Page 78 - 1959-01
P. 78
DRU MUT: s n n t A t V*MUrU1 Pag- 3
C oncursuri „Irani K É 44 înşiruirea periodică
pe tem a Unirii a aparatului raional de partid
LA ALBA JULIA Comitetul raional de partid către secretarii comitetului ra
Hunedoara manifestă o grijă ional. Aşa, de pildă, în zilele
Intrările Ta sala de spectacole eleve cu bujori în faţă, poftind-o La centrul mecanic deosebită faţă de instruirea a- de 20 şi 21 ianuarie aparatul a
a Casei raionale de cultură din Otopeni, se desfăşoa paratului său, asigurînd pregă fost instruit în problemele orga
Alba Iulia, au fost luate ca a- la microfon. ră din plin repararea tirea aparatului în aşa fel in nizatorice de către tov. Gheor-
salt. Valuri de vîrstnici şi tine — Ziarele „Steaua Dunării", tractoarelor. cit acesta să cunoască în mod ghe Munteanu, secretar al co
ret se îngrămădeau pentru a a- amănunţit sarcinile ce stau în mitetului raional de partid, în
!unge la un loc cit mai aproape „Romînul", „Dîmboviţa", mani IN FOTO: Un as îaţa organizaţiei raionale de problemele de propagandă şi a-
de scenă. Sala, cu cele peste festul „Dorinţele romînilor" etc. pect din timpul lu partid şi modul cum trebuie să gitaţie şi ale muncii culturale de
800 de locuri, se umpluse in etc., a început eleva să spună. crului. muncească pentru organizarea masă, de către Ioachim Moga,
citeva minute. muncii şi exercitarea controlului secretar al comitetului raional
Răspunsurile veneau prompte, w îndeplinirii sarcinilor. de partid, iar în problemele a-
La concursul „Drumeţii ve fără ezitări, fără şovăieli. S-au griculturii de către tov. Ioan
pregătit şcolarii, nu glumă. Mai la i m ii preoiiipare p t n É s l p w i In acest scop, o dată pe lună, Radovîcî, secretar af comitetu
seli", organizat pe tema şi în ales Dan Demco, Eugenia Bor iB if ă iit o li de partid Io raionol Haţeg au loc la comitetul raional de lui raional de partid. Cu acest
cinstea Centenarului Unirii Ţă za, Eronim Munteanu, Maria partid şedinţe de instructaj. îna prilej s-au dat indicaţii asupra
rilor Romine, au participat re Rusu, Constantin Popooici şi In anul şcolar 1958-1959 s-a şi Sîntămărie-Orlea (cercuri de Munteanu din Subcetate, Traian intea acestor şedinţe unii secre metodelor şi stilului de muncă,
prezentanţi ai claselor a X-a Viorica Bîscă au dat răspun înregistrat, în cadrul învăţămîn- studiere a Istoriei P.M.R.), Ştei Bardan din Giopeia, Tiberiu tari ai comitetelor de partid şi iar participanţii la instructaj au
suri apreciate atît de comisie tului de partid în raionul Ha Toteşti, şi Gîrneşti (cursuri se Orăşianu de Ia sfatul popular al instructori teritoriali prezintă pus întrebări, au cerut lămuriri
ale şcolilor medii nr. / şi 2 din cît şi de asistenţă. ţeg, o îmbunătăţire simţitoare rale anul I şi II), precum şi ma oraşului Haţeg şi Aurel Neges- scurte informări verbale pri în ce priveşte realizarea anumi
localitate. faţă de anul trecut. Datorită joritatea cercurilor de studiere cu din Ruşi şi alţii. vind diferite domenii ale mun tor sarcini de partid şi au pri
Pină aproape de sfîrşit, re faptului că biroul comitetului ra a statutului P.M.R. unde frec cii de partid, se pun întrebări, mit răspunsurile şi indicaţiile
Pe scenă, o masă încărcată zultatele concursului indicau e- ional de partid a luat din timp venţa atinge doar procentul de Lipsurile existente în desfăşu se trag concluzii şi se indică a cuvenite.
cu cărţi. In sală, întrebarea galitate intre cele două clase. măsurile cuvenite, în învăţămîn- 60-70 la sută. rarea învăţămîntului de partid fi folosite cele mai bune metode
„cine va cîştiga" trecea ca o Se părea, totuşi, că va cîştiga tul de partid a fost încadrată se datoresc in bună parte şi de muncă. Aceasta constituie şi Organizarea lunară a acestor
ştafetă, printre cei prezenţi. pină la urmă, şcoala medie nr. majoritatea membrilor şi candi Slaba frecvenţă a cursanţilor controlului 9lab exercitat de că un schimb de experienţă în mun
1. Răspunsurile elevilor acestei daţilor de partid, iar numărul în cercurile menţionate mai sus, tre responsabilul seminarului ca de partid. instructaje va duce şi pe viitor
Un ropot de aplauze întrerup şcoli erau, parcă, mai complec cercurilor şi cursurilor a crescut se datoreşte în mare parte lip permanent, fapt care a provocat
se discuţiile, părerile şi vacar te, mai detailate. în mod simţitor faţă de anul sei de preocupare manifestată o oarecare delăsare şi din partea In şedinţa de instructaj se la ridicarea nivelului muncii de
mul de la galerie. trecut. A crescut, de asemenea, de unele comitete comunale de unor comitete comunale de par face instruirea şi pregătirea a-
Au început întrebările „ful şi numărul cercurilor din învă- partid şi birouri ale organizaţi tid şi birouri ale organizaţiilor paratulur în cele mai diverse partid, la o îndrumare şi un
Pe scenă apărură prezidiul, ger". Totul a mers bine pină la ţămîntul politic U.T.M. îmbucu ilor de bază în problema mobi de bază. domenii ale muncit de partid de
apoi examinatorul, tovarăşul una din întrebările la care unul rător este şi faptul că la majori lizării cursanţilor. De aceea, nu control cît mai calificate asupra
din reprezentanţii şcolii medii tatea cercurilor, spre deosebire este de mirare că există unii Pentru ca aspectele negative
Traian Mîrza. nr. 1 s-a poticnit. A fost sufi de anii trecuţi, frecvenţa s-a cursanţi ca: Domnica Pipau, So- să fie înlăturate cît mai curînd, activităţii organizaţiilor de par
După punerea in temă, lega cientă enunţarea greşită a da îmbunătăţit în mod simţitor. Aşa lomon Gardean, Matei Pipau, pentru ca situaţia învăţămîntului
tei privind, conferinţa ambasa este cazul la cercurile de stu Maria Pogan (din_satul Ştei), de partid să se îmbunătăţească, tid, de stat şi economice.
tă de sărbătorirea evenimentu dorilor de la Constantinopol, diere a statutului P.M.R. de Ia este necesar să se exercite un
lui, examinatorul invită la mi care a hotărit, la 24 hmuarie staţia C.F.R. Haţeg şi G.A.S. Ioan Vasiu, loan Pîrvan (de Ia control mai riguros de către co Un începui promiţător
crofon pe reprezentanta şcolii 1862, contopirea celor două a- Sîntămărie-Orlea, unde procen cooperativa „Retezatul“ Haţeg), mitetul raional de partid, comi
medii nr. I. Aceasta alese între dunări legiuitoare întruna sin tajul frecvenţei la învăţămînt Irina Kiss, Florica Tocar şi Ma tetele comunale, organizaţiile Gospodăria agricolă colectivă ce timpul le va permite, îşi vor
gură, după care statul nostru se menţine la 90-95 la sută. La ria Coşeru (din organizaţia de de bază şi responsabilul se din Hăşdat, raionul Hunedoara, construi un şopron pe o lungi
bările fără soţ. va purta numele de Rominia, cercul de economie concretă de bază sat Baru-Mare) care ab minarului permanent. însăşi a luat fiinţă în prag de iarnă. me de 15 m. Pentru aceasta,
Răspunsul la întrebarea intiia, pentru ca şcoala medie nr. 2 să la fabrica „Ceramica'1 din Ba- sentează în mod sistematic de grupul de lectori de care De atunci prea multe lucruri
fie declarată ciştigătoarea con ru Mare frecvenţa este de sută la învăţămînt. dispune seminarul permanent n-au făcut colectiviştii. Dar, din încă din luna decembrie şi-au
„Care sint cronicarii veacului cursului „Drumeţii veseli". Ia sută, iar la cercul de filozo trebuie să fie repartizat pe te preocupările lor se poate dedu procurat 10 m. c. lemn de con
al XVII-lea, care au exprimat în fie de pe lîngă tribunalul popu O altă lipsă ce se manifestă ren, să răspundă de activitatea ce uşor că sint hotărîii să tran
lucr Irile lor ideea de neam şi La distribuirea premiilor, e- lar din Haţeg — de peste 95 în domeniul învăţămîntului de unor cercuri şi să ajute efectiv sforme gospodăria într-un ade strucţie. In primăvară, nu vor
limbă", a fost mai mult decît levele Margareta Negruţac, re la sută. partid în raionul Haţeg este par propagandiştii. Comitetul raio vărat centru de atracţie pentru trece nici două săptămîni şi —
un răspuns. „Eleva Margareta prezentanta şcolii medii nr. 1 ticiparea slabă a propagandişti nal de partid va trebui ca în toţi ţăranii muncitori cu gospo
Negruţac ne-a ţinut o adevărată şi Mirela Opriţa, reprezentanta Printre aspectele pozitive se lor la cursurile de pregătire or timpul cel mai scurt să ia şi alte dărie individuală. aşa cum spunea preşedintele co
prelegere', a anunţat profeso poate cita şi faptul că marea ganizate de către seminarul per lectivei, tov. Iosif Nagy — va
rul examinator. Intr-adevăr, lu şcolii medii nr. 2, au fost de majoritate a cercurilor şi cursu manent de pe lîngă comitetul măsuri menite să ducă Ia îmbu Primele zile-muncă n-au fost
xul de amănunte, precizia date clarate ca fruntaşe ale concursu rilor de. partid din raionul Haţeg raional de partid. Trebuie arătat efectuate de colectivişti la cîmp, fi terminată această construc
lor şi răspunsul curgător, au lui. Ele au primit drept recom se află cu femele Ia zi, învăţl- că frecvenţa propagandiştilor la nătăţirea muncii în domeniul în pentru că lucrările din campa ţie.
pensă, cele mai multe cărţi. aceste cursuri se ridică abia la nia de toamnă se sfîrşiseră toc
cules aplauze. mîntul desfăşurîndu-se conform 60 la sută. Aceasta se datoreşte văţămîntului de partid. mai cind gospodăria a luat fiin De asemenea, foreocupaţi ca
— Mirela Opriţa, de la şcoa Cele două echipe de pe scenă programului iniţial. în parte faptului că nu toţi se ţă. Aşa se face că, la început, anul acesta să obţină o recol
s-au unit şi au cîntat entuziaste cretarii comitetelor comunale de NtCU SBU CH EA aşa cum sade bine omului gos tă cît mai bogată de cereale,
la medie nr. 2 ne va răspunde „Hora Unirii". Cu toate acestea, în desfăşura podar, şi-au făcut rînduială în colectiviştii au transportat pe te
la o întrebare cu soţ • „Citeva rea învăţămîntului de partid partid manifestă suficient inte Anunţ casă. Au amenajat două graj renurile gospodăriei peste 300
din ziarele şi manifestele tim mai persistă numeroase lipsuri duri pe care le-au primit de la care cu gunoi de grajd.
pului care au militat pentru U- care se cer grabnic lichidate. sfatul popular. Le-au podit cu
nire, se adresă, tov. Mîrza unei Faptul cel mai grav este acela scîndură, le-au văruit, au repa Începutul este promiţător şi
că într-o serie de comune şi sa rat uşile şi ferestrele. Acum colectiviştii din Hăşdat sînt ho-
LA SEBES grajdurile au un aspect plăcut, tărîţi ca aşa cum. au început să
te, ca Silvaşu Superior, Reia, pot să adăpostească în bune şi continue. Vor cu tot dina
In ziua de 22 ianuarie 1959 Costescu şi Aurel Florian. întreg res pentru mobilizarea propa întreprinderea Regională condiţiuni cele 20 de vaci pen dinsul ca tînăra lor gospodărie
a avut loc la Şcoala medie din concursul a fost înregistrat pe Săcel şi Balomir, învăţămîntul gandiştilor. Aşa este cazul to tru lapte, cei 2 boi şi 6 cai, pro să se numere in scurtă vreme
Sebeş un concurs „Drumeţii ve bandă de magnetofon şi trans varăşilor Traian Horvath şi A- II de Transporturi Auto anun prietatea gospodăriei. printre gospodăriile fruntaşe din
seli" pe tema Unirii Ţărilor Ro- mis in ziua de 23 ianuarie la de partid nu s-a deschis nici dalbert Kun care în prea mică ţă că a început să funcţio raion şi dacă se poate — vor
mîne. Concursul s-a desfăşurat staţia de radioficare din oraşul măsură s-au ocupat de acest lu neze la sediul I.R.T.A. din | Colectiviştii s-au îngrijit apoi ba tov. Nagy — chiar din re
între clasele a X-a reală şi uma pînă astăzi, iar în alte cercuri cru. Printre propagandiştii care Deva, str. Cuza Vodă, nr. 17, să-şi imprejmuiască cu gard de
Sebeş. telefon 442, între 15-31 ia scînduri locul unde îşi au în giune. Că lucrurile se vor în-
nistică. Cîştigătoare a concursului a şţ cursuri frecvenţa continuă să nuarie 1959, comisia de exa- momentul de faţă sediul, au con tîmpla întocmai, nu mai încape
Desfăşurarea concursului a struit două poduri de beton la nici o îndoială. Cel din Hăşdat
fost declarată clasa X-a reală se menţină Ia un procentaj foar intrarea in gospodărie şi au pa s-au dovedit întotdeauna oameni
fost deosebit de interesantă. care a realizat 145 puncte. Cla vat curtea gospodăriei pentru harnici şi pricepuţi. Şi apoi să
Din partea clasei a X-a reală sa X-a umanistică a obţinut 140 te scăzut. Printre acestea pot fi care colectiviştii au cărat mai nu uităm că gospodăria colec
a concurat eleva Ileana Bru- mult de 30 m. c. piatră. tivă din Hăşdat este condusă de
dea, iar din partea clasei a X-a puncte. Cîştigâtorilor li s-au a- menţionate următoarele: Silvaşu un grup de membri şi candi
umanistică eleva Maria Cărpi- tribuit premii în cărţi. Inferior, I.F.E.Ţ. Baril Mare, In scopul adăpostirii utilaje daţi de partid tare vrednici. Să-i
nişan. Concursul a fost condus lor de transport şi a uneltelor enumerăm pe ciţiua : Iosif Nagy,
de către tov. Constantin Geor- După desfăşurarea concursu Subcetate, G.F.R., sat Subcetate agricole, colectiviştii, de îndată Alexandru Galfi, Ioan Popa,
gescu, directorul şcolii medii. lui, corul şi orchestra şcolii diri Etelca Galfi, Maria Nagy şi alţi
Din juriul concursului au făcut jate de profesorul 1. Lupu au ciţiva. Cu asemenea oameni se
parte profesorii. Petru Radu, Ana prezentat frumoase cîntece. pot obţine, fără îndoială, reali
zări de seamă.
I. IONAŞ
corespondent
sesiune icslifă
In V.iiea Jiului ziua de 24 Ia şi de stat, conducători de între Iau participat foarte rar la pre minare a conducătorilor au fiaiiiesiiri calinral-artlstfce
nuarie a fost aşteptată cu mul prinderi şi instituţii, mineri. to, constituită în conformita
tă nerăbdare de către minerii gătire se numără tovarăşii Ua-
dornici să sărbătorească Cente Sesiunea a fost deschisă de rie Dărămuş din Pui, Adam te cu art. 2 din înstrucţiu-
narul Unirii Ţărilor Romine. către tov. Alexandru Plic, se
cretar al Comitetului raional de IMunteanu din Subectate, Nico- * ni le pentru promovarea con ® In după-amlaza zilei de ieri, pe mixtă, în cinstea Centenarului Unirii
In acest scop, la clubul scena noului teairu din Hunedoara s-a Ţărilo r Romine. Piesele de teatru
A.S.I.T. din Petroşani, s-a ţinut partid Petroşani. lae Raţă din Reia, Nicolae Ro ducătorilor auto din R.P.R. desfăşurat un bogat program artistic „Moş Ion Roată şi U nirea", „Drepta
o sesiune festivă a Sfatului Despre importanţa istorică a prezeffîat de către formaţiile artistice, tea lui Cuza", cît şi interpretarea
popular raional Petroşani. tam de la Ocolul silvio Haţeg, ale C .S .H ., I.C .S .H . şi Şcoala medie dansurilor, poeziilor şi cîntecelor le
sărbătoririi Centenarului Unirii gate de acest eveniment s-au bucurat
La această sesiune au luat Ţărilor Romine a vorbit tov. Sigismund Buru de Ia cooperaţi- i
parte deputaţi ai Sfatului popu Gheorghe Sulea, preşedintele'
lar raional şi ai Sfatului popu Sfatului popular raional Petro va „Ţara Haţegului“, Liviu I
lar orăşenesc, activişti de partid şani. La sesiune au mai luat
cuvîntul şi alţi tovarăşi.
întreprinderile interesate fi-<&¦ <L> <3>< de mult succes.
sînt rugate a lua imediat !e- o La Orăştie, cetăţenii oraşului au
Măsuri pentru îmbunătăţirea rea legumelor pe lo tu rile in d iv id u a le ca•rtgoăfitutrimapucruii, cocamrtiosfia dpeentvraură aşi contractelor de către gospodăriile agri asistat Ia un reuşit program artistic
aprovizionării populaţiei atribuite lu crătorilor din întreprinderi frucste nrvoogrrambean.eficia de nume cole de stat, gospodăriile agricole co prezentat de elevii şcolilor din loca
şi instituţii. lective şi cooperativele agricole de litate. Programul a cuprins piese co
cu legume şi fructe roase avantaje. Astfel, vor be producţie se va plăti un spor de pînă rale, recitări şi sceneta „Dreptatea lui
Comitetele executive ale sfaturilor neficia de împrumuturi şi reduceri la 10 la sută, iar peniru întovărăşirile Cuza". Pe tema U nirii s-a desfăşurat
(Urmare din pag. l-a). cultură, precum şi producătorilor in Se recomandă gospodăriilor agricole populare regionale şi al oraşului de impozite agricole pentru suprafe agricole un spor de pînă la 5 la sută şi concursul „Drum eţii veseli“ între
dividuali pentru o mai bună organi colective, cooperative/or agricole de Bucureşti vor organiza b a ze p ro p rii ţele contractate, inclusiv pentru supra peste preţul stabilit pentru produsele elevii claselor a XI-a ale Şcolii medii
fi deosebit de rentabilă, aducînd im zare a producţiei de legume şi fructe, producţie, întovărăşirilor agricole, în pentru producerea legumelor, în spe feţele nou irigate, în raport cu terme contracta te. „Aurel Vlaicu".
portante venituri băneşti acelora care prin extinderea suprafeţelor cultivate deosebi acelora din zonele de aprovi cial a acelor forţate şi timpurii. nele contractelor.
se îndeletnicesc cu cultivarea lor. cu aceste produse în apropierea oraşe zionare a centrelor de consum, ca în Producătorii contractanţi care aduc o După încheierea sesiunii sfatului
lor şi centrelor muncitoreşti, în spe planurile lor de producţie să prevadă Ministerul Industriei Petrolului şl Ministerul Agriculturii şi Silvicul produsele la centrele de recepţie si popular raional Ilia, echipele culturale
Pe această cale, unităţile socialisi- cia! a culturilor irigate şi prin apli şi să ia măsuri pentru introducerea şi Chimiei va extinde producerea ma turii va pune la dispoziţie cantităţile tuate la o distanţă mai mare de 5 l«n. din localitate au prezentat un frumos
cooperafiste din agricultură, precum carea regulilor agrotehnice. extinderea culturilor legumicole. terialelor plastice necesare pen şi sortimentele de seminţe necesare şi de locul de producţie vor primi plata program artistic. In afară de cîntece,
şi producătorii individuali vor reuşi tru sere, răsadniţe şi ţevi de iri insectofungicide contra cost. O rgani transportu/ui. poezii şi jocuri s-au mai prezentat
şi în viitor să-şi mărească considera De asemenea, este necesar să se or In sprijinul culf!valorilor gat, în vederea înlocuirii treptate a zaţiile care au sarcini de contractare scenetele „Dreptatea lui Cuza“ şi
bil veniturile şi buna lor siare mate ganizeze în mai bune condiţii pre d e legume materialului lemnos si feros. De ase vor sprijini, în limita posibilităţilor, Peniru cantităţile de legume şi „Moş Ion Roată şi Unirea“ . In în
rială, iar pe de altă parte, industria luarea produselor contractate şi achi menea, va asigura n e c e s a ru l d e unităţile cooperatiste din agricultură, frucle recepţionate şi efectiv exportate cheierea festivităţii, elevii şcolii medii
socialistă îi va putea aproviziona cu ziţionate, iuîndu-se totodată măsuri Pentru dezvoltarea acestor culturi, îngrăşăm in te chim ice şi insectofungi- asociaţiile de producători şi producă s-au întrecut în cadru! unui concurs
cantităfi sporite de mărfuri, în sorti pentru înlăturarea verigilor interme pentru specializarea lor în cultura le cid e le sp e c ific e , în cantităţile necesare torii individuali contractanţi prin în în stare proaspătă sau conservate prin „Drumeţii veseli“ cu tema „U nirea
mente mai variate şi de bună calitate. diare, reducerea cheltuielilor de circu gumelor, în primul rînd prin mărirea unităţilor contractante. chirierea de utilaje pentru irigare. Se frig, pentru cantităţile de caise, pier Ţărilor Romine” .
laţie şi îmbunătăţirea aprovizionării suprafeţelor irigate, unităţile coope va înlesni producătorilor contractanţi sici, vişine şi cireşe necesare execu
Faţa de cerinţele mereu crescînde populaţiei cu produse de bună calitate ratiste din agricultură vor fi sprijinite Ministerul Agriculturii şl Silvicul procurarea, la preţul de desfacere cu tării planului de producţie de compo o La Alba Iulia, în cadrul Casei
ale populaţiei şi nevoile de materii şi la preţuri din ce în ce mai ieftine. de organele economice şi de stat com turii va asigura sem in ţe d in so amănuntul a materialelor lemnoase, turi destinate exportului, precum şi raionale de cultură, a fost prezentat,
prime ale industriei socialiste, este ne petente. iuri se le c ţio n a te şi îngrăşăminte geamurilor şi cuielor necesare pentru peniru mazăre, fasole verde şi castra în după-amiaz.a zilei de ieri, un bogat
cesară obţinerea unor cantităţi cu In acest scop comitetele executive bacteriene. Se vor lua măsuri pentru răsadniţe. veţi cornişon, livraţi ia export în sta program artistic. Au fost prezentate
mult sporite de legiune şi fructe şi de ale sfaturilor populare regionale şi al Ministerul Agriculturii şi Silvicul re conservată, se, vor putea plăti pro piesele „C in ei, Cinei" de Vasile A-
mai bună calitate, care să contribuie turii şi comitetele executive aie sfa asigurarea m a te ria lu lu i s ă d ito r ne Preţurile de contractare şi achiziţii ducătorilor prime de calitate. lecsandri, „Moş Ion Roată şi U nirea”
ia creşterea continuă a nivelului de oraşului Bucureşti vor întocmi planuri turilor populare regionale şi al oraşu cesar noilor plantaţii, acordîndu-se pentru legume, cartofi timpurii, car- de Saşa Pană, recitări şi coruri.
di- măsuri şi vor stabili zone pentru lui Bucureşti, cu ajutorul organelor producătorilor contractanţi cred ite pe tofi de vară şi fructe vor fi stabilite Contractele încheiate anterior pe mai
trai al oamenilor muncii. centrale care au sarcini de valorifica term e n s c u r t pentru plata materiale pe soiuri, caiilăţi, bazine de producţie mulţi ani pentru livrările de legume, a In sala festivă a sfatului popular
mărirea producţiei de legume şi re a legumelor şi fructelor, vor lua lor şi seminţelor. sau comune şi perioade. cartofi timpurii ,şi de vară şi fructe orăşenesc Haţeg formaţia corală şi
Gospodăriile agrir.de colective, coo măsuri de extindere a culturilor de orchestra de muzică populară a Casei
perativele agricole de producţie, înto fructe, în special în jurul ora legume forţate în sere şi răsad Comitetele executive ale sfaturilor Se va putea plăti drept a v a n s rămîn valabile pînă la expirarea lor, raionale de cultură şi ansamblul ar
n iţe; vor sprijini producătorii in asupra producţiei de fructe de toamnă producătorii beneficiind şi de avanta tistic al şcolii medii, au prezentat un
vărăşirile agricole, precum şi produ şelor, centre/or muncitoreşti, al fa dividuali în o rg a n iza re a lor in a- populare regionale vor încadra ingi şi soiuri superioare de vară pună la jele prevăzute în prezenta hotărîre. bogat program artistic. Programul a
cătorii individuali trebuie să considere s o c ia ţii pentru producerea legumelor 25 la su tă din valoarea producţici început cu „H ora U n irii" şi „Hora iui
bricilor industriei alimentare şi în ba şi îi vor îndruma să extindă suprafe neri agronomi pentru cultura legume ce urmează să fie achiziţionată, cu In continuare, Hotărîrea Consiliu Cuza Vodă".
excepţia fructelor contractate pentru
zinele de export, astfel ca s ă se lor ia regiune şi raioanele cu legu care s-au acordat credite producăto lui de M iniştri stabileşte întreprinde- o La Deva, elevii clasei a Xl-a
rilor. de la şcoala medie „D r. Petru G ro za',
ca o sarcină de cinste producerea şi asigure realizarea integrală a fon micultura dezvoltată. rile şi organizaţiile care vor face con- şcoala medie „Decebal“ şi anul IV de
extinderea culturilor legumicole şi po d u lu i cen tra l. De asemenea, vor la şcoala pedagogică, s-au întrecut în
Imporîanîe avantaje trăd ă rile şi achiziţiile de legume, cadrul unui concurs „Drumeţii veseli"
micole. regrupa culturile de legume şi în pentru cultivatori pe tema „U n irea Ţărilo r Romine".
fructe şi struguri de masă, raza lor Concurenţii au dat dovadă de o bună
in acest scop este necesar să se special a celor uşor perisabile cît mal Gospodăriile agricole colective, coo pregătire şi cunoaştere a evenimentelor
perativele agricole de producţie, înto de activii ale, precum şi condiţiile în
acorde o importanţă deosebită unită aproape de centrele de consum şi în vărăşirile agricole, asociaţiile de pro care vor face aceste operaţiuni atît
ducători, precum şi producătorii indi
viduali care vor încheia contracte pen peniru consumul intern, cit şi pentru
ţilor socialist-cooperatiste din agri bazinele de export. ţele legum icole; vor stimula cultiva tru cultivarea şi livrarea de legume, Peniru produsele livrate în cadfui export. (Agerpres) istorice.
i
