Page 80 - 1959-01

Un măreţ eveniment
ai epocii noastre
Atenţia mişcării muncito­
reşti internaţionale, a popoare­
lor iubitoare de pace din întrea­
ga lume, a opiniei publice pro­
gresiste mondiale este reţinută
astăzi de un eveniment de o în­
semnătate covirşitoare: la Mos­
cova îşi începe lucrările cel
de-al XXI-lea Congres al glo­
riosului Partid Comunist al Uni­
unii Sovietice. Eveniment de o
mare importanţă pentru po­
poarele Uniunii Sovietice, oare
au păşit de aproape o lună la
îndeplinirea planului pe 7 ani
de dezvoltare a economiei na-
ţionale a U.R.S.S., Congresul al
XXI-lea al P.C.U.S. are, de a-
semenea, o însemnătate deose­
bită pentru întregul lagăr so­
cialist în avangarda căruia pă­
şeşte, din victorie în. victorie,
Uniunea Sovietică.
In centrul atenţiei Congresu­
lui al XXI-lea al Partidului Co­
munist al Uniunii Sovietice se
vor afla, aşa după cum s-a a-
nunţat, cifrele de control ale
planului pe 7 ani de dezvoltare
a economiei Uniunii Sovietice,
ca şi problemele privitoare la
reorganizarea şcolii sovietice, în sub conducerea încercatului său
direcţia apropierii ei de viaţă,
de munca practică. Planul sep-
tenal al Uniunii Sovietice, care
se va afla în centrul dezbateri­
lor Congresului, atrage in mod
deosebit atenţia întregii ome­
niri prin aceea că el marchează
intrarea economiei sovietice în-
tr-o etapă hotărîtoare, a con­
strucţiei desfăşurate a societă­
ţii comuniste. Dacă planurile tii din ţara noastră traduc nea­
cincinale ale Uniunii Sovietice bătut în viaţă învăţătura mar-
au marcat o modificare esen­ xist-leninistă atotbiruitoare cu
ţială a raportului de forţe din­
tre capitalism şi socialism — in
favoarea socialismului — tra­
ducerea în viaţă a planului sep-
tenal va constitui nu numai o
etapă nouă, dar şi o etapă ex­
trem de importantă in întrece­
rea economică paşnică dintre
cele două sisteme — socialist
şi capitalist. In tezele raportu­
lui pe care tovarăşul Nikita Ser-
gheevici Hruşciov îl va prezen­
ta astăzi în iaţa delegaţilor la
Congresul al XXI-lea al P.C.U.S.
se arăta că înfăptuirea planului
septcnal „va constitui cea mai
importantă etapă în întrecerea
economică paşnică dintre cele
două sisteme — sistemul socia­ al P.C.U.S. a dus cu ea la Mos­
list si cel capitalist“. In pers­
pectiva dezvoltării economiei
naţionale a Uniunii Sovietice în
următorii 15 ani se prevede că in
această perioadă ramurile hotă­
rîtoare ale industriei U.R.S.S.
îşi vor spori producţia de peste poporului sovietic — eveniment
2—3 ori.
Pe plan politic, şi ideologic, în­ reţe de construire în Uniunea
deplinirea acestui important Sovietică a celei mai înaintate
plan economic va consfinţi tri­ şi desăvirşite societăţi — socie­
umful marilor idealuri ale comu- tatea comunistă.
zm z
Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate
(Qiuit a m m a lIza l 7 .1 4 0 k g ,
pjapumb la hj&etav-
Mulţi obişnuiesc să spună că
ar exista o oarecare limită în
ce priveşte sporirea producţiei la an că o asemenea producţie poa­
hectar, limită peste care nu s-ar
putea trece. Această afirmaţie o
făceau, în urmă cu cîliva ani şi
membrii gospodăriei noastre co­
lective. Experienţa proprie, apli­ tar. Această producţie a fost ob­
carea regulilor agrotehnice avan­
sate, au dezminţit însă astfel de
afirmaţii.
Pentru a fi mai clar, voi da
citeva exemple luate din satul
nostru, Gbrcja, şi mai ales din
gospodăria colectivă. Producţiile
de porumb la hectar obţinute de
sectorul individual din acest sat
nu trec nici în cei mai buni ani
peste 3.000 kg. la hectar. Oame­
nii spun că aceasta ar fi pro­
ducţia maximă peste care nu se
9
h -«-,0
nismului, întruchiparea vie a
ideilor atotbiruitoare ale mar­
xism-!eninismului, va însemna
o nouă confirmare,a justeţei li­
niei generale leniniste a Parti­
dului Comunist al Uniunii So­
vietice, o dovadă a înţelepciunii
şi clarviziunii C.C. al P.C.U.S.,
care duce cu siguranţă partidul
şi poporul sovietic spre trium­
ful comunismului.
Programul economic al con­
strucţiei paşnice în Uniunea So­
vietică pe anii 1959—1965, ca­
re va fi, fără îndoială, aprobat
de către cel de-al XXI-lea Con­
gres al P.C.U.S., este o, lovitu­
ră nimicitoare dată apologeţilor
ideologiei burgheze, reformis­
mului şi revizionismului inter­
naţional, nevoiţi să recunoască
astăzi că planurile oamenilor
sovietici devin întotdeauna rea­
litate.
Poporul român, constructor
activ al socialismului, urmăreş­
te cu admiraţie şi bucurie mun­
ca creatoare şi eroică de con­
struire a comunismului pe care
o desfăşoară poporul sovietic
conducător — Partidul Comunist
al Uniunii Sovietice, — ştiind
că experienţa bogată şi valo­
roasă a constructorilor comu­
nismului constituie un bun şi
nesecat izvor de învăţăminte
pentru oamenii muncii din pa­
tria noastră, angajaţi în mun­
ca avîntată de construire a so­
cietăţii socialiste.
Partidul nostru, toţi comuniş­
privire la construirea societăţii
noi, socialiste, condamnând cu
tărie şi înlăturînd toate mani­
festările străine marxisnvlmi-
nismului sau care tind să lo­
vească în această învăţătură a
proletariatului mondial, a oa­
menilor munoii din lumea în­
treagă.
De aceea, întregul nostru po­
por, oamenii muncii de la o-
raşe şi sate, comuniştii din pa­
tria noastră consideră Congre­
sul al XXJ-lea al P.C.U.S. ca
un mare eveniment al epocii
noastre. Delegaţia partidului
nostru la Congresul al XXI-lea
cova şi va transmite Congresu­
lui sentimentele de adîncă prie­
tenie şi dragoste ou care între­
gul nostru popor urmăreşte a-
cest mare eveniment din viaţa
care va consfinţi planurile mă­
poate trece. Dar gospodăria co­
lectivă a demonstrat în fiecare
te fi depăşită cu mult. In anul
trecut G.A.G. a realizat o pro­
ducţie de porumb care a uimit
întreg satul — 7.140 kg. la hec­
ţinută, din păcate, numai pe o
suprafaţă de două ha., care a
fost însămînţată cu sămîntâ de
porumb hibridă U-22, generaţia
a Il-a. Pe cealaltă suprafaţă de
peste 30 hectare, care a fost cul­
tivată cu soiuri loGale, am rea-
BREAZU V A SILE
brigadier la gospodăria agricolă
colectivă din Obreja, raionul
Alba
(C o n tin u a re In p a g . 3 -a )
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA! CHITI IN PAG. IV-a
mulsocialismului • SOSIREA LA MOSCO­
VA A DELEGAŢIEI P.M.R.
LA CONGRESUL AL XXI-
LEA AL P.C.U.S.
© LUPTELE DIN ALGE­
RIA.
& DEMISIA GUVERNU­
LUI ITALIAN.
• CONFERINŢA PRIMI­
LOR MINIŞTRI AI ŢARILOR
NORDICE.
Anul XI Nr. 1275 Marţi 27 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani
Sub tripiedul de oţel P e n tru re a liz a re a
s a rc in ilo r econom ice s ta b ilite
In apropiere de Aninoasa, de metri, adincurile şi-au pră- care au înfruntat o soartă vi- de Conferinţa regională de partid
peste Jiu, la ciţiva paşi de el, buşit peste uneltele de foraj, tregă, gerurile, vînturile şi plo- M M pentru continua Mărire
a gospodăriei colective
munceşte echipa maistrului mase uriaşe de pămînt şi pia- ile. Aceia au fafa crispată, cu
L Conferinţa regională de partid a dezbătut in mod profund
sondor Sever Fusu. Tripiedul tră. Cînd, la suprafaţă, sondo- cute adinei, aspre, sînt puţin % sarcinile trasate de partid şi guvern agriculturii şi a luat mă-
$ suri eradice care să asigure tr ansformarea în fapte a acestor
de oţel sub care forfotesc o r rii au văzut că instrumentele nervoşi şi nu prea ştiu de glu-
sarcini
donat cei cinci oameni ai echi- de săpat au scăpat de sub con- mă.
Ca delegat la conferinţă am fost atent la tot ce s-a discutat
pei, se profilează distinct pe trolul lor s-au ambiţionat şi au Sever Fusu are o faţă tine­ şi am studiat hotărîriie luate, trăgind totodată bogate învăţă­
minte din acestea. Întors la locul de muncă, în gospodăria co­
fondul înzăpezit al coamei de încercat să le smulgă înapoi, rească, senină, nu e nervos şi lectivă din Miercurea, am informat membrii consiliului de con­
ducere şi pe ceilalţi colectivişti despre sarcinile pe care confe­
st'tncă de deasupra Văii Pri- încleştarea oamenilor şi a a- nu face mişcări de prisos. E rinţa le-a trasat unităţilor socialiste din agricultură şi împreună
am chibzuit asupra posibilităţi lor de realizare a acestor sar­
boiului, jalonată de statura paratelor s-a dovedit însă a fi ger, metalul rece al manetelor cini in cadrul gospodăriei noastre colective.
zveltă cu care vîrful piscului egală cu cea a strînsorii sub­ este neprimitor. Cu toate aces­ Ca o sarcină fundamentală ce stă in fafa gospodăriilor co­
lective este consolidarea lor din punct de vedere economic şi
domină zarea presărată cu terane. Dar oamenii n-au cedat. tea, ca şi cum nu ar fi aşa, ti- organizatoric. Intărindu-se din acest punct de vedere, ele au po­
fulgi cenuşii. Şi-au adunat forţele lor la cele nărul maistru manevrează sibilitatea să vindă statului şi pe piaţa neorganizată mai multe
produse, sporindu-şi astfel veniturile băneşti. întărirea organi-
Este punctul de explorare ale motoarelor si, trăgtnd cu calm şi precis manete, frîne şi zatorico-economică a G.A.C. înseamnă in acelaşi timp creşte­
'53. Echipa uternistului Sever nădejde de cablurile întinse şi cuplaje, fără mănuşi, zunbind rea veniturilor personale ale co lectivistilor, lucru ce exercită o
Fusu împreună cu cele ale mai­ vibrînde de tensiune au smuls vesel, parcă ar vrea să încea­ puternică influenţă asupra ţăranilor muncitori necolectiv işti,
ştrilor sondori Dumitru Belcţ ţevile şi uneltele de foraj din pă un cintec. Cu toată nevirs- afrăgîndu-i şi pe aceştia în G. A C.
şi Vasile Călin care lucrează captivitatea stihică... ta lui oamenii îl iubesc pentru Cunoscind însemnătatea in tăririi economico-organizatorice
a gospodăriei colective, ne-am propus să luăm in acest an
aci, şi-au luat angajamentul de Dar sondorii sînt oameni ce firea lui deschisă şi pentru
unele măsuri care să asigure o simţitoare întărire a gospodăriei
a îndeplini planul lunar înain­ nu iartă. Ei nu au uitat avan­ hărnicia lui.
noastre din acest punct de vedere.
L ltOe CdIeO ÎtCe/rm/ / t oen/ i. *PeOlnLtIrI uH LaC LdIIaI* wvi*-a**•- Ostiu-tl l cîtşti/ga* t - in «tn-co/tta//p* tuewa cIIîLnd /Al osta* OsIîInILt *tlo/*ţi-i Ll<a-<¦ OsLo//ndeuza
Pentru ca să putem spori numărul de animale, am hotărît
( fă angajamentului, brigada de elementele dezlănţuite au furat '53. Sondorii comunişti Nico-
să construim un grajd pentru 50 capete vite mari şi un al
la sondeuza [53 s-a „luat de atenţia brigăzii. lae Manciu, Gheorghe Pitpea
doilea saivan pentru 600 de oi. Ferma de vaci o dezvoltăm de
piept“ cu timpul. De atunci, minut cu minut şi şi Ion Jianu, motoristul can- }
^ Ia 30 Ia 50 capete, cea de oi de la 400 la 500 capete, iar numă­
Şi timpul are în persoana schimb cu schimb, in fiecare didat de partid Ion Barbu, ute- '
rul scroafelor de producţie va spori de la 10 la 15 capete. In
sondorilor un concurent de şut, avansul cîştigat de son- mistui Constantin Ecobici şi ţ
temut. In întrecerea cu anul, dori se măreşte. La sfirşitul toţi ceilalţi. Pentru realizarea <{
care, de-abia s-a scurs, ei au primei decade ei aveau citeva hoturîrilor Conferinţei regio-
ajuns cu aproape două decade zile avans, iar în decada a nafe de partid, ei s-au angajat
înainte de termen. doua a lunii ianuarie ei depă­ să depăşească planul de pro­
Noul an s'a luat şi el la în­ şiseră deja cu 50 la sută pla­ ducţie, dind in acelaşi timp me­
trecere cu brigada de Ungă vir- nul de producţie. tri foraţi de calitate şi la un
ful piscului. Primele zile le-a Am ajuns la ei odată cu îm- preţ de cosi mai redus.
cîştigat. Sfirşitul lunii decern- pruştierea întunericului, în zori. Alături de ceilalţi peste 600
brie a fost cu „ghinion" pentru Era tocmai schimbul maistru­ de fruntaşi în producţie de la
sondori. Adincurile s-au supă­ lui Sever Fusu. Echipa îşi în­ întreprinderea de explorări
rat parcă pe îndrăzneţii de cepuse din noapte munca şi a- Im peni, ei se străduiesc să ex-
sub tripiedul de oţel... cum, sapa sfredelea harnică nloreze cit mai exact subsolul
...Intro noapte, sub vuietul undeva la mari adîncimi. Văii Jiului, descoperind noi ză­
încordat al viatului, izbit de Mai văzusem şi alţi maiştri căminte de cărbune necesar in­
ancorele îngheţate ce îmbrăţi­ sondori lucrînd. Acesta nu se­ dustriei noastre.
şează turla înaltă, jos, la sute măna încă cu acei exploratori GH. STOICOVICI
AU PORNIT PE CALEA acest an vom înlocui şi oile cu lină groasă cu altele cu lină
semifină
Cantităţile de produse livrate statului vor fi sporite şi ale.
BELŞUGULUI ŞI BUNĂSTĂRII In acest an vom. ingrăşa şi livra pe bază de contract 12 boi şi
peste 20 de porci. Vom mai con tracta întreaga recoltă de sfe­
clă de zahăr de pe o suprafaţă de 15 hectare, peste 50.000 li­
De dimineaţă am tot alergat plecase Ia grajduri să vadă cum nă se adună toţi colectiviştii — tri lapte de vacă, peste 800 kg. de lină semifină, un vagon şi
după tovarăşul Teoîil Muntea- sînt pregătite, dacă vitele sînt mi-am zis, — n-am să-l mai las jumătate de griu, 12.000 kg. porumb şi alte produse.
nu, cel mai tînăr preşedinte de curate, dacă nu care cumva e- pe preşedinte să iasă din sală.
gospodărie colectivă din regiu­ xistă vreo neregulă pe acolo. Tot in acest an ne-am propus să desfundăm o suprafaţă
nea noastră. Abia cu vreo zece Veneau doar mulţi oaspeţi în Am început aşadar să-l asal­ de 7 ha. teren care va fi plantată cu vie, să plantăm 2 ha. cu
ceasuri înainte îi lusese încre­ acea zi şi dorea ca la sosirea tez cu întrebări': cireşi şi un număr de 200 bucăţi duzi in jurul construcţiilor.
dinţată de către colectiviştii din lor să fie pus totul la punct. Duzii îi plantăm deoarece inten ţionăm ca in viitorii ani să în­
— Cîte familii s-au înscris în fiinţăm o nouă ramură de producţie in gospodăria noastră co­
Şoimuş această sarcină. De la Auzise că-1 caut şi de aceea colectivă, tovarăşe Munteanu ? lectivă — creşterea viermilor de mătase.
sediul gospodăriei mi s-a spus mi-a lăsat vorbă să-l aştept la a Ne-am mai propus să realizăm şi alte sarcini importante
că e la sfatul popular. Cînd am sala festivă unde avea să aibă — Apăi să tot fie vreo 200 Ia <*cum ar fi sporirea simţitoare a producţiei de griu, porumb,
loc adunarea pentru inaugura­ număr. Şi, ce mă bucură mai a- L sfeclă de zahăr, cartofi, etc. la hectar, prin ingrăşarea terenu­
ajuns Ia sîatul popular, tocmai rea gospodăriei colective. De la !es e că toţi cei înscrişi sînt lui cu îngrăşăminte organice şi chimice şi prin aplicarea regu­
grajduri pînă la sala festivă nu gospodari harnici şi pricepuţi, lilor agrotehnice înaintate
sînt decît vreo trei sau patru fruntaşi ai recoltelor bogate.
sute de paşi. Am plecat deci în- Colectiviştii noştri sînt pe deplin conştienfi că prin realiza­
tr-acolo să-l aştept. In dorinţa de a afla cît mai rea acestor sarcini de plan, puterea economică a gospodăriei
multe fucruri despre noua gos­ noastre şi veniturile colectiviştilor vor creşte simţitor. De aceea,
Şi, tovarăşul Munteanu s-a podărie colectivă nu i-am dat
ţinut de cuvînt. A venit, dar a- nici un pic de răgaz preşedinte­
bia pe la ora 13,30. Adunarea lui şi l-am întrebat din nou :
V. p.
trebuia să înceapă de-acum. Ti­ (Continuare în pag. 2-a) au şi început cu elan lupta pentru transformarea lor în fapte.
ZILE DE IARNA IOAN TAUŞAN
preşedintele G .A .C . din Miercurea,
raionul Sebeş.
-O —
lam inate şî cocs
pe şantierul bateriei a lll-a de cocs p e s te plan
Zgomotul macaralelor şi sche­ rclor sînt executate de brigada curile de muncă şi să execute Pentru a traduce în viaţă ho-
lui Mihai Eckert, care a zidit şi lucrări de cea mai bună calitate. lăririle Conferinţei regionale de
lele obişnuite marilor şantiere nu primele două baterii. Se cere Acest lucru îl dovedeşte însuşi partid, colectivele secţiilor Com­
multă specialitate. Trebuie pre­ [aptul că în primele 20 de zile binatului siderurgic din Hune­
sînt întîlnite aici. Te întîmpină cizie milimetrică în executarea din luna aceasta productivitatea doara au pornit o însufleţită în­
pe cap de muncitor a crescut în
doar o baracă de protecţie. La acestor lucrări. Calificarea ne­ medie cu 20 la sută faţă de lu­ trecere. Ca obiectiv principal al
cesară a fost de mult cîştigată, nile anterioare. întrecerii a fost fixat îndeplini­
prima vedere îţi vine să crezi că dar aceasta nu înseamnă că nu rea şi depăşirea ritmică a pla­
se lucrează cu foarte mare aten­ Darea în exploatare a noii ba­ nului de producţie, pe seama
T ovarăşa G alţi E tcl-, şantierul a rămas singur, fără ţie, mai ales că după fiecare 5 terii şi buna ei funcţionare vor sporirii indicilor de utilizare a
ca, m em bră in gospo­ oameni. Intrînd însă în interiorul rînduri de cărămizi zidite se li condiţionate de o serie de alte agregatelor.
dăria colectivă din acestei hale provizorii, îţi dai execută din partea unor specia­ anexe care se execută în cadrul
H ăşdat, raionul H une­ seama că munca se desfăşoară lişti un control riguros asupra cocseriei. Şi la acestea lucrările Roadele întrecerii au început
doara a !ost delegată din plin. calităţii execuţiei. se desfăşoară din plin. La turnul deja să se arate. Tonele de oţel,
de depozitare şi pregătire a căr­ fontă, laminate, date peste plan
ta C onferinţa regională de partid, O instalaţie special amenajată Despre stadiul lucrărilor se bunelui şi la staţia de concasare în prima decadă a lunii, dove­
poate spune că a avansat mult brută, s-au început finisările in­ desc elanul cu care s-a muncit.
în to a rs ă ta lo cu l să u d e m u n că, ea a cu aeroterme, face ca peste tot în ultimul limp. Au fost termi­ terioare. Lucrările de construcţie
nate de zidit canalele orizontale a staţiei de măcinare fină a se- La laminorul vechi, de pildă,
in fo rm a t p e c o le c tiv işti d e sp re m ă ­ în hala de protecţie să existe de fum şi zona regeneratoarelor, micocsului sînt executate în pro­ s-au dat peste prevederile planu­
iar Ia canalele de distribuire a porţie de 70 la sută. Rampa de lui, în perioada amintită, mai
su rile lu ate d e C o n ferin ţa re g io ­ continuu o temperatură de plus gazelor, lucrările sînt executa­ mult de 400 tone laminate.
te în proporţie de 95 la sută. Şi cocs este executată în proporţie
n a lă in ce p riv e ş te co n tin u a d e z ­ 12-15 grade. Vreo 40 de zidari- zidirea cuptoarelor bateriei a de 90 la sută, iar Ia turnul de Fruntaşii secţiei sînt de data a-
fost executată pînă acum în pro­ stingere a cocsului şi la galeriile ceasta laminatorii din schimbul
vo lta re a a g ricu ltu rii d in regiu n ea | şamotori, repartizaţi pe echipe şi porţie de peste 20 la sută. benzilor transportoare, se exe­ condus de tovarăşul Petru Con­
cută lucrările de betonare, pre­ stantin, care şi-a depăşit planul
n o a stră . sectoare de lucru, execută zidirea Prevederile recentei plenare a cum şi montarea pieselor meta­ cu peste 350 tone laminate.
C.G. al P.M.R. privind darea în lice.
IN C L I Ş E U : T ov. G a lfi E tetca, cuptoarelor bateriei cu material exploatare a bateriei în acest an Colectivul laminorului blu-
şi hotărîrea Conferinţei regiona­ Conştiinciozitatea cu care lu­ ming a laminat cu aproape 300
stin d d e vo rb ă cu un g ru p d e co ­ refractar adus din U.R.S.S. le de partid privind grăbirea rit­ crează comunistul Francisc Las- tone blumuri de oţel mai mult
mului de construcţii pe şantiere­ zlo, şef de brigadă, candidaţii de decît era planificat.
lectivişti. Lucrările de zidire a cuptoa- le noilor agregate siderurgice de partid, Eugen Deak, meşter de
la Hunedoara, stau acum în a- şantier, Aurica Năzdrăvan şi So- Lucrătorii de la bateriile de
Creşte sectorul socialist al agriculturii tenţia tuturor constructorilor ba­ vacs Torok, zidari-şamotori, pre­ cocs, acordînd o mare atenţie
cum şi alţii, constituie un exem­ folosirii din plin a volumului
Ultima săptămînă a fost maroată de inaugurat de asemenea o gospodărie teriei. Fiecare din cele 8 echipe util al cuptoarelor, au produs şi
succese importante în munca de tran­ agricolă colectivă la Şoimuş, care cu­ plu mobilizator pentru întreg co­ expediat furnalelor în aceeaşi
sformare socialistă a agriculturii. In prinde peste 200 familii cu 361 ha. te­ caută să înlăture timpii merii, let. .viii de constructori.
aceasta perioadă de timp, numeroase ren, numeroase animale, maşini şi u- să-şi organizeze rît rnai bine Io. perioadă, peste sarcinile de plan,
fam ilii de ţărani muncitori cu gospo­ nelte agricole şi o gospodărie ag ri­ aproape 500 tone cocs mela-
dărie individuală s-au înscris, pe ba­ colă colectivă în satul Călami Mic,
za liberului consimţămînt, în unităţile raionul Hunedoara, în care s-au în ­ lurgio.
socialiste ale agriculturii existente în scris toţi ţăranii muncitori din sat.
regiunea noastră sau au constituit alte
unităţi noi. Merită subliniat că în această pe­
rioadă, în vechile unităţi, 729 familii
In satul Vurpăr, raionul Alba, de au înscris un număr de 2.247 ha. te­
pildă, s-a inaugurat recent o întovă­
răşire agricolă în care s-au înscris ren agricol.
100 familii cu 58 hectare teren. S-a