Page 81 - 1959-01

Pag, 2
Gospodăria co lectică
„ UNIREA “
In viaţa satului Călanu Mic muncii politice desfăşurată de vaci, 25 de pluguri, 25 grape,
din raionul Hunedoara, s-au organele de partid şi de stat, tot 29 de care şi altele.
petrecut evenimente de seamă. mai mulţi ţărani muncitori în­ — Noi insă — a spus tova­
Mulţi dintre locuitorii satu­
lui au slugărit pe la moşieri de
teapa lui Ladisi au Ceh — fos­
tul proprietar a>l băilor Călan.
Acum însă, satul s-a trans­
format radical In 1955 Călanu
Mic a fost electrificat, în 1957
ţăranii muncitori de aici au for­
mat. o întovărăşire agricolă, în
1958 s-a construit o şcoală. Foş­
tii pălmaşi pe moşiile boierilor
de odinioară, citesc la lumina
becului electric, ascultă la apa­ iată acum şi Călanu Mic com­ nei „Victoria" din Călan, mem­
ratele de radio, se întrunesc şi
discută despre felul cum se a-
plică, unele reguli agrotehnice,
cum pot munci mai bine pentru
a obţine recolte bogate.
Ziua de 25 ianuarie a.c. a
constituit un alt eveniment de
mare însemnătate în viaţa .sa­
tului Călanu Mic. La şcoală, toţi
locuitorii satului, oaspeţi din
vecinătate şi invitaţi, s-au adu­
nat cu prilejul inaugurării gos­
podăriei agricole colective „Uni­
rea“.
„Hora Unirii“ s-a încins re­ mulus Munteanu, Pavel Pădu­ organizat o masă tovărăşească, brie“ se lucra de zor. După ci- lea concurs al formaţiilor artis­ deoarece se predau lecţii inte­
pede, în ritmul vioi al muzici­ rarii şi alţii şi-au înaintat cereri au dansat, au jucat, împreună te am înţeles se alcătuia darea tice de amatori. In săptămîna resante. De pildă, nu de mult colective sportive ca de exem­
lor uzinei „Victoria“ şi coopera­
tivei din Călan.
A urmat apoi festivitatea
inaugurării. Tovarăşul Ioan Tu*
za — preşedintele Sfatului popu­
lar al comunei Călan, a ară­
tat celor prezenţi că datorită
AU PORNIT PE CALEA . .
BELŞUGULUI Şl BUNASTARI
(Urmare din pag. l-a).
— Dar, cu ce avuţie plecaţi
la drum ?
— Sîntem destul de bogaţi.
Colectiviştii noştri au înscris pe
lingă cele 316 ha. teren arabil,
6,30 ha. vie, 35 vaci, 28 cai, 36 ce muncesc o viaţă mai bună, ales că fiecare din ei au adus măsură să-mi dea unele relaţii şu al colectivei. Aici se ţin în continuare la alcătuirea dării Cotizaţiilor, deoarece pe între­
căruţe şi care, 38 pluguri, să­ hotărîrea lor de a munci cu tot tinerei colective daruri preţioase. în legătură cu activitatea cul­ fiecare lună informări poliiice, de seamă. A doua zi avea loc gul raion, cotizaţia încasată
pători, alte unelte agricole, o
batoză, un tractor, o moară şi
un atelier de fierărie. Şi apoi
cred că în curînd avuţia noas­
tră va creşte. Cele 47 familii de peanu — că am văzut înfăptuit — ne-am unit doar azi într-o fa­ îndreptată spre întărirea econo-
ţărani muncitori care posedă pă-
mînt, dar care nu s-au înscris
încă în colectivă, vor veni cu­
rînd alături de noi.
Aş fi continuat să-l mai întreb
şi alte lucruri dar nu mai a-
veam timp. Se strînseseră toţi
colectiviştii şi aşteptau cu ne­
răbdare...
.„fesHiviflaţea inaugurării
Pe bănci se aşează colectiviş­
tii, întovărăşiţi, ţărani muncitori fără îndoială, o garanţie ca gos­
din sat şi numeroşi invitaţi din
alte gospodării colective ale ra­
ionului veniţi ia marea sărbă­
toare a colectiviştilor din Şoi-
mus. Toţi ascultă cu atenţie da­
0c«c000000000n000c0€xx300000ix)0cx500000o oc0c00î>00000i fC^OOCOOCXKX>COeXXXXXîeQOCGOOOOOrXXX>OOOCanCeaCCQOOOO cerute cel mai mult de populaţie.
In anii regimului 'democrat-
popular în regiunea Hunedoara
au luat fiinţă, pe lingă unită­
ţile industriale, şi o serie de
întreprinderi agricole ca: S.M.T.-
Liri, gospodării de'stat, gospodă­
rii anexe, staţiuni experimenta­
le etc. Toate acestea au fost do­
tate cu tractoare şi alte maşini
moderne necesare mecanizării
procesului de producţie. Pentru
întreţinerea în bune condiţiuni
a acestor maşini şi pentru asi­
gurarea bunei desfăşurări a pro­
cesului de producţie este nece­
sar să se îmbunătăţească apro­
vizionarea lehnico-materială a
acestor unităţi. Ele trebuie să
aibă la dispoziţie o serie de piese culturii, prin Direcţia generală
de schimb ca rulmenţi, motoa­
re stabile, materiale metalurgice,
diferite scule şi piese auto, ma­
teriale de construcţii, produse
chimice, cauciucuri etc.
Unităţile socialiste din agri­
cultura regiunii Hunedoara erau
aprovizionate pînă în prezent cu
materialele arătate mai sus de
către Baza de aprovizionare
M.A.S. nr. 5 din Oraşul Stalin,
prin depozitul său de la Sibiu.
In acest fel întreprinderile erau
nevoite să facă deplasări la dis­
tanţe de 120 km. pentru a-şi
procura piesele de schimb nece­
sare. Acest lucru făcea să creas­
că simţitor cheltuielile de pro­
ducţie, să nu poată fi realizat
planul preţului de cost ceea ce
avea drept consecinţă scăderea
rentabilităţii întreprinderilor.
Pentru înlăturarea acestei si­
tuaţii Comitetul regional de par­
tid şi Sfatul popular al regiunii
ţeleg că singura cale spre bel­
şug şi fericire este calea gospo­
dăriei agricole colective.
— Nu de mult — a spus vor­
bitorul — a luat fiinţă la Strei
o gospodărie colectivă în care a
intrat tot satul. La Batiz, unde
s-au unit de curîrid 73 familii
in gospodăria colectivă, a cres­
cut deja rapid numărul colec­
tiviştilor. Astăzi în Batiz sînt
peste 90 familii în G.A.C. Şi,
plect colectivizat...
In cuvinte simple, tovarăşul
Gheorghe Uieţ preşedintele gos­
podăriei „Unirea“, a mulţumit
organelor de partid şi de stat
pentru munca desfăşurată şi
sprijinul acordat constituirii gos­ lor să cultive legume şi- zarza­
podăriei. El a arătat apoi, cum
în prima zi de acţiune a comi­
tetului de iniţiativă, 8 ţărani în­ aprovizionarea centrelor mun­
tovărăşiţi printre care deputatul
Traian Georgescu, loan Bîrlo-
van, Gheorghe Petroiescu, Ro­
de înscriere în gospodărie. In
alte două zile au înaintat cereri
toate cele 33 de familii ale sa­
tului.
Averea gospodăriei este rela­
tiv mică. Tinerii colectivişti au
adus în gospodărie 9 cai, 19
rea de seamă a comitetului de
iniţiativă. Iau apoi cuvîntul, rînd
pe rînd, colectivişti care prin
cuvinte simple dar pline de căl­
dură, îşi manifestă dragostea fa­
ţă de partidul nostru care luptă
pentru a asigura tuturor celor
elanul pentru înflorirea gospo­
dăriei colective.
— Mă bucur din inimă —
spunea colectivistul Albuţ Gro-
visul nostru, al ţăranilor munci­
tori din Şoimuş. Eu m-am în­
scris în colectivă pentru că sînt
convins că aceasta este calea
belşugului şi bunăstării. Ştiu
că în acest fe! voi putea să a-
sigur familiei mele o viaţă feri­
cită. Am să muncesc din răspu­
teri ca gospodăria noastră să
devină tot mai puternică. Anga­
jamentele, pornite din inimă, pe
care şi le-au luat colectiviştii
Andronic Brînduşa, Petru Ataier,
loan Lazăr şi mulţi alţii sînt,
podăria din Şoimuş va deveni
în scurtă vreme un puternic cen­
tru de atracţie ai tuturor ţărani­
ippiizioipsi tehnico - materiale
i iiififgp apicole social
Hunedoara ău analizat posibili­
tăţile economice existente în ve­
derea înfiinţării unei baze de a-
provizionare la Simeria. Baza a
fost amplasată în această locali­
tate deoarece Simeria este un
nod de cale ferată şi totodată
situată în centrul regiunii, pu­
ţind astfel să aprovizioneze cu
mai multă uşurinţă şi cu cheltu­
ieli mai mici unităţile socialiste
din regiune. In urma propunerii
făcută de Comitetul regional de
partid şi Sfatul popular al re­
giunii Hunedora, conducerea Mi­
nisterului Agriculturii şi Silvi­
de aprovizionare şi desfacere a
găsit de cuviinţă să ia măsuri
pentru înfiinţarea unei baze de
aprovizionare în localitatea a-
mintită mai sus.
Pentru organizarea acestei ba­
ze s-au amenajat la Simeria
clădirile necesare depozitării
pieselor de schimb şi materiale­
lor tehnice. In cursul lunii ia­
nuarie 1959 au şi început să so­
sească la bază piesele şi mărfu­
rile necesare creării unui stoc
care să asigure deservirea uni­
tăţilor socialiste.
Obiectivele bazei de aprovizi-
IWtKBSSBEIBUCKBBMBBB&
răşul Uieţ — vă asigurăm că
ne vom strădui să mărim ave­
rea obştească, să ne consolidăm
noua cale pe care am pornit.
Noi vrem să facem din gospo­
dăria noastră, o gospodărie
fruntaşă. ¦
La festivitatea inaugurării au
luat cuvintul şi tovarăşii David
Crişan, şeful secţiei agrare a
Comitetului regional' de partid,
Adolf Druker — directorul uzi­
bru în Comitetul regional de
partid, Avram Mihuţ, preşedinte
al sfatului popular raional, şi
alţii, felicitîod pe colectivişti şi
dindu-le preţioase îndrumări.
Ei au recomandat colectivişti­
vaturi pentru că aceste culturi
aduc mari venituri şi ajută la
citoreşti Călan, Simeria şi Hu­
nedoara. De asemenea, i-au sfă­
tuit să dezvolte şeptelul, să
crească vite de rasă şi păsări.
După festivitate, gazdele au
cu oaspeţii, „Hora Unirii“ şi au
închinat în cinstea gospodăriei
colective „Unirea“. Petrecerea a
durat pină după miezul nopţii,
cî-nd colectiviştii s-au răspîndit
pe la casele lor, cu încredere în
viitorul înfloritor al tinerei lor
gospodării.
lor muncitori din sat pe calea
agriculturii socialiste.
Cu multă bucurie au primit
colectiviştii din Şoimuş urările
de prosperitate pe care le-au fă­
cut gospodăriei lor colectiviştii
din alte sate ale raionului, mai
• începe veselia
— Să-i zică „Hora Unirii“ —
strigă colectivistul Ioan Lazăr
milie mare. Fanfara întreprinde­
rii din Certej, naşa gospodăriei,
execută „Hora Unirii“ iar co­
lectiviştii, înlănţuiţi, joacă plini îndreptată spre ridicarea nive­
de veselie hora. Cită fericire,
cit entuziasm ! Feţele colectiviş­
tilor radiază de bucurie. De as­
tăzi vor munci înfrăţiţi, se vor
ajuta reciproc pentru ca belşu­
gul şi bunăstarea să pătrundă
în casele tuturor.
Nu lipsesc de Ia petrecere nici
bătrînii. Retraşi mai pe la colţu­
rile sălii, ciocnesc pahare cu vin
şi îşi urează mult noroc în dru­
mul pe care au pornit. Să fie
aşa cum îşi vor ei. Noi le-o do­
rim din tot sufletul.
onare de la Simeria sînt urmă­
toarele :
1. aprovizionarea tuturor uni­
tăţilor agricole socialiste cu pie­
se de schimb pentru tractoare şi
maşini agricole, piese auto, rul­
menţi, motoare stabile, materia­
le metalurgice, scule, obiecte de
larg consum, echipament, texti­
le, cazarmameni, materiale de
construcţie, chimicale, cauciucuri
imprimate etc. ;
2. aprovizionarea gospodări­
ilor colective cu piese pentru
tractoare şi maşinile agricole cu
tracţiune mecanică, piese auto
şi unele materiale de construc­
ţie ;
3. aprovizionarea tuturor uni­
tăţilor industriale, care aparţin
de allé ministere cu piese pentru
tractoare şi maşinile agricole cu
tracţiune mecanică.
Pentru cunoaşterea necesaru­
lui de piese şi materiale al fie­
cărei unităţi, planurile de apro­
vizionare întocmite de către a-
cestea, care au fost depuse la
baza nr. 5 din Oraşul Stalin,
trebuie să fie preluate de către
noua bază din Simeria, deoare­
ce ole constituie un element e-
senţial în activitatea de viilor a
noii întreprinderi. In perioada de
'DRUMUL SOCIALISMULUI
La coiful roşu al colectivei
Am ajuns la Pricaz către
seară. Peste sat se lăsase un
ger de scîrţiia zăpada sub bo­
canci. La sediul gospodăriei a-
gricole colective „21 Decem­
de seamă a consiliului de con­
ducere. Înainte de a intra la
colţul roşu, am descifrat panoul
unde erau trecuţi toţi colectiviş­
tii, zilele-muncă efectuate şi
veniturile realizate. Am notat
numai cîţiva dintre ei. Ioan A-
dam a efectuat 356 zile-muncă,
pentru care a primit 81208 lei,
1.212 kg. gria, 713 kg. orz,
2.497 kg. porumb, 1.427 kg. car­
tofi... La ceilalţi, Olimpia llanclu,
Ioan Jurj, Anuţa Popa, Valeria
Iunie, ioan Şerban şi alţii, n-am
mai trecut produsele ci numai
zilele-muncă. Pentru că era u-
şor de socotit: pentru fiecare
zi-muncă s-au plătit 23 lei, 3,50
kg. griu, 7 kg. porumb, 2 kg.
orz, 4 kg. cartofi, 5 kg. coceni,
10 kg. paie şi 5 kg. furaje.
In acest timp Pani întilnit pe
responsabilul colţului roşu, tov.
1linca Toma, omul cel mai în
turală desfăşurată de către co­
lectivişti.
— Întreaga noastră activita­
te — spunea tov. 1linca — este
mico-organizatorică a gospodă­
riei şi spre realizarea unei pro­
ducţii sporite la hectar. De a-
semenea, activitatea noastră este
lului politic şi cultural al colec­
tiviştilor; şi aceasta se poate
face în bună măsură aici, la
colţul roşu al colectivei. In ziua
de 1 ianuarie, spre exemplu,
la colţul roşu a fost mare săr­
bătoare. S-au împărţit venitu­
rile. Au venit şi o parte din in­
dividuali curioşi să vadă ce pri­
mesc colectiviştii şi să asiste la
programul artistic\ Cu această
ocazie au fost evidenţiaţi în
faţa tuturor cei mai harnici co­
lectivişti.
organizare este necesar ca toate
întreprinderile să comunice ba­
zei nr. 12 din Simeria numărul
de tractoare şi maşini agricole
pe tipuri şi mărci, cu stadiul lor
de uzură şi reparaţii. In vede­
rea urmăririi Îndeaproape a rea­
lizării planului de aprovizionare
a unităţilor şi pentru evitarea u-
nei duble aprovizionări, toate
unităţile din regiunea Hunedoara
se vor aproviziona de aci înain­
te numai de la Baza nr. 12-Si-
meria. Ieşirea din raza de apro­
vizionare a acestei baze va fi
admisă numai cu aprobarea scri­
să a acesteia.
Baza de aprovizionare din Si­
meria are sarcina de a face şi
redistribuirea unor piese exis:
tente ca stoc în cantităţi mai
mari la unele unităţi. Materia­
lele stocate pot fi redistribuite a-
celor unităţi care duc lipsă de a-
semenea materiale. Pentru a se
reduce cheltuielile de transport
baza de aprovizionare are sar­
cina ca, la cererea unităţilor, să
expedieze mărfurile la benefi­
ciari prin mijloace 0, F. R.,
P.T.T.R. şi cu mijloace auto pro­
prii.
Noua bază de aprovizionare
are ca sarcină principală să se
îngrijească pentru a trimite la
timp piesele şi materialele co­
mandate, ajutînd astfel unită­
ţile socialiste agricole în activi­
tatea lor.
G A LESCU ŞT. NICO LAE
MARIN G. IOAN
din Direcţia generală de aprovi­
zionare a Ministerului Agricul­
turii şi Silviculturii
Nr. 1275
jrx t rp a «v « ¦» " . • » > . w y v * ’
Xíxüi Veşti din oraşul Sebeş
400006« oooog o De curind, Comitetul orăşe­ special cele lăturalnice, vor fi
oo nesc de partid şi Sfatul popular pietruite şi reparate.
l lo o o o o i orăşenesc Sebeş au analizat po­
ss sibilităţile locale existente pen­ Comitetul orăşenesc U.T.M. a
tru a face oraşul tot mai frumos. hotărit să organizeze pe şantie­
Atenţiune I Aici In acest scop s-a întocmit un rele respective brigăzi de mun­
postul de radiofi- că patriotică.
oare al şcolii. Aşa
încep «misiunile plan care prevede efectuarea u- ?
postului de radiofi- nor lucrări menite să ducă la întruna din serile trecute,
care al Şcolii me­ schimbarea aspectului oraşului becurile de la Sfatul popular o-
dii mixte din S i­ Sebeş. S-a prevăzut astfel ame­ răşenese Sebeş, au ars pină tir-
meria. najarea timui parc ăl tineretului ziu. Se analiza creşterea secto­
in locul numit „Arini", iar în rului socialist al agriculturii pe
In clişeu : Elevii
Lucia Preda, Ti-
beriu Ardelean şi faţa şcolii medii amenajarea u- oraş. Referatul l-a prezentat
Gheorghe Şincu as- nui parc al elevilor. Parcul din tovarăşul secretar al sfatului —
cultlnd emisiunea spatele gării şi parcul „23 Au- Constantin Băcilă. Au urmat a-
din pauza mare. pjjst“, vor fi împrejmuite cu poi discuţiile care an reliefat
gard din elemente prefabrica­ succesele obţinute. In ultimele
OOOOOOe te din beton. 10 zile, suprafaţa cooperativiza-
\ ooooo o
oo Tot in acest an se prevede tă din oraşul Sebeş a crescut
cu 20 de hectare prin intrarea
oo or a încă 17 familii in sectorul so­
cialist. Intre cei înscrişi sînt:
terminarea lucrărilor la băile Aurel Ordeanu, Simion Opincar,
Elisabeta Cîmpean şi alţii.
sărate şi la noua clădire a Ca­
sei de cultură. Străzile, şi în GH. RĂDĂCINĂ
corespondent
Mai multei
înseamnă că aveţi formaţie Gînd am ajuns la cercurile de preocupare
artistică — am intervenit. cultură generală am insistat a-
supra mai multor amănunte, iar
— Avem o echipă de dansuri tov. Ilinca a ţinut să precizeze:
şi cor cu care ne pregătim se­
rios în vederea celui de-al V- — Vin oamenii bucuroşi,
In raionul Haţeg sînt unele
viitoare o să repetăm seară de s-a ţinut lecţia „Să ne cunoaş­ plu „Locomotiva“ din Subceta-
seară. De... se apropie concursul tem. patria“ la care a participat te, „Retezatul" din Haţeg sau
şi vrem să fim cit mai bine un număr mare de colectivişti „Ceramica“ din Baru Mare, ca­
pregătiţi. şi ţărani individuali. re s-au preocupat îndeaproape
de încasarea cotizaţiilor de la
— Altceva? Am mai aflat apoi de la tov. Ilin- membrii U.C.F.S. In special,
consiliul colectivului sportiv
— Avem de gînd să formăm ca că şi la bibliotecă se desfă­ „Locomotiva“ din Subcetate a
şi o brigadă artistică. Cred că şoară o activitate frumoasă. dai dovadă că se preocupă te­
o să ne fie de mare folos, de­ Astfel, bibliotecarul Vasile Gos- meinic de această sarcină înca-
oarece, brigada va scoate în e- tea a împrumutat în anul tre­ sînd cotizaţia sută la sută.
videnţă atit realizările, cit şi cut cetăţenilor 545 volume şi
broşuri. De asemenea, desfăşoa­
lipsurile care mai există. Con­ ră o frumoasă activitate gazeta
de perete şi cercul agrozooteh­
sider că brigada va avea un rol
nic, condus de tehniciană Livia Nu la fel procedează Consilii­
deosebit de important în dez­ Granciova. le colectivelor sportive: „Cer-
na“ din Lunca Cernii, „Dacia“
voltarea gospodăriei noastre. Toate cele de mai sus, duc fă­
Din discuţiile ce-au urmat,
am aflat că la colţul roşu al
gospodăriei agricole colective ră îndoială la creşterea nivelu­ — Sarmizegetusa, Măgura —
„21 Decembrie" din Pricaz, se lui cultural al colectiviştilor, la Pui şi altele, care n-au realizat
acordă toată atenţia activităţii întărirea gospodăriei colective. încă aproape nimiG în această
culturale. Tinerii, ca şi vîrstni- direcţie.
cii, vin cu interes la colţul ro­ ...Timpul se scursese repede.
In sala alăturată coifului roşu, Consiliul raional U.C.F.S. tre­
munca nu încetase. Se lucra în buie să impulsioneze strlngerea
se citeşte ziarul in colectiv, se
ţin conferinţe, se fac aproape adunarea generală a colectiviş­ este doar în proporţie de 21 la
în fiecare seară audiţii la radio. sulă.
tilor.
N. s.
V. A.
Spicuiri dintr-unplan de
In oraşul Hunedoara există o struirea unei turnătorii cu o pro­ prinderii „lîie Pintilie“ a fost
întreprindere raională de indus­ ducţie de 10 tone pe zi. Pină a- transferată la întreprinderea
trie locală a cărei sarcină prin­ cum s-au făcut toate demersurile „Vasile Roaită“ din Haţeg. A-
cipală este să furnizeze popu­ pentru ca întreg utilajul turnăto­ cest lucru a uşurat într-o oare­
laţiei cantităţi însemnate de bu­ riei din Sălan să fie adus la Hu­ care măsură sarcinile întreprin­
nuri de larg consum. In ultimii nedoara. Odată cu intrarea în derii „Ilie Pintilie“ în domeniul
ani această întreprindere („Ilie funcţiune a acestei turnătorii se prelucrării masei lemnoase. To­
Pintilie“) s-a dezvoltat impe­ vor putea produce în cantităţi tuşi conducerea a luat toate
tuos, profilîndu-şi întreaga acti­ suficiente articole de uz casnic măsurile pentru profilarea ate­
vitate pe ramurile extractivă, fo­ ca: vase de diferite tipuri din me­ lierului de tîmplărie pe produc­
restieră, metalurgică şi alimenta­ tal, tucerie comercială, piese me- ţie de mobilă populară foaNe
ră. Fiecare din ramurile respec­ mult căutată de populaţia d'n
tive şi-a axat producţia de mă­ Probleme ale industriei raion.
rirea numărului de sortimente
Tot in planul de perspectivă
locale al întreprinderii pe anul 1959
Conducerea întreprinderii a pro­ este prevăzut să se mărească vo­
cedat la fel şi în acest an. Ba canice pînă la 10 tone, tuburi lumul exploatărilor forestiere de
mai mult, numărul sortimentelor de scurgere pînă la 4 ţoii şi al­ la' Vadul Dobrii. Tnfreaga pro­
tele. Calitatea acestor produse
va fi îmbogăţit în mod simţitor va fi şi ea mai superioară dato­ ducţie de aici va ajunge in a-
prin intrarea în funcţiune a noi rită faptului că pe lîngă turnă­ cest an la 900 m.o. şi se va
obiective, cît şi prin mărirea ca­ torie vor funcţiona şi două ate­ realiza prin folosirea raţională a
pacităţii de producţie a cetor e- liere, unul de emailaj şi altul de gaterului cît şi printr-o organi­
xistente. In acest sens conduce­ ni cheiaj. zare judicioasă a muncii.
rea întreprinderii „Ilie Pintilie“
a întocmit un plan de perspecti­ De asemenea pentru aprovi­ Acestea sînt obiective impor­
vă pentru întreg anul 1959. zionarea populaţiei din abunden­ tante care dovedeso că tovarăşii
tă cu răcoritoare se va mări ca­ din conducerea întreprinderii
In primul rînd merită reliefat pacitatea fabricii de sitoane. Tot „Ilie Pintilie“ s-au orientat bine
faptul că va începe în oraşul aici va începe în cursul acestui atunci cînd şi le-au fixat în pla­
Simeria construirea unei fabrici an şi fabricarea de limonada şi nul de perspectivă. Acum, im­
de pîine cu o capacitate de 12 portant este ca aceste prevederi
tone în 24 ore. Fabrica va fi în­ îngheţată ca produse noi cerute să nu rămînă simple însemnări
zestrată cu un utilaj modern ca­ în plan, ci să devină o realitate
re va permite să se obţină o de locuitorii Hunedoarei. în timpul prevăzut. Posibilităţi
pîine de bună calitate. sînt suficiente, trebuie numai ca
Incepînd din acest an întrea­ ele să fie fructificate din plin.
In sectorul metalurgic s-au
luat toate măsurile pentru con­ ga producţie de binale a între­ I. MANEA
««»»«•••„
NOI SALI DE CLASA
Pentru îmbunătăţirea conti­ In cursul anului acesta, vor De asemenea, anul acesta se
nuă a condiţiilor de şcolarizare fi construite cu sume alocate vor face din fond local repara­
a fiilor oamenilor muncii din din fond centralizat, încă 10 noi ţii capitale la Şcoala elementa­
Petroşani, sfatul popular raio­ săli de clase.
nal a iniţiat lărgirea număru­ ră din Aninoasa. Valoarea lu­
lui de clase la şcoala elementa­ Valoarea lucrărilor ce se vor crărilor efectuate în acest scop
ră nr. 1 din localitate. efectua este de 1.000.000 lei. vor fi de peste 250.000 lei.
Întreceri de hokei
Comitetul raional U. T. M., colectivului sportiv „Şurianul“ Dintre tinerii hokeişti mai bi­
U.C.F.S. raional şi secţia de în- din parcul „23 August“ în zi­
văţămînt şi cultură a Sfatului lele de 20, 21 şi 22 ianuarie ne s-au comportat Gheorghe
popular raional Sebeş au orga­ 1959. In urma disputării meciu­
nizat un concurs de hokei pe rilor, rezultatele sînt următoare­ Coman de la şcoaia nr. 3, Clau-
gheaţă între pionierii şi şcolarii le: locui I şcoala nr. 3, locul II
şcoala medie (ciclu II), locul III diu Muntean de la şcoala ger­
ciclului 11 din oraşul Sebeş. Con­ şcoala nr. 1. Şcoala germană
cursul s-a desfăşurat pe terenul din Sebeş a obţinut menţiune. mană şi Eronim Ursu de la şcgq-
!a nr. 1.
IU LIA N 10NAŞ
corespondent