Page 76 - 1959-01
P. 76
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA /
\Delegaţia P.M.R.
la Congresul
al XXI-lea
al P.C.U.S.
[a părăsit Capitala
La 24 ianuarie a părăsit
.Capitala, îndreptîn'du-se spie
iMoscova, delegaţia Partidului
Muncitoresc Romîn care par
Anul XI Nr. 1274 Duminică 25 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani ticipă Ia lucrările celui de-al
>XXI-lea Congres al Partidu
lui Comunist al Uniunii So
vietice.
ŞEDINŢA JUBILIARA Din delegaţie lac parte to
varăşii : Gheorghe Gheorghiu-
Dej, Chivu Stoica, Gheorghe
Apostol, Nicolae Ceauşescu şi
a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne Leonte Răutu.
Împreună cu membrii dele
gaţiei a plecat la Moscova şi
Marea Adunare Naţională s-a întru In s ă li sînt prezenţi numeroşi in al P.M .R., preşedintele Consiliului de Romîne, a spus tovarăşul Constantin ambasadorul Uniunii Sovieti
nit la 24 Ianuarie în şedinţă jubiliară vitaţi : m iniştri, conducători ai insti M iniştri al R . P . Romîne, Pîrvulescu, noi am adus prinosul recu ce la Bucureşti, A. A. Epişev.
închinată Centenarului U nirii Ţărilor tuţiilor centrale şi ai organizaţiilor Cuvîntarea tovarăşului Chivu Stoica noştinţei noastre înaintaşilor patrioţi La plecare, în Gara Bănea-
Iîomîne. obşteşti, delegaţi ai oamenilor muncii a fost subliniată în repetate rînduri şi poporului care au pus bazele statu sa, membrii delegaţiei au fost
de puternice aplauze. Deputaţii şi in lui naţional romîn. conduşi de tovarăşii Emil
Palatul M arii Adunări Naţionale are din fabrici şi uzine, ţărani muncitori,
un aspect sărbătoresc. In clădirea oameni de ştiinţă şi cultură, activişti vitaţii au ovaţionat îndelung pentru De fiecare dată, Ia 24 Ianuarie, po Bodnăraş, Petre Borilă, A-
care exista pe locul acestui palat, cu de partid, de stat şi ai organizaţiilor Partidul Muncitoresc Romîn şi Comi porul romîn îşi va reaminti cu mîndrie
un veac în urmă, adunarea electivă oameniIer muncii, generali si ofiţeri tetul său Central în frunte cu tovară şi dragoste de biruinţele celor asupriţi lexandru Drăghici, Alexandru In sudul bazinului carbonifer K u zn eţk din U .R .S .S . se constru ieşte o
a hotărît, sub presiunea maselor popu superiori, ziarişti romîni şi corespon şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care şi exploataţi din anul 1859. Moghioroş, Constantin Pîrvu puternică cen trală d ectrică raională de stat. C entrala Tom — U sin sk a înce
lare, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, denţi ai presei străine. păstrează şi duce mai departe cele mai lescu, Dumitru Coliu, general
alesul Moldovei, şi ca domnitor al bune tradiţii de luptă ale poporului Idealurile pentru care a luptat în
Tării Romîneşti, consfinţind în felul In loja corpului diplomatic au luat şi conduce opera de construire a so trecut poporul asuprit şi exploatat, în colonel Leontin Sălăjan, Şte put să furnizeze curent m inelor. P rim ele două agregate sîn t gata.
acesta constituirea statului naţional loc ambasadori şl alţi diplomaţi acre cialism ului, pentru scumpa noastră drumat de minţile cele mai înaintate
ditaţi în Republica Populară Romînă. patrie, Republica Populară Romînă, în ale vremii, au putut fi înfăptuite nu fan Voitec, Ion Gh. Maurer, In fo to : A gregatu l turbin ei nr. 1 care procură curent m inelor.
romîn. truchipare a visurilor şi năzuinţelor mai de clasa muncitoare, în frunte cu Janoş Fazekaş, Viladimir
In marele hol de marmură al pala Ora 10. Prim iţi cu puternice şi în scumpe ale maselor populare.
delungi aplauze, în sala de şedinţe so partidul său m arxist-leninist care, pre- Gheorghiu, Alexandru Bîrlă- Poporul sovietic titlmpină
tului, la loc de cinste sînt busturile sesc conducătorii partidului şi statu Au luat apoi cuvîntul deputaţii Florian luînd şi continuînd lupta eroică de
luptătorilor de frunte pentru cauza lui nostru. Dănălache, circumscripţia electorală Ra- veacuri, a dus poporul din victorie în deanu, Atanase loja, membri cu deosebii afini cel de-al
U n irii — Alexandru Ioan Cuza şi Mi- hova, oraşul Bucureşti, Constantin Nis- victorie spre realizarea unor transfor
hail Kogălniceanu. In loja din dreapta incintei iau loc tor, circum scripţia electorală Negreşti, mări uriaşe, la care nici n-au putut ai C.C. al P.M.R., membri ai XXI-lea Congres ol P.C.II.S.
to v a ră şii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, regiunea Iaşi, Elisabeta Popa, circum visa oprimaţii din vremea asupririi
In incinta M arii Adunări Naţionale, Ghivu Stoica, Gheorghe Apostol, ge burghezo-moşiereşti. guvernului, conducători ai or
sub stema Republicii Populare Roniîne, neral de armată Em il Bodnăraş, Petre scripţia electorală Bujoru, regiunea Ga
străjuită de drapele, sînt înscrise da Borilă, Nicolae Ceauşescu, general co laţi, acad. Andrei Oţetea, circum scrip Centenarul U nirii Ţărilor Romîne — ganizaţiilor obşteşti, activişti
tele festive: 1859— 1959. lonel Alexandru Drăghici, Alexandru ţia electorală Zăneşti, regiunea Bacău, marea sărbătoare de la 24 Ia n u a rie —
Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte este pentru poporul nostru încă un pri de partid şi de stat.
Sînt de faţă deputaţii M arii Adunări Răutu, general colonel Leontin Sălă- Vasile Talpalariu, circumscripţia elec lej de intensificare a luptei pentru re
Naţionale — reprezentanţii clasei mun jan, Ştefan Voitec, Janos Fazekaş, torală Baciu, regiunea C luj, scriitorul alizarea politicii înţelepte a Partidului Au fost de faţă membrii
citoare, ai ţărănimii muncitoare, ai in Vladimir Gheorghiu, Alexandru Bîrlă- Muncitoresc Romîn pentru desăvîrşirea
telectualităţii legate de popor, m ilitari deanu, Atanase Joja. Kovacs Gyorgy, circumscripţia electo măreţei opere de construire a socialis ambasadei Uniunii Sovietice Măreţele perspective puse în faţa po Toafe hidrocentralele
— demni urmaşi ai ţăranilor pontaşi, rală Cristurul Secuiesc, Regiunea Auto mului. porului sovietic, constructor al comu funcţionează prin dirijare
ai meseriaşilor şi ai cărturarilor lumi In loja din stingă incintei au luat nomă Maghiară şl acad. P. Constanti- la Bucureşti. (Agerpres). nismului, de tezele raportului care va
naţi, oare, acum un secol, prin lupta loc to v a ră şii: Ion Gheorghe Maurer, nescu — Ia şi, circum scripţia electorală Prinos de recunoştinţă înaintaşilor fi prezentat de tovarăşul N. S. Hruş- automată
lor, au înfăptuit actul istoric al U ni Mihail Ralea, Anton Moisescu, Gheor Bîrlad, regiunea Iaşi. patrioţi şi poporului care au pus bazele
rii Ţărilor Romîne. ghe Stoica şi membrii Prezidiului statului naţional romîn, şedinţa jubili 0 întovărăşire ciov de la tribuna celui de-al XXI-lea In R .S .S . Gruzină a fost desăvlrşită
Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Constantin Pîrvulescu a ară a M arii Adunări Naţionale a con Congres al P .C .U .S . însufleţesc pe oa trecerea tuturor hidrocentralelor la sis
E i exprimă voinţa fermă a po rostit apoi cuvîntul de închidere a şe stituit totodată o puternică manifestare de creştere în comun menii muncii sovietici în munca lor temul de funcţionare prin dirijare au
porului de a apăra cu străşnicie ma Tovarăşul Constantin Pîrvulescu. dinţei jubiliare a M arii Adunări Naţio a hotarîrii poporului nostru de a lupta eroică de făurire a bazelor comunis
rile sale cuceriri obţinute sub condu membru al Biroului Politic al C. C. strîns unit, sub conducerea partidului, a animalelor mari mului. tomată şi autosincronizare.
cerea partidului, în lupta sa pentru al P .M .R ., preşedintele M arii Adunări nale închinate Centenarului U nirii Ţă pentru desavîrşirea măreţei opere de
eliberarea socială şi adevărata inde Naţionale, care a prezidat şedinţa ju rilor Romîne, construire a socialismului. A 100.OOO-a combină Inginerii de serviciu primesc pe cale
pendenţă naţională a ţării, de a-şi biliară, a rostit cuvîntul de deschidere. automată semnale cu privire la sar
consacra toate forţele luptei pentru Sărbătorind astăzi în sesiunea jubi (Agerpres).
victoria socialismului în scumpa noa Prim it cu puternice aplauze, a luat liară a M arii Adunări Naţionale un Zilele trecute a luat fiinţă in de însîlozare cina turbinei şi tensiunea curentului
stră patrie. apoi cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, veac de la înfăptuirea U n irii Ţărilor satul Visca, raionul Ilia, o şi manevrează de la distanţă turbine
membru al Biroului Politic al C. C. le, punîndu-le în funcţiune sau scoţîn-
întovărăşire de creştere în co Acum doi ani şi jumătate uzina du-le din funcţiune.
mun a animalelor mari. „Gomselmas“ a început să producă Inginerii gruzini au construit un dis
încă din zorii zilei, satul era \ combine de însîlozare „SK-2,6“ . Aceste
in freamăt. Toţi gospodarii aş- j maşini au fost foarte apreciate nu nu
teptau cu nerăbdare solemnita mai în Uniunea Sovietică ci şi în Chi pozitiv care reglează în mod automat
tea inaugurării. Ceva mai tîrziu, na, Cehoslovacia, Bulgaria, Ungaria şi schimbul surplusului de energie elec
sala şcolii de 7 ani din locali intr-o serie de alte ţări. trică între sistemele energetice ale
tate era arhiplină. Cei înscrişi Gruziei şi Azerbaidjanului.
aşteptau momentul cînd se va In întrecerea socialistă organizată
./ . j t , hotărî unul din cele mai de sea în cinstea Congresului al XXI-lea al 10,6 miliarde mefri
mă evenimente din viaţa lor. Şi, P .C .U .S ., la care participă întregul de iesăiuri
Sesiuni festive ale sfaturilor populare atunci cînd el a fost înfăptuit, popor, constructorii de maşini de la a-
toţi, unul ca unul, au ales, in ceastă uzină au repurtat o nouă vic Faţă de anul 1958, cînd producţia
In dimineaia zilei de ieri la lui regional P.M.R., activişti "de ' dam Munteanu, preşedintele -în gă participanţii la sesiune au tr-o atmosferă de caldă simpa to rie : ei au terminat cea de-a 100.000-a globală de ţesături a depăşit 7 mi-
toate staturile populare din re partid şi de stat, conducători de tovărăşirii din satul Petreni. luat parte de asemenea nume tie, pe comunistul Aurel Tămaş, combină de însilozare. (Continuarc în pag. 4-a)
giunea noastră au avut loo se-' roşi cetăţeni ai oraşului Orăştie, căruia hau încredinţat sarcina
siuni festive consacrate aniver întreprinderi şi instituţii din o- La Brad care în piaţa I. V. Stalin au ju
sării Centenarului Unirii Ţărilor raşul Deva. cat „Hora Unirii“. să conducă această unitate so
Romîne. La sesiuni au partici cialistă, creată în satul lor.
pat un mare număr de deputaţi Sesiunea a fost deschisă de
şi invitaţi. In cadrul sesiunilor tov. deputat Lazăr David, secre Ieri, la orele 10, în sala Sfa După inaugurare a urmat un
s-au făcut expuneri legate de tar al Somitetului regional tului popular raional Brad a
importantul eveniment istoric de P.M.R. A luat apoi cuvîntul tov. avut Iog sesiunea festivă închi La Haţeg frumos program artistic la care ooo o o oo o » o o oooo oooo
la 24 Ianuarie 1859. Sesiunile au Dumitru Dejeu, membru în bi nată Unirii Ţărilor Romîne, unde o oo o o o o o o oo
adus omagiul oamenilor muncii roul comitetului regional de par au participat deputaţii sfatului şi-a dat concursul formaţia ar oo oo
din regiunea noastră, cauzei în tid, preşedintele Sfatului popular popular raional. Sesiunea a fost oo
făptuirii Unirii Ţărilor Romîne. al regiunii Hunedoara, care a deschisă de tov. Emilian Rişcu- oo oo oo
făcut o amplă expunere asupra ţa, şeful secţiei raionale de în- La sesiunea festivă comună, tistică din localitate. Apoi. s-a oo
La Deva evenimentului istoric de la 24 văţămînt şi cultură. a Sfatului popular raional şi rulat filmul „O noapte de car
Ianuarie 1859, Unirea Ţărilor orăşenesc Haţeg, care a avut loc naval“. Orele de fizică sînt
In sala festivă a sfatului popu Despre însemnătatea acestui în sala festivă a oraşului, au par aşteptate cu multă plă
lar regional a avut loc sesiu Romîne. Despre însemnătatea măreţ eveniment a vorbit tov. ticipat peste 450 deputaţi şi in Jocurile şi cîntecele, voia bu cere, de către elevii Şco
nea comună a deputaţilor din istorică a acestui eveniment în Ilie Rădulea, preşedintele Sfatu nă, ilustrau dorinţa şi hotărîrea Iii medii mixte din Si-
Sfatul popular regional Hune viaţa Ţărilor Romîne, au mai lui popular raional. Sau mai în vitaţi. -Sesiunea a fost deschisă cu care ţăranii muncitori de aici meria pentru că ele
doara şi din Sfatul popular oră vorbit deputaţii dr. Gheorghe scris apoi la cuvînt deputaţii de tov. Teofil Sorinca, secretar au pornit pe o cale nouă, calea sînt însoţite de expe
şenesc Deva. Au participat de a- Mocanu, Ioan Adam, miner la Vasile Sostin, profesor de isto al Comitetului raional de par belşugului şi bunăstării. De a- rienţe reuşite, pe care
semenea şi un mare număr de mina de cupru Deva, Lucreţia rie, Garol Nagy, preşedintele co tid. Despre evenimentul istoric cum, 127 familii de ţărani mun prof. Pompiliu Aluştean
invitaţi. La sesiune au partici operativei „Moţul“ din localita de la 24 ianuarie 1859, a vorbit citori din sat vor creşte în co le execută în laborato
pat şi tov. Petru Furdui, prim- Costa, preşedinta G.A.C. din te, Florea Mihoc, directorul A- tov. Gheorghe Oprinescu, preşe mun, pe păşunile comasate, un rul şcolii.
comuna Lăpuşnic şi tov. prof. dintele Sfatului popular raional. număr de 127 vite mari.
secretar al Comitetului regional Octavian Floca, directorul Mu telierelor Centrale Crişcior şi Au mai luat cuvîntul tov. Teo- , IN C L IŞ E U : elevii
P.M.R., Momeu Samoilă. Aurel zeului regional. alţii. fii Deheleanu, directorul fabricii j Printre cei înscrişi mai iutii
Bulgaren, — Lari ni Com’itclii- se află deputatul Mondula Ale M aria Surugiu, Ioan
de marmeladă Haţeg, Lada Ene- xandru, comunistul Anghelina Eniu şi Zoie Filim on
Graţierea şel, deputat în Sfatul popular Roman, Albu Aurel, Pop Cornel, din clasa a X-a, urmă
unor pedepse rind o experienţă exe
comunal Toteşti, Cristian Ste- Ioan Octavian, Sima Adrian şi cutată în laboratorul
de fizică a Şcolii me
După aceea deputaţii şi invi La Sebeş foni, deputat în Sfatul popular alţii dii mixte din Sim eria,
taţii participanţi la sesiune au de către prof. Pompi
orăşenesc Haţeg, Gheorghe Ur Merită subliniat că in aduna liu Mustean.
jucat în Piaţa sfatului popular Sesiunea festivă a Sfatului sii colectivist, deputat raional şi rea de constituire, membrii în
alţii. tovărăşirii au hotărît să-şi con
regional „Hora Unirii“. popular raional Sebeş consa
La Hunedoara crată Unirii Ţărilor Romîne a La liia struiască grajdurile necesare a- oOo Ooo
fost deschisă de tov. Gheorghe dâpostirii animalelor înscrise in
La sesiunea festivă a Sfatului cooperativă. o ooooo
Deputaţii sfatului popular ai Homoşteanu, prim-secretar al popular raional Ilia, consacrată ooooooo »0000o o
raionului şi oraşului Hunedoara Comitetului raional de partid. sărbătoririi Centenarului Unirii TEO FIL POPA o
Despre importanţa Unirii Ţări Ţărilor Romîne au participat în
s-au întrunit in sesiune festivă, lor Romîne a vorbit în cadrul CORNEL MUNTEANU ooooooo
în sada teatrului nou din Hune
corespondenţi
de către Prezidiu! doara, pentru a sărbători ani sesiunii tov. deputat Ioan Dan, afară de deputaţi şi o serie de O hofărîre a Consiliului de Miniştri
Marii Adunări versarea celor 100 de ani de la preşedintele Sfatului popular invitaţi din rîndul colectiviştilor,
Naţionale Unirea Ţărilor Romîne. raional Sebeş. întovărăşiţilor, ţăranilor indivi Vv
duali şi intelectualilor din raion.
Prezidiu! M arii Adunări Naţionale In sala pregătită sărbătoreşte In cadrul sesiunii au luat cu- Cu această ocazie deputatul Teo MASURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
a Republicii Populare Romîne a emis Ia au fost prezenţi muncitori, ingi vintul mai mulţi deputaţi şi in dor Vasiu, preşedintele Sfatului APROVIZIONĂRII POPULAŢIEI
23 ianuarie 1959 un decret pentru gra neri şi tehnicieni din marile în vitaţi, printre care. tov. Ioan popular raional, a evocat insern CU LEGUME SI FRUCTE
ţierea unor pedepse şi încetarea pro treprinderi ale oraşului şi raio Rusu, Mihai Drăghici şi alţii. nătatea marelui eveniment de a-
cesului penal pentru unele infracţiuni. nului Hunedoara, colectivişti şi cum 100 de ani — Unirea Ţă P roblem a asigu rării unei cîi m ai bune aprovizionări P rin punerea în aplicare a luluror prevederilor hotă-
întovărăşiţi, intelectuali, deputaţi La Orăştie rilor Romîne. a populaţiei cu legum e şi fructe siă în aten ţia partidu ririi se va asigura aprovizion area populaţiei cu , can tităţi
Conform decretului sînt graţiate în şi numeroşi invitaţi. lui • şi guvernului. O recen tă hotărire a C onsiliului de su ficien te de legu m e ş i ¦ fru cte de bun ă ca lita te şi la
întregime pedepsele privative de liber Sărbătorirea Centenarului U- Pe marginea acestei evocări M iniştri sia b ileşie m ăsuri im portante m enite să ducă preţuri ieftine. O rgan ele cen trale, cărora le revin prin
tate pînă la 3 ani inclusiv, pronun Printre cei prezenţi la sesiune nirii Ţărilor Romîne s-a bucurat au mai luat cuvîntul deputaţii la d ezvo lta rea legu m icultu ra, în deosebi in un ităţile so- hoiărîre • o ¦ serie de o b lig a ţii, com itetele . executive : ale
ţate de instanţe pentru infracţiunile au putut fi văzuţi deputaţii A- de un succes deosebit şi la O- Ioan Caba, V. Gabor, Crişan ciaiist-cooperaliste din agricultu ră, la crearea unor ba sfaturilor populare din în treaga J a ră , o rg a n iza ţiile ' coope
prevăzute de o serie de articole ale vram Mihuţ, preşedintele sfatului răştie. In sala arhiplină a cine Nicolae Rotarii, invitatul Ioan
codului penal şi codului justiţiei mi matografului „Vasile Roaită“ din Morţun şi alţii. Vorbitorii au
litare. popular raional, lăcătuşul Adam localitate, de dimineaţă s-a des subliniat în cuvinte calde însem
Toma de la oţelăria C.S.H., mi făşurat sesiunea festivă a Sfa nătatea acestui eveniment,
nerul Anton Rădoane din Ghelar, tului popular raional şi orăşe
maistrul constructor Anton Lasz-
De asemenea se graţiază în întregi lo de la I.C.S.H., lăcătuşul Con nesc. La sesiune au participat La Alba lulia zine legum icole siluaie în apropierea oraşelor, şi cen tre ratiste şi ale com erţului de sta t, organele de p a rtid ' sînt
me pedepsele privative de libertate, ră stantin Berbec de la Uzina coc- numeroşi invitaţi din întreprin lor m u n cito reşti; ea reglem en tează totodată sistem u l de datoare să lupte c u . toate forţele pentru îndeplinirea
mase definitive, pînă la 5 ani inclu sochimică şi mulţi alţii. derile şi instituţiile oraşului O- Sîmbătă, 24 ianuarie, lâ orele contractări şi achiziţii, precum şi desfacerea leg u m elo r. şi n eîntirziaiă a sarcinilor im portan te şi de răspundere
siv, pronunţate de instanţe, dacă la Despre însemnătatea actului râştie, invitaţi din sectorul so 9, a început. în sala de şedinţe lru delor. ce. le sîn t trasate in această direcţie.
data publicării decretului cei condam Unirii şi rolul maselor populare cialist al agriculturii din raion. a Sfatului popular raional lu
naţi au o vîrstă de 60 de ani sau la înfăptuirea acestuia a vorbit Despre importanţa sărbătorii crările sesiunii festive a Sfatu Consiliul 3e M iniştri al Republicii comerţul socialist. In hotărire se ara Legumele — cultură
mai mult, ori sînt femei gravide sau tov. Ioan Ardeleanu, preşedinte lui popular orăşenesc şi raional, Populare Romîne a aprobat recent o tă, printre altele : aducătoare de mari
cu copii pînă la 3 ani, sau sînt mi le Sfatului popular al oraşului Centenarului. Unirii Ţârilor Ro închinate Unirii Ţărilor Romîne. hotărire privind organizarea produc
nori, cu excepţia anumitor infracţiuni. Hunedoara’. Despre importanţă acestui act a ţiei de legume şi fructe, reglementa In vederea satisfacerii cerinţelor venituri
mîne a vorbit tov. Alexandru vorbit tov. Ioan Popa. directorul rea sistemului de contractare şi achi mereu crescînde ale populaţiei din
Pentru infracţiunile prevăzute de Pe marginea expunerii făcute bibliotecii documentare „Batya- ziţii precum şl reglementarea desfa oraşele’ şi centrele muncitoreşti, pre Producerea şl valorificarea prin o
decret pentru care s-a hotărît graţierea au luat cuvîntul tovarăşii Dumi Ş.uluţiu, prim-secretar al Comi neum“ din localitate. După expu cerii legumelor şî fructelor 3e către cum şî a industriei socialiste cu mate gânizaţiife ele stat şl cooperatiste
pedepselor, procesul penal nu va inai tru Dună, inginer la uzina coc- rii prime, concomitent cu dezvoltarea legumelor "şi fructelor s-a dovedii
îî pornii, iar dacă a fost pornit în sochimică, învăţătorul Ignat Cu-- tetului raional de partid şi de nerea’ făcută âui luat cuvîntul agriculturii s-au dezvoltat ‘ legumicul
cetează. peţ din oraşul Hunedoara şi A- tura şi pomicultura. (Continuare in pay. 3 «1
putat în sfătui popular raional. numeroşi 'deputaţi şi Invitaţi.:
Asistenţa a aplaudat îndelung
conferinţă. • . • «•*-
La b'uciirîâ sărbători?,- pe îirf-
