
ducţiei şi producţia calculată pe
cap de locuitor. In felu! acesta,
poporul sovietic va avea asigu­
rat cel mai ridicat nivel de trai
din lume, aceasta constituind o
victorie de importanţă mondială
a socialismului în întrecerea
paşnică cu capitalismul.
Pentru oamenii muncii din
ţara noastră ca şi pentru milioa­
nele de cetăţeni ai ţărilor din
lagărul socialismului, are o im­
portanţă deosebită aprecierea cu­
prinsă în tezele raportului lui
N. S. Hruşciov privind faptul că
în urma realizării planului de 7
ani al Uniunii Sovietice şi a dez­
ţări socialiste, sistemul mondi­
1965 mai mult de jumătate din
întreaga producţie industrială
în această perioadă superiorita­
tea absolută a sistemului socia­
list în domeniul hotărîtor a! ac­
tivităţii omeneşti — producţia
bunurilor materiale.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 127 i
PROTESTE
la DORTMUND
ÎMPOTRIVA
construirii de baze
pentru rachete
BERLIN 23 (Agerpres). — In
„Mişcarea naţională din Congoii A C ŢIU N I CO M U N E legătură cu intenţia comanda­
mentului N.A.T.O. şi a Minis­
terului Apărării al R. F. Germa­
ne de a construi in apropiere de
a înaintat un memorandum die sindicatelor din Franţa Dortmund o bază engleză pen­
tru arma rachetă, continuă să
secretarului general al O.N.U. împotriva majorării pretorilor crească indignarea populaţiei
din acest oraş, din întreaga re­
NEW YORK 23 (Agerpres).— intervenţia Organizaţiei Naţiu­ P A R IS 23 (Agerpres). — M ăsurile ofensivei reacţiunli împotriva nivelului giune şi din Ruhr.
In urma represiunilor sîngeroa- financiare şi economice ale guvernu­ lor de trai, împotriva cuceririlor şl După cum transmite agenţia
se dezlănţuite de colonialiştii nilor Unite. lui, care au dus la creşterea sim ţi­ drepturilor lor sociale".
belgieni împotriva mişcării de După cum relatează agenţia toare a preţurilor şi la scăderea nive­ ADN, pe adresa Consiliului mu­
eliberare naţională din Congo lului de trai al maselor, stîrnesc pro­ Sindicatele lucratorilor din industria nicipal din Dortmund sosesc ne­
belgian, secretarul general al France Presse, acest memoriu a testele sindicatelor franceze. produselor lactate, afiliate la C.G.M . încetat rezoluţii de protest din
O.N.U. a primit zilele trecute tost numai înregistrat de către şi la Confederaţia franceză a munci­ partea colectivelor de întreprin­
un 'memorandum din partea secretariatul O.N.U., fără să se Sindicatele muncitorilor din indus­ torilor creştini, precum şi la Confe­ deri, instituţii şi a diferitelor
„Mişcării naţionale din Congo ia nici o măsură pe motivul că tria construcţiilor, afiliate la Confede­ deraţia generală a cadrelor, au cerut organizaţii din oraş. Tn aceste
belgian „Abaco“, in care se cere Congo belgian nu face parte din raţia Generală a Muncii (C .G .M .) şi împreună convocarea unei comisii pa- rezoluţii locuitorii Dorimunduiui
cadrul sistemului de tutelă al centrul social-democrat „Force Ouvrie­ ritare în legătură cu înrăutăţirea con­ cer convocarea unui miting o-
Organizaţiei Naţiunilor Unite“. re" au prezentat revendicări de ordin diţiilor de trai ale oamenilor muncii, răşenesc de protest. In numele
economic. Constructorii grupaţi în sin­ a 52.000 de muncitori şi func­
©awifôaü d e g h iz a ţi m s a v a n ţi dicatele afiliate la C.G .M . intenţio­ astfel incit să obţină o „sporire ime­ ţionari, consiliul de producţie
nează, printre altele, să lupte pentru al concernului „Hosch“ cere in­
LONDRA 23 (A gerpres). — TASS picături din cultura acestu i viru s ar „restabilirea puterii de cumpărare şi diată a salariilo r cu 15 la sută, majo­ tr-o rezoluţie de protest să se
transm ite': In O ccident ştiin ţa este putea acide p este 1.000.000 de oam eni. să caute să realizeze unirea acelora împiedice pe toate căile crearea
pusă în slujba războiului, ea creează care au avut de suferit de pe urma rarea sporurilor de scumpete, garanta­ bazei militare engleze pentru
noi m ijloace de exterm inare în m asa. După cum se vede însă, num ai a- lansarea rachetelor. Membrii li­
P o trivit declaraţiei com entatorului şti­ c e a s iă „r e a liz a r e “ n u e s te s u fic ie n tă rea deplină a dreptului la muncă şi nei organizaţii locale a P.S.D.G.
inţific al ziarului „ N e m C hronicle“, canibalilor deg h iza ţi în savan ţi. C o­ din Dortmund scriu într-o de­
oam enii de ştiin ţă care lucrează la m entatorul scrie că „oam enii de şti­ a drepturilor sociale", claraţie de protest adresată con­
c e n tr u l 'de c e r c e tă r i m h r o - f i o l o g ic e d e inţă lu crează în prezen t la p este 40 ducerii centrale a partidului:
la staţiunea experim entală pentru apă­ de varietăţi de alţi m icrobi — viru­ Trupele franceze continuă social-democraţii sini indignaţi
rarea îm potriva războiului chim ic din să sufere pierderi grele în Algeria de faptul că guvernul Adenautr
AngUa, au obţinut o varietate a viru­ suri poliom elitice, m icrobii holerei şi persistă in politica sa de forţă
sului care provoacă o intoxicaţie ali­ PARIS 23 (Agerpres). — Şti­ noască chiar şi rezidentul gene­ în detrimentul intereselor po­
m entară acută. S-ar părea că cîteoa ai tifosului, precum şi asupra ga zelo r rile furnizate de comandamentul ral al Franţei în Algeria, Delou- porului german.
trupelor franceze din Algeria, vrier.
care acţionează asupra sistem u lu i ner- scrie ziarul „Liberation“, arată Asociaţia partizanilor păcii
că în multe regiuni din această In legătură cu pierderile gre­ din Germania occidentală a a-
vos“i ţară au loc zilnic lupte şi bătălii le suferite, comandamentul fran­ dresat Ministerului Apărării a!
crîncene între trupele franceze cez cere noi întăriri. Potrivit re­ R. F. Germane şi statului ma­
-------------- EBBS 7------------------- ------------------- şi detaşamentele Armatei de eli­ latărilor ziarului „Liberation“, jor al forţelor armate englez?
berare naţională a Algeriei. Du­ comandamentul trupelor france­ din Germania occidentală rezo­
In Anglia prevede pă cum relatează ziarul „Libe­ ze din Algeria efectuează în luţii de protest împotriva ampla­
ration“, în tiecare săptămînă prezent o largă mobilizare a sării unor baze pentru rachete
o nouă creştere a şomajului pier în lupte circa 700 de oa­ musulmanilor. in apropiere de Dortmund.
LONDRA 23 (Agerpres). — „piaţa muncii" din Anglia nu se meni. In oraşele şi centrele popu­ D U M IN IC A 25 IA N U A R IE 1959
Ziarul francez „Combat" publi­ anunţă mai strălucită. Se pre­ late, unde se află garnizoanele
că un articol intitulat „Şoma­ vede o nouă creştere a şoma­ franceze, aproape zilnic au loc S p ec ta co le cin em atografice
jul provoacă disensiuni in sinul jului in această lună.
cabinetului britanic“. In articol
se arată că la jumătatea lunii Cauzele şomajului, care afec­
noiembrie 1958 existau in An­ tează în special Scoţia, Irlanda
glia 531.700 şomeri. La aceştia de Nord şi Ţara Galilor, sint
se adaugă cel puţin fOO.OOO şo­
meri care nu sint cuprinşi în numeroase şi diverse, arată zia­ numeroase atentate, acte diver­ D E V A : Idiotul • P E T R O Ş A N I: m ă ri: B RA D : Pe Donul lin iş tit;
statisticile Ministerului Muncii, rul. Ele se datoresc caracterului sioniste, ambuscade. Omul meu drag j Bomba i IL IA : Femeia zilei : S IM E R IA : V er­
precum şi aproximativ 200.000 deficitar al unor ramuri ale eco­ A L B A 1U LIA : Ofiţer pentru o zi | stele de fo c ; L O N E A : Spioana din
mai în vîrstă, care, ca urmare nomiei engleze. Ziarul relevă că Situaţia din Franţa este atît Matrozul C ijik ; S E B E Ş : Gazul Hongkong: T E IU Ş : Simfonia dra­
greutăţile financiare prin care de serioasă, arată ziarul, îneît doctorului La u re n t; O R A Ş T IE : Inima gostei; ZLA TN A ; Rîndunica : BARU
a încetinirii ritmului producţiei, trece Anglia au cauzat mari di-, acest lucru a trebuit să-l recu- nu uită î H A Ţ E G : Călătorie peste trei M A R E : Balada voinicului i A P O LD IJ
vergenţe în rindul Consiliului DE S U S : Serenada mexicană.
au fost pensionaţi înainte de de Adiniştri Britanic, care nu -O —
reuşeşte să se pună de acord a-
vreme. supra măsurilor ce trebuie luate Greva generală IRt A » II #
pentru a soluţiona această gra­
Ziarul arată că nici pentru vă problemă. din Argentina a luat P R O G R A M U L 1 : 6.00 Muzică popu­ n e ş li; 21,45 In ritm de v a ls ; 22.30
siîrşit lară romînească ; 6,40 Jocuri romîneşti Muzică de d a n s ;
viitorul apropiat situaţia pe executate de fanfară; 7,45 Melodii
P R O G R A M U L II : 7,00 M uzici popu­
Greva generală BUENOS AIRES 23 (Ager­ populare romîneşti; 8,15 Cîntece des­ lară romînească; 8,00 Sus pe munţi ;
pres). — TASS transmite: Con­ pre gospodăriile agricole colective > 9.00 Lucrări concertante de Mozart ;
a oamenilor muncii din Toscana ducerea Uniunii a 62 de sindi­ 9.00 Teatru la microfon pentru copii; 10,50 Transm isiune din sala Ateneu­
cate din Argentina a luat hotă­ 10,20 Concert de estradă; 11,20 Pro­ lui a concertului orchestrei simfonice,
ROMA 23 (Agerpres). — Joi mari organizaţii sindicale din rârea ca de la data de 22 ianua­ gram de muzică populară romîneas­ şi corului Filarm onicii de stat „George
dimineaţa a început greva ge­ Italia — Confederaţia Generală că; 12,30 Cîntece de pace şi priete­ Enescu" j 13,15 Melodii populare ro­
nerală a oamenilor muncii din rie să înceteze greva generală n ie ; 13,15 Atuzică uşoară romînească; mîneşti ; 14,45 La microfon: Satira şi
provincia Toscana. Ei au decla­ a Muncii, „Uniunea Italiană a care a durat 4 zile. O serie de 14.00 De toate pentru to ţi; 14,35 Con­ umorul; 15,30 Jocuri populare romî­
muncii" şi „Confederaţia italia­ sindicate au încetat greva la 21 cert de muzică populară rom înească; neşti ; 16.00 Vorbeşte Moscova; 16,30
ianuarie. Muncitorii din indus­ 15,05 Şira g de melodii frumoase; 16,00 Concert de estradă; 17,15 Partidul şi
tria petroliferă n-au aderat la
rat grevă in semn de solidari­ nă a sindicatelor oamenilor hotărîrea conducerii celor 62 de Jocuri populare romîneşti; 17,00 La creaţia mea; 17,30 Muzică corală ro­
tate cu muncitorii uzinei de a- sindicate. Greva generală care şezătoare; 17,40 Melodii populare ro- mînească; 18,30 Cîntă M aria T ă n arc:
parate optice „Galileo“ din Flo­ muncii“. La grevă iau parte lu­ a luat sfirşit a constituit una m îneşli; 18,00 Drumeţii veseli; 18,35 19.00 Muzică uşoară; 20,05 Concert
renţa care luptă de multă vre­ M uzică; 19,30 Teatru la m icrofon; din muzica popoarelor; 20,35 Muzică
me împotriva concedierilor. Gre­ crători din întreprinderi indus­ din cele mai mari acţiuni ale 21,15 Cîntece şi jocuri populare romî- de dans; 21,55 Muzică de d a n s; 23,15
va a fost iniţiată de cele trei triale, transporturi şi agricul­ maselor muncitoare din Argen- Concert simfonic.
tură. | tina.
ocupa locul 18 în lume în do­ lea industrializării socialiste, a a schimbului de mărfuri între lismuluî, cum este ziaristul a-
meniul producţiei de oţel, iar în construirii socialismului. In ca­ cele două ţări. Se deslăşoară merican C. Sulzbeiger, care re­
prezent ea ocupă locul 9. In a- drul Consiliului de Ajutor Eco­ tratative pentru mărirea schim­ cent se văita în ziarul „New
nul trecut China a produs 11 nomic Reciproc (G.A.E.R.) legă­ bului de mărfuri între ţara noas­ York Times" că puterea S.U.A.
In expunerea tăcută la şedinţa milioane tone de oţel. In dome­ turile economice multilaterale tră şi toate celelalte ţări socia­ „este pe cale să apună acum în-
plenară a C.C. al P.M.R. din niul extracţiei cărbunelui China dintre ţările socialiste se ridică liste. Un bun exemplu îl repre­ trucît Rusia ne va ajunge din
26-28 noiembrie 1958, tov. Gheor- populară a întrecut Anglia încă în fiecare an la un nivel supe­ zintă semnarea acordului şi pro­ urmă cu paşi mari".
ghe Gheorghiu-Dej a arătat că în anul 1958. rior. Colaborarea dintre ţările tocolului privind schimbul de
„imensa forţă economică a U- socialiste a intrat într-o nouă e- mărfuri şi plăţi între R.P.R. şi O recunoaştere şi mai catego­
niunii Sovietice, programul ei In comparaţie cu nivelul ante­ tapă, etapa dezvoltării mai de­ R. D. Vietnam, care prevede o rică este aceea a lui Andre Plii-
măreţ de construire a comunis­ belic producţia industrială a ţă­ parte a diviziunii internaţionale creştere a valorii schimbului de lippe, fost membru al Comitetu­
mului întăresc considerabil for­ rilor democrat-populare a crescut a muncii. mărfuri faţă de anul 1958 cu lui de conducere al partidului so­
ţele întregului sistem mondial a! in felul următor: In R. P. Poilo- 100 la sută în anul 1959 şi 130 cialist francez, care într-un ar­
socialismului şi constituie un nă — de peste 5 o ri; în R. D. Intr-un interviu acordat recent la sută în anul 1960. ticol publicat recent în ziarul
factor esenţial pentru realizarea Germană — de 2,4 ori ; în R. P. revistei cehoslovace „Hospodars- burghez „Le Monde" spunea,
unui puternic şi continuu avînt Ungară de aproximativ 4 ori ; ke Noviny" tov. Petre Borilă, Situaţia economică a statelor printre altele: „Dacă economia
economic al tuturor celorlalte în R. P. Bulgaria — de 7,8 ori ; vicepreşedinte ai Consiliului de capitaliste se prezintă intr-un ţărilor din Europa occidentală va
ţări din marea familie a statelor în R. P. Albania de 14,6 ori. Miniştri al R. P. Romîne, a ară­ contrast izbitor cu avîntul eco­ continua să stagneze, dacă Sta­
socialiste". tat că ţara noastră a avut per­ nomic al ţărilor socialiste. In tele Unite nu vor cunoaşte decît
Ţara noastră a obţinut şi ea manent un sprijin larg, dezinte­ cele mai numeroase ţări capita­ un ritm încetinit de creştere a
Acest avînt economic neîntre­ succese deosebite în domeniu! resat, frăţesc din partea P.C.U.S. liste economia bate pasul pe loc producţiei de 2,3 ia sută pe an,
rupt se constată lesne din rezul­ construcţiei economice. Faţă de şi a guvernului U.R.S.S. Din sau este ameninţată de spectrul cum a fost cazul în perioada
tatele obţinute de toate ţările la­ anul 1938 producţia globală in­ U.R.S.S. am primit instalaţii in­ crizei. însăşi S.U.A. a cunoscut 1953-1957, în timp ce ţările din
gărului socialist în dezvoltarea dustrială a ţării noastre a cres­ dustriale complete, utilaje, do­ în 1958 un puternic declin. A- Răsărit vor continua să progre­
economiei lor. Cîteva cifre vor cut de aproape 4 ori. In 1958 am cumentaţii, materii prime. De o cesta s-a manifestat îndeosebi seze într-un ritm de creştere a-
dovedi temeinicia acestei afir­ produs de 5,6 ori mai multă deosebită importanţă pentru dez­ în astfel de sectoare care au o nual al producţiei cu 8-10 la
maţii : In prezent R. Cehoslova­ fontă ca în 1938, de 3,3 ori mai voltarea ţării noastre sint cre­ însemnătate esenţială pentru e- sută, devine inutil să se mai
că se află printre cele mai dez­ mult oţel, de 2,6 ori mai mult ditele pe termen lung acordate conomia ţării, ca : reînnoirea u- vorbească despre bomba atomi­
voltate ţări ale lumii din punct cărbune, de 5,2 ori mai mult ci­ în condiţii avantajoase de către tilajului, investiţiile particulare că şi să se mai organizeze sesi­
de vedere industrial. Volumul ment, de două ori mai multe U.R.S.S. In acelaşi timp R.P. în noi întreprinderi precum şi uni regulate ale N.A.T.O. Nu vor
producţiei Cehoslovaciei este de ţesături de bumbac, lină şi mă Romînă a dezvoltat colaborarea în sectorul exportului care a trece 10 ani, şi Occidentul va fi
peste trei ori mai mare decît vo­ tase, de 2,5 ori mai mult ulei şi scăzut cu 15 ia sută faţă de a- înfrînt fără război în competiţia
lumul producţiei din perioada 2,1 ori mai muit zahăr. economică, tehnico-ştiinţilică cu nul 1957. Producţia de oţel a paşnică cu popoarele ţărilor din
dinaintea războiului. In R. P. toate ţările socialiste. In mod scăzut brusc ajungînd la ce! mai Furopa răsăriteană".
Chineză a fost terminată în li­ Toate aceste succese impresio­ deosebit trebuie subliniat faptul mic nivel înregistrat în anul de
nii mari transformarea socialis­ nante obţinute de popoarele ţă­ criză 1949. In mod special a Pentru fiecare ţară socialistă
tă a economiei. Producţia in­ rilor lagărului socialist se dato­ că relaţiile economice multilate­ avut de suferit industria de au­ în parte, pentru întregul lagăr
dustrială a R. P. Chineze a cres­ resc în bună măsură relaţiilor tomobile care, după cum se ştie, al socialismului, dezvoltarea co­
cut în perioada 1949-1957 de 5,8 de strînsă colaborare şi îutr a- rale între R. P. Romînă şi R. Ce­ ocupă un Ioc deosebit de impor­ laborării economice, a într-aju-
ori. in anii primului cincinal jutorare frăţească care s-au sta­ tant în economia S.U.A. torării frăţeşti are o uriaşă în­
China populară a dat o producţie bilit între ele pe baza principiu­ hoslovacă se dezvoltă necontenit semnătate. Ea reprezintă garan­
industrială mai mare decît în­ lui internaţionalismului prole­ întrecerea paşnică între ca­
treaga producţie din ultimii 100 tar. Aceste relaţii de tip nou sta­ şi că ele joacă un rol tot mai ţia unor noi şi importante vic­
de ani. In 1952, R. P. Chineză tornicite între ţările lagărului pitalism şi socialism va fi cîşti-
socialist, ca şi uriaşul sprijin in­ însemnat în dezvoltarea noastră torii ale socialismului în între­
ternaţional pe care îl primesc gată de acesta din urmă. Lucru!
din partea Uniunii Sovietice, re­ economică. In cursul lunii de­ cerea economică paşnică cu capi­
prezintă un factor esenţial al este atît de limpede îneît a în­
cembrie s-a încheiat acordul cu talismul şi ca atare ea are o uri­
înaintării lor neîncetate pe ca­ ceput a fi recunoscut pînă şi de
privire la schimbul de mărfuri aşă însemnătate pentru cauza
un astfel de apărător al capita-
între R. P. R. şi R. P. Polonă păcii în întreaga lume.
pe anii 1959-1965. Acest acord
prevede creşterea considerabilă