Page 77 - 1959-01
P. 77
Pag. 2 ' W B f â U Î SOCIALISMULUI Nr. 1274
4\
Q â ieeM ixlild O DISCUŢIE UTILAgîşte. Anul trecut ea ne-a adus
venituri frumoase şi la fel ne
va aduce şi în acest an.
Colectiviştii au aprobat-o. A- Avem în regiunea noastră sănătos. „Tinerele noastre — a
Dacă ai să întrebi pe orice co membrii consiliului de conduce poi, ea a discutat şi cu alte fe întreprinderi şi instituţii care, spus vorbitoarea — trebuie să
lectivist din comuna Daia, raio re. Intre ei se afla şi o femeie. mei despre cele hotărîte de con datorită specificului muncii, sînt se respecte reciproc. Numai aşa.
nul Sebeş, care este cea mai .ac Mi s-a spus că e tovarăşa Ana siliu! de conducere. Toate şi-au încadrate mai mult ' cu femei. vom ajunge ca intre noi să se
tivă femeie din gospodărie, vei Groza. Adunarea fusese convo- exprimat hotărîrea să realizeze Printre acestea se găsesc nume închege o adevărată prietenie
primi fără doar şi poate acelaşi cată pentru ca să se discute pro cele prevăzute în plan. roase tinere. De educaţia lor se Tot in cadrul discuţiilor a
răspuns de fa toţi este tova iectul planului de producţie al După şedinţă discuţiile au fost ocupă in primul rînd organiza luat cuvîntul şi tînăra Elena
răşa Ana Groza. Faptele confir gospodăriei pe anul 1959. Dis ceva mai libere. Unii au înce ţiile de partid şi celelalte orga Zgîrdea, care s-a referit la com
mă întrutotul acest lucru. cuţiile erau aprinse. Fiecare ve put cu aducerile aminte.
nea cu propuneri de îmbunătă nizaţii de masă. portarea fetelor în blocurile de
...Cu cîteva zile în urmă am ţire a planului. — Cum a devenit de fiotărîtă
vizitat gospodăria agricolă co şi Ana asta a noastră — a spus Despre o problemă de edu locuit, arătind că şi aici. fetele
lectivă din comuna Daia. La — Noi, femeile, a spus tova unul. Cînd a venit în colectivă
în anul 1950, la înfiinţare, a- caţie a avut loc de curînd la trebuie să dea dovadă de bune
fabrica chimică din Orăştie o gospodine.
sediul gospodăriei erau strînşi răşa Ana Groza, credem că este bia că scoteai o vorbă de la ea. discuţie între tinerele fete şi
femeile mai in vîrstă. Aici s-au Despre sarcinile tinerelor fe
mai mulţi colectivişti. Erau bine să mărim crescătoria de Cît despre treabă aşa şi aşa. te privind pregătirea lor ca vii
toare gospodine şi mame, a vor
Ba venea la lucru, ba nu venea. abordat o serie de probleme. bit tov. inginer Doina Bălan.
Cînd s-a făcut socoteala roade Cea mai importantă insă se pa Arătind necesitatea ca acestea
Grypa sanitară de cartier lor primului an, parcă totul s-a re a fi problema ridicată de tov. să cunoască încă de pe- acum,
schimbat. A văzut cu ochii ei inginer Aurora Popa, privind cum să prepare diferite mincă-
ce-i aia colectivă. A vorbit de
comportarea tinerelor fete în so ruri, vorbitoarea a propus ca
toate acestea şi altor femei, ve cietate. S-a arătat, de pildă, că în cadrul căminului să ia fiinţă
Cu săptămîni în urmă, comite tovarăşa Iuliana Kapel, secreta cine şi prietene, ca Maria Popa,
tul de secţie al cartierului discu ra secţiei de Cruce roşie. Paraschiva Toma, Ana Bicu şi unele tinere din fabrică — pu o bucătărie comună.
tase cu cîteva gospodine des altele. Astăzi şi ele sînt colecti
pre formarea grupei sanitare din In cadrul secţiei au luat fiin viste. ţine la număr — au pe stradă Alte vorbitoare au propus ca
cartier, despre cursurile de pre ţă de curînd şi trei posturi sani
gătire, cbemînd femeile să par tare de prim ajutor, la locuinţele Acum, Ana Groza parcă nu o comportare necorespunzătoa tot la cămin să se înfiinţeze un
ticipe Ia această frumoasă ac gospodinelor Terezia Haidu, Iu
liana Kapel şi Carolina Kopsin. mai pridideşte cu treburile. Tre re : fie că umblă cu rochii de cerc de citit, să se deschidă o
modate, fie că îşi fac o coafură bibliotecă şi să se organizeze
'( Tovarăşa Maria Toplrceanu, membră de partid, lucrează j ţiune de ocrotire a sănătăţii. Fiecăreia i s-a dat un dulăpior buie să se ocupe de casă, apoi ieşită din comun, fie că nu se chiar unele şezători în care ti
\ de 13 ani ca depănătoare in secfia depănat fire a fabricii de trii Mai multe gospodine, printre cu pansamente, medicamente şi de comisia de femei din gospo comportă cu respect faţă de cei nerele fete să înveţe diferite cin-
care Viorica Stupu, Dorina Do- instrumentele necesare primului dărie, a cărei responsabilă este,
? colaje „Sebeşul" din Sebeş. In acest timp a acumulat o bogată \ brescu, Ghizela Szabo şi altele, ajutor. de mobilizarea femeilor la cursu mai în vîrstă etc. tece şi să-şi povestească una
au înţeles chemarea şi s-au în rile de îndrumare politică şi de
c experienţă în muncă, din care împărtăşeşte cu drag şi tovarăş scris printre primele la cursuri Comitetul secţiei de Cruce ro cîte altele. Apoi, munca de mem In discuţiile purtate, tov. Au alteia mai deschis anumite pro
le de pregătire. Nu a vrut să şie de cartier Petrila are în gri bră a consiliului de conducere
' şeior ei de muncă mai tinere. Ea se numără printre frm ta-\ rămînă înafara acestei acţiuni ja sa şi felul cum sînt întreţi rora Popa nu a scăpat din ve bleme de viaţă etc.
nute din punctul de vedere al
1şele secţiei. Zilnic îşi. depăşeşte sarcinile de plan în medic cu{ dere să amintească nici com In general, discuţiile au fost
15—20 la sută, dind lucru numai de calitate. î portarea demnă a fruntaşelor în pline de învăţăminte pentru com
In clişeu : tovarăşa Maria Toplrceanu, la maşina de depănată
nici utemista Adriana Croitoru curăţeniei străzile, cantinele, să îi cere şi ea timp. Dar Ana Gro producţie, ca Paraschiva Grigo- portarea de viitor a tinerelor fe
din comitetul orăşenesc IJ.T.M. lile de spectacole din oraş. Ele za nu se plînge. Cu răbdare şi
Deputata din cătunul se îngrijesc de toate probleme chibzuinţă Ie face pe toate, aşa re, Maria Popescu şi altele care te şi considerăm că asemenea
Măgura Aşa se face că într-una din le sanitare din cartier, veghind cum trebuie.
zi'lele lunii decembrie ale anului la sănătatea oamenilor muncii. fac cinste întregului colectiv de discuţii vor fi foarte utile şi in
trecut la policlinica din oraşul V. F.
Petrila se adunaseră mai mult GHIZELA BESSENEY muncă. viitor, nu numai la fabrica chi
de 20 femei, de diferite vîrste.
Tînăra Eugenia Bogdan a mică din Orăştie, ci şi în alte
spus că unele fete din fabrică întreprinderi sau instituţii unde
Un lucru atrăgea atenţia. Fie mai manifestă invidie faţă de lucrează tinere fete.
care purta cu ea cîte un caiet.
Cum traversezi calea ferată Rozalia Stingă să fie deputată După aceea au intrat cu toate altele şi că acest lucru nu este i. AIAMEA
Brad— Gurabarza şi o Lei pe în circumscripţia electorală oră în incinta policlinicii şi ca nişte
drumul întortochiai care urcă şenească nr. 16.
pînă spre sanatoriu, dai, la un
moment, de nişte case răzleţe. Datorită acestei femei, depu şcolari sîrguincioşi au luat loc
Toate la un toc formează cătu
nul Măgura., aparţinător ora tate, cătunul Măgura a fost de în bănci'le din sala de pansa VETERANELE
şului Brad. O parte din locui curînd electrificat. Bineînţeles, mente. Erau membrele grupei
torii acestui cătun se ocupă cu
creşterea vitelor şi pomicultura, că alături de ea au muncit cu sanitare de cartier din Petrila.
iar alţii continuă tradiţia stră
multă însufleţire in această ac Veniseră la cursurile de pregăti In secţia marochinărie nr. 1 ţie au fost calificate de ea. As
moşilor lucrind la diferite mine ţiune toţi. cetăţenii din cătun. re a grupei. In caiet fiecare a a fabricii de piele „Simion Băr- tăzi este una din cele mai har
Numai familia lui Todor Dană, ! notat prima lecţie : „Noţiuni e- nuţiu“ din Sebeş, lucrează mai nice din secţie. îşi depăşeşte lu
din raion. Cu toţii însă sint oa a prestat la transportul şi plan multe femei. Două din ele sint nar norma de producţie cu
tatul stupilor zeci de ore mun lementare de anatomie“, predată însă veterane in secţie şi chiar 70—80 la sută.
meni harnici şi pricepuţi. in fabrică.
că voluntară. 'Meritul deputatei de tov. dr. Mircea Neag. Aşa au Cealaltă muncitoare, veterană
Printre aceştia se numără şi Rozalia Stingă constă şi în fap început cursurile de pregătire a Una este tovarăşa Rozina Na- a fabricii, este tovarăşa Marga
tul că ea a mobilizat cetăţenii primei grupe sanitare de cartier vrodi. E o femeie de statură mi reta Apolzan. A venit in fabri
Rozalia Stingă, care in ultimii şi in acţiunea de repararea u- j din raionul Petroşani. că, blajină şi tare harnică. Lu că acum 16 ani. Deseori poves
Secţia de cartier din Petrila crează în fabrică de 25 de ani. teşte celor mai tinere, de schim
ani a reuşit să cîştige o încre nei porţiuni din şoseaua care Cunoaşte bine fabrica, încă de
trece prin cătun, ta desfundarea înfiinţată în vara anului 1958 pe vremea capitaliştilor. A cu bările care s-ati făcut in fabri
dere unanimă in riadul cetăţe că in aceşti ani şi la care ea
şanţurilor şi la alte lucrări me cuprinde în rîndurile ei peste Unul din ’posturile sanitare de prim ajutor organizat de noscut şi mizeria şi asuprirea a fost martoră. Cit despre hăr
nilor. Ea este o femeie liniştită nite să facă din cătunul Măgu 700 membri de Cruce roşie. Ea din acea vreme. Acum, fabrica nicie, aproape că este de neîn
ca şi viaţa ei este alta. Multe trecut. Zilnic îşi depăşeşte sar
şi depune toate eforturile pen ra ,un cătun frumos, demn de a înregistrat rezultate frumoase comitetul de Cruce roşie din Petrila, funcţionează la locuinţa din muncitoarele tinere din sec cina de plan cu 50—60 la sută.
tru buna gospodărire a cătunu
lui. "De multe ori oamenii dis hărnicia deputatei Rozalia Stin în acţiunile sanitare întreprinse tov. Iuliana Kapel. , Pentru hărnicia şi modestia
lor, cele două muncitoare sînt
cută intre ei şi spun că nu au gă şi a cetăţenilor care îl lo de Comitetul raional Petroşani. In clişeu: tov. Iuliana Kapel, dă primul ajutor sanitar
greşit atunci cind au votat ca cuiesc. In aceste acţiuni s-a remarcat i gospodinei Iuliana Pop.
Să folosim metode adecvate rezultate pozitive în munca cu special au fost amintite raioa trebuie neîntîrziat remediate cu iubite de întregul colectiv.
în nimica cu femeile femeile a vorbit şi tovarăşa Va-
silico Adam, secretara Comite nele Alba, Hunedoara şi Ilia în ajutorul comitetelor raionale de — SE2—
tului raional de femei Orăştie. care s-au deschis pe parcursul partid.
— Un interes deosebit a stîr- Fruntaşele urineiprimei etape noi cursuri.
nit printre cursante citirea de di In încheiere a luat cuvîntul
ferite fragmente din literatura
noastră şi sovietică. La cercul — Faţă de instrucţiunile Con tovarăşa Sanda Ciuceanu, preşe
din comuna Cioara, bunăoară,
Zilele acestea a avut loc la problemele care le preocupă, în chiar de ea despre viaţa femei s-a făcut lectură din romanul siliului Naţional al Femeilor în dinta Comitetului regional al fe La uzina „Victoria" Călan lu
Deva o şedinţă lărgită a birou toată diversitatea lor. In ultimul lor, despre -pace etc. Femeilor Alitrea Cocor. Şi fragmentul, a- să — a arătat tov. Gîrhoveanu meilor, care a făcut o sinteză a crează peste 300 de femei. Mul
lui Comitetului regional al fe timp, Ia lecţii s-au purtat dis le place şi vin cu bucurie la les cu pricepere, a plăcut, Lo — nn s-au cuprins nici pe de discuţiilor şi rapoartelor prezen te din acestea sint fruntaşe la
meilor unde s-a analizat activi cuţii despre expunerea făcută de curs. Aceeaşi bucurie o mani alte cercuri, femeile vin la curs parte numărul de membre din tate, accentuînd asupra măsuri locul lor de muncă. Printre ce
tatea depusă în prima etapă a tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la festă şi cursantele din Stremţ. cu furca de tors, cu lucru de comiiefe.ie şi comisiile de femei lor ce trebuie luate pentru îm le mai harnice se numără co
cursurilor de îndrumare şi s-au plenara din noiembrie 1958, des Şi propagandista de aci foloseş mină etc. Aşa e la Turdaş. Ln în cursurile de îndrumare, fn bunătăţirea activităţii cursurilor munista Iuliana Roman, de la
fixat obiectivele etapei a ii-a ce pre racheta cosmică lansată dc te forme atractive în munca cu acest cerc am invitat oameni raionul B rsd. dc* pildă, car? are de îndrumare în etapa a 11-a. secţia montaj, Iuliana Bauman,
se va desfăşura pînă la 28 fe Uniunea Sovietică etc. Pentru ca femeile. După lecţie ea discută competenţi care au vorbit ia aproape 190 de sate nu s-au des strungăriţă la secţia nipluri şi
bruarie a.c. La şedinţă au par aceste discuţii să fie fructuoase, cu sătencele, le dă sfaturi gos timpul potrivit cursantelor din chis decîi 20 do cursuri, iar în — Este indicat — a spus tov. Rozalia Teodor. Ele îşi depăşesc
ticipat preşedintele comitetelor ele trebuie conduse cu pricepe podăreşti, reţete de prăjituri, ci istoricul regiunii noastre, con raionul Petroşani, unde sînt a- Sanda Ciuceanu — să se gene norma de producţie lunară, In
raionale ale femeilor, responsa teşte articole interesante din re cretizînd cu date despre locali fîte.a solii de mineri care aşteap ralizeze şi extindă metodele care medie cu 30—-10 la sută.
bilele cursurilor de îndrumare şi re. De aceea o mare atenţie tre vista „Femeia“ etc. In multe clin tatea respectivă. Pe femei le-a tă ajutorul si sprijinul nostru, au dat cele mai bune rezultate
instructoarele voluntare de pe buie acordată recrutării şi in cursurile noastre se foloseşte cu interesat aceste chestiuni şi par sînt doar 15 cursuri. Oare s-n în munca cursurilor de îndruma Rezultate bune in procesul de
lingă Comitetul regional al fe struirii propagandistelor. !n ca succes diafilmul, mai ales cînd ticipă în număr tot mai mare. făcut totul pentru a lărgi nu re. Cele mai bune propagandiste
meilor. zul cînd propagandistele nu se se expun lecţii legate de bogă mărul cursurilor şi cursantelor de la aceste cursuri să fie an producţie înregistrează şi co
preocupă de bunul mers al cursu ţiile patriei. S-a practicat toto Multe dintre participantele la în aceste raioane de mare im trenate în schimburi de experi
Printre cele mai importante lui, acestea trebuie ajutate. Un dată, după împrejurări, metoda discuţii au subliniat ajutorul portantă pentru economia noas enţă, cu alte propagandiste de munista Lili Brănescu, de la
probleme discutate, a fost folo mare accent trebuie să se pună stimulării cursantelor cu bilete preţios primii din partea comite tră naţională ? Fu cred că nu, la cursurile din comunele înve
sirea unor metode cît mai de asemenea pe concursul învă gratuite la concerte, spectacole telor raionale de partid. A reie şi aceasta este o lipsă serioasă. cinate. Trebuie de asemenea, să secţia turnătorie. în tot timpul
eficace în munca de mobilizare ţătoarelor de la sate. Ele au şi etc. Cel mai important însă este şit însă că acest ajutor ar putea S-au arătat aci unele greutăh se pună un mai mare accent pe.
a femeilor ia aceste cursuri. Nu pregătirea şi autoritatea necesa ca lecţiile să fie bine pregătite, fi în unele cazuri mai eficient. în munca de îndrumare a cursu atragerea învăţătoarelor în rîn- anului trecut tov. Brănescu s-a
meroase participante înscrise la ră unei expuneri corespunzătoa Cea mai mare parte a lecţiilor rilor din satele de munte din dul propagandistelor. In ceea ce
cuvînt, au arătat, în funcţie de re a lecţiei în acelaşi timp pu să fie expuse liber, nu citite şi despre partid au fost ţinute de cauza lipsei mijloacelor de trans priveşte mobilizarea femeilor la menţinut în fruntea întrecerii.
specificul local al raionului în ţind realiza şi o frecvenţă regu să fie legate cu exemple din activişti de oartid. Totuşi, la cî port. Dar cum se mai motivea frecventarea cursurilor, este in Şi in prima jumătate a acestei
care-şi desfăşoară activitatea, ce lată. specificul local. In raionul nos teva cursuri* în raionul Alba, ză atunci la Deva. unde sînt a- dicat să nu se mai folosească
forme de muncă s-au dovedit a tru, de pildă, s-a vorbit de fe Brad, Ilia şi Petroşani aceste sigurate toate condiţiile dc mo mobilizarea femeilor prin şcolari. luni tovarăşa Lili Brănescu s-a
îi mai atractive pentru activiza Tot atît de amănunţit a vor lul cum munceau femeile pe mo lecţii au fost predate defectuos, De asemenea, nu trebuie lăsata
rea unui cît mai mare număr dc bit şi tovarăşa Valeria Constan- şia boierului cu botniţele la gu uneori de oameni necompctonţi. menţinut in fruntea întrecerii
femei. tinescu, responsabila cursurilor ră ca să nu mănînce struguri.
de îndrumare din raionul Alba. La lecţia despre apiirarea avutu Lupul cuvîntul tovarăşa Dumi depăşindirşi norma de produc
Astfel tov. Victoria Opincaru, lui obştesc, a fost invitată o to tra Gîrhoveanu, instructoare a ţie cu 45 la sută.
preşedinta Comitetului raional al — Sînt unele cercuri — a a- varăşă asesoară populară de la
femeilor din Sebeş a arătat că rătat vorbitoarea — în care pro tribunal care a vorbit despre Consiliului Naţional a! Femei In secţia electrică a uzinei,
prima condiţie pentru obţinerea pagandiştii realizează o foarte procesele judecate pentru dela lor, a arătat ca fapt pozitiv, ac intilmm pe tov. Adaria Lucaci,
unei frecvenţe bune la cursurile bună frecvenţă. Cum fac ei ? I.a pidări, concretizînd cu exemple tivitatea desfăşurată de cursu
de îndrumare este folosirea unor cursul din Vinţu de Jos, de e- din satul respectiv. In ace^t fel, rile de îndrumare din satele de bilizare şi îndrumare ? De ce Ia munca de mobilizare în sarcina membră de partid, mecanică la
metode atractive de predare a xemplu, participă înafara de am reuşit să realizăm o frec munte. De asemenea, a eviden cursurile de îndrumare din Deva propagandistei. O membră a co secţia de pompe şi pe candida
lecţiilor. cursante încă 10 femei neînscri- venţă de sută Ia sută la unele ţiat iniţiativa luată de unele co nu sînt cuprinse nici 50 la sută mitetului de femei local trebuie ta de partid Victoria Roşu, bo
se. Secretul este următorul. Pro cursuri, iar la altele de 70-80 mitete de femei pentru deschide din numărul de membre ale co să facă acest lucru şi să răs binatoare în brigada de tine
— Noi — a arătat tov. Opin pagandista cursului, învăţătoa Ia sută. rea de noi cursuri de îndruma misiilor de femei ? Oare în Deva pundă în fata comitetului raio ret nr. 1, care sînt exemplu de
caru — ne-am orientat ca îna rea Maria Dragosin, înainte de re după necesităţile locale. In nu s-au putut deschide mai mult nal al femeilor de realizarea urmat în muncă.
inte sau după predarea lecţiei a începe expunerea lecţiei, re Despre metodele care au dat de 3 cursuri ? Realitatea este sarcinilor.
să discutăm cu femeile despre cită cursantelor versuri scrise
că nu s-a depus destul suflet Cele 218 cursuri de îndruma Femei fruntaşe în producţie
în această muncă, că înscrierile re din regiune trebuie să desfă sînt şi la fabrica de semicocs.
au fost făcute defectuos, fără a şoare în etapa a H-a o şi mai Printre acestea se numără iov.
se sta de vorbă cu fiecare în susţinută muncă de educare a Maria Belu, care lucrează la
parte. De asemenea, expunerea femeilor, astfel ca sarcinile tra banda de alimentare a cupto
lecţiilor nu a fost făcută de că sate de Conferinţa regională de rului. f
tre persoane competente şi Ia un partid să fie traduse în viaţă. ROZALIA CUTEAN
nivel accesibil. Aceste lipsuri G. s. corespondentă
