Page 82 - 1959-01
P. 82
Nr. 1275 »mmsaXuOKtMinauMrni.’- <¦»>"- -.-im DRUMUL SOCIALISMULUI Paof 3
ma»
G R IJĂ PERM ANENT Cum am realizai 7.140 kg.
porumb la hectar
pentru organizaţia de tineret
(U rm are din pag. l-a) oîteva zile de însămîntare a'
Biroui) organizaţiei de bază de printr-o îmbunătăţire simţitoare revizii şl reparaţii. Responsabi fost lucrat cu polidiscul S.M.T.-
partid de la revizia de vagoane a activităţii organizaţiei U.T.M. lul brigăzii a fost numit tînărul lizat în medie 3.474 kg. porumb ului. Insămîntatul l-am făcut cu
C.F.R. — Simeria-triaj manifes Principala preocupare a acesteia Dumitru Raia, candidat de par la hectar, adică cu jumătate mai maşinile între 15 şi 20 aprilie.
tă o grijă permanentă pentru — după cum este şi firesc — a tid. In curînd va fi creată o nouă puţin decît pe terenul cultivat cu După însămîntare am grăpat
creşterea şi educarea utemişfi- fost îndreptată în ultima vreme brigadă de tineret Ia sectorul de porumb hibrid. Dacă întreaga imediat întreaga suprafaţă.
lor. Preocuparea aceasta este ,în mod mai hotărît spre educa reparaţii zilnice. Brigăzile de ti supraiajă ar fi fost cultivată cu
mai accentuată mai ales după rea tineretului. Biroul organiza neret constituie o formă eficace porumb hibrid U-22, am fi rea Cînd porumbul a răsărit şi a
alegerile care au avut loc atît în ţiei de bază a luat iniţiativa pre de educare a tinerilor muncitori. lizat în anul trecut cu peste avut 3 frunze, am făcut prima
organizaţia de partid cit şi în cea lucrării în adunări generale a 100.000 kg. porumb mai mult. praşilă cu prăşitoarea şi cu sa
de U.T.M. Organizaţia de bază principalelor hotărîri ale C.C. al In perioada care s-a scurs de pele. După aceea am mai făcut
de partid a ajuns la concluzia că U.T.M. prin care se amintesc cele la alegeri, organizaţia U.T.M. Din această experienţă proprie încă două praşile cu prăşitoarea
dacă activitatea organizaţiei de mai importante sarcini ce revin şi-a îmbunătăţit mult şi viaţa in putem trage învăţăminte boga şi cu sapele la intervale de 2-3
bază U.T.M. a fost slabă pînă organizaţiilor U.T.M. şi utemiş- ternă. In stilul de muncă al bi te. Ea ne arată limpede cît de săptămîni una de alta.
Ia alegeri, acest lucru s-a dato tilor. Aceasta a trezit în rîndul roului s-a înrădăcinat obiceiul valoroasă este sămînţa hibridă
rat şi slabei preocupări din par tinerilor interesul pentru îndepli bun de a da sarcină concretă fie şi cît de mari sînt rezervele de Invătînd din experienţa anului
tea biroului organizaţiei de par nirea sarcinilor pe care partidul cărui utemist. Se ştie că sarcina sporire a producţiei de porumb trecut, în acest an am prevăzut
tid. şi organizaţia U.T.M. le pun în concretă are. un rol educativ de la hectar. să însămîntăm mai mult de ju
faţa tineretului. osebit de eficace. In planurile de mătate din suprafaţa destinată
Membrii biroului, şi în mod muncă lunare ale organizaţiilor In acest an producţia de în In foto: Laboranţii Vasiliu Voi arăta în continuare cum culturii porumbului cu sămîntă
special secretarul, nu au exerci Este pozitiv faptul că toate de bază sînt stabilite sarcini le grăşăminte bacteriene care vor Gh. şi Mirza Boris lucrind la am lucrat terenul de pe care am hibridă U-22 generaţia II-a. Am
tat un control permanent asupra documentele puse în discuţia ute- gate de date pentru fiecare mem fi trimise agriculturii de colecti încărcarea autoclavelor cu me recoltat o asemenea producţie. prevăzut de asemenea ca să pro
felului în care-şi desfăşoară acti miştilor au fost însoţite de fapte bru al organizaţiei, în raport cu vul de muncă al Centrului expe diu de cultură pentru îngrăşă- A fost arat din toamnă cu trac ducem sămînta necesară pentru
vitatea organizaţia de tineret. Pe concrete din viaţa organizaţiei capacitatea şi aptitudinile fiecă rimental de îngrăşăminte bacte mîntul nitragiu. toarele S.M.T. la adîncimea de ca în viitorii ani să extindem
de altă parte nici biroul organi de bază. Importante sînt şi ope ruia. riene al M.A.S. — va creşte cu 20-23 cm. şi lăsat negrăpat pes cultura porumbului hibrid pe în
zaţiei U.T.M. n-a muncit cu a- rativitatea şi perseverenţa cu 30% faţă de anul 1958. Numai te iarnă. Primăvara, cînd s-a treaga suprafaţă a gospodăriei
ceeaşi intensitate tot timpul. Au care biroul se ocupă de lichida In decursul activităţii sale, cu îngrăşămintele bacteriene pro zvîntat, l-am grăpat. înainte cu noastre colective.
existat mai multe luni în care rea lipsurilor ce se manifestă în biroul a observat că deşi sînt duse de acest centru se vor tra
biroul nu a convocat adunările activitatea utemiştîlor. trasate sarcini concrete, unii u- ta circa 370.000 ha. de diferite C jfz & tid u l d a h a zâ L -a
generale ordinare la vreme. In temişti uită de ele, astfel că a- culturi. Peste 500.000 doze de
momentul alegerilor, fostul se Un exemplu demn de remar cestea rămîn neîndeplinite. Pen îngrăşăminte vor fi folosite de R ecent a a vu t loc la G .A .C . „G rivita g o sp o d ă riei s-au ob ţin u t 5.312 litri şi-au constru it case noi, (ar a lţi peste
cretar — Florea Găină — nu a- cat este adunarea generală în tru a înlătura acest neajuns, bi G.A.S.-uri iar peste 230.000 do Roşie" din Spin i, raionul O răşlie, a- lapte de vacă. De ta oi au realizat
dunase cotizaţiile de la mai în care a fost pusă în discuţia roul a adoptat metoda de a în- ze în sectorul cooperatist al a- dunarea gen erală a co lectiviştilo r în 436 kg. brln ză telem ea ş i 438 kg. lină. 30 de colectivişti şi-au cum părat m o
mulţi tineri pe o perioadă de 5-6 organizaţiei atitudinea necores mîna fiecărui tînăr cîte un bilet griculturii. O cantitate însemna care s-a p rezen ta t darea de .seam ă cu
luni. Acest lucru arată că ute- punzătoare a unor utemişti. Ti pe care este înscrisă sarcina sa tă de îngrăşăminte bacteriene privire la a ctivita tea consiliului de con O bună parte din produ sele cerealie- bilă şi aparate de radio.
miştii aveau o legătură slabă cu nerii Lucian .furca, îoan Costea şi data pînă Ia care trebuie în vor îi date spre folosinţă şi sec ducere în anul 1958.
organizaţia de bază. şi Vasile Albota, care întîrziau deplinită. De asemenea la inter torului individual al agriculturii. Âdimarea generală
de la lucru, iar în timpul lucru vale de cîteva zile, membri ai D in darea de seam ă şi discuţiile a colectiviştilor
Perioada de cîteva luni de du lui îşi găseau alte preocupări, biroului organizaţiei de bază şi Aplicarea îngrăşămintelor bac purtale de un m are num ăr de colec din Spini Adunarea generală a colectiviştilor
pă alegeri se -caracterizează au fost aspru criticaţi. Tot ei a- în mod special secretarul, discu teriene va intensifica eficacita tivişti, printre care Ioan P îrvu, P etre
veau atitudine obraznică faţă de tă cu fiecare tînăr în parte, a- tea îngrăşămintelor organo-mi- R ipoşan, Ioan Igna, A dam Busuioc şi re şi anim ale au fost valorificate prin a scos în eviden ţă, pe lin gă su cce
muncitorii mai în vîrstă din u- mintindu-i, asupra obligaţiei ce-i nerale avînd în acelaşi timp şi alţii, a reieşit că gospodăria colectivă organ ele de stat, obţirundu-se su m a de
— 3FS— — nitate. In adunare au luat pozi revine din planul de muncă. In un efect pozitiv asupra produc a obţin ut succese frum oase în anul 94.387 lei. V en itu rile to ta le ale g o sp o sele obţin u te ş i unele lipsu ri. A şa de
ţie critică toţi utemiştii. Acest fiecare adunare generală un nu ţiei agricole, atît în direcţia spo trecut. Cu sprijinul perm anent al o r d ă riei au crescu t In anul trecu t cu
lucru a făcut ca cei 3 tineri să-şi măr de 2-3 utemişti prezintă ririi recoltelor cu cca. 5-20% ganelor de partid şi de sta t colectiviş 111.980 iei, iar fondu l de b a ză al g o s pildă, a reieşit că vechiul consiliu de
revizuiască atitudinea. Preocu scurte informări asupra felului cît şi calitativ prin, mărirea pro tii au reuşit să obţin ă la hectar o pro podăriei s-a dublat.
ECONOMII pările lor sînt astăzi cu totul al cum şi-au îndeplinit sarcina. centului de zahăr, amidon, pro d u cţie de 1.382 kg. griu , 2.643 kg. po conducere nu s-a preocupat in sufi
tele. însufleţiţi de exemplul ma Toate acestea au făcut să creas teine etc. din plante. rum b, 1.793 kg. o v ă z şi 26.200 kg. Ş i veniturile personale ale colecti
de 900.000 lei jorităţii tinerilor, şi în specia! al că simţul de răspundere al ute- cartofi. viştilor au fost frum oase. C olectiviştii cientă m ăsură de îm ban ăfăţirca rasei
celor ca Ioan Bumb, Nicolae miştilor şi contribuţia lor la în Pentru anul 1959 ca o sarci au prim it produ se şi bani în valoare
Panaite, Ioan Pintea, ei au în deplinirea planului de producţie. nă principală pe care şi-a pro S u ccese s-au în reg istra t şi în sec de peste 45 tei la fiecare zi-m m e ă . de ovin e şi de term inarea saivanului
ceput să citească cărţi de litera pus-o colectivul de muncă al torul zootehnic. A stfel, în anul 1958
tură beletristică şi de specialita Organizaţia de bază de partid Centrului experimenta! de îngră num ărul bovin elor a crescut cu 7 vaci D in ven iturile obţin ute, m u lţi colec începui în toam na anului precedent.
te. Ei s-au încadrat într-o inten este hotărîtă să acorde un spri şăminte bacteriene îl constituie ş i 5 v iţ e i, a l p o r c ilo r cu 11 c a p e te , d in tiv işti, ca V iorel Sirbu şi P etre M ertu,
La întocmirea devizului pen să activitate culturală. In pro jin mai larg organizaţiei U.T.M. reducerea preţului de cost al pro C olectiviştii au adoptat o serie de
tru electrificarea, satelor Dobra, ducţie muncesc acum disciplinat, pentru ca aceasta să desfăşoare duselor cu 4% precum şi aceea care 9 scroafe, iar al ovin elor cu 100
Lăpuşnic, Streţea şi Abucea s-a conştiincios. o activitate mai intensă în di de a extinde cercetările pentru h o tă r îr i 'p e n tr u c a în v iito r u l a p r o
stabilit a fi investită in lucrări recţia educării utemiştîlor şi a darea în producţie a unor noi m iei. De asem en ea, d e la an im alele
şi materiale suma de 1.200.000 La recomandarea organizaţiei celorlalţi tineri de la revizia de preparate biologice ca: prepara piat să fie lichidate lipsurile ce încă
lei. Cea mai mare parte din a- de partid, organizaţia U.T.M. a vagoane C.F.R. Simeria-triaj. tul pentru tipitul biologic al
ceşti bani (cam 70 la sută), tre plantelor textile, alb (micelliu de m a i p e r s is tă ş i ¦s ă fie o b ţin u te s u c c e s e
buia luată din fonduri centra creat o brigadă de tineret la A. CERBU ciuperci) pentru cultura ciuperci
lizate, iar restul să reprezinte lor comestibile etc., precum şi şi m ai m ari ca pînă acum . De ase
contribuţia voluntară a cetăţe extinderea producţiei de lacto-
nilor. înaintea începerii lucrări bacterin cu 100% faţă de 1958 m enea, ei au ales noul consiliu de
lor au avut loc adunări cetăţe în vederea măririi cantităţii de
neşti in fiecare din satele amin furaje însilozate cu acest prepa conducere şl noua com isie de revizie.
tite unde oamenii s-au angajat rat.
să execute prin muncă volun Adunarea generală a reales ca pre
tară toate lucrările, rămînind
ca num ai materialele să fie pro şedin te pe Iov. A ngh elu s C androi, iar
curate cu bani. In scurt timp au
Început lucrările. Oamenii au în consiliu l de conducere şi com isia
muncit cu multă însufleţire la
tăiatul, fasonatul-, transportul şi de revizie a ales pe Iov. Ioan Igna,
plantatul stilpilor cit şi la în
tinderea reţelei propriu-zise. A- T eodor C îm pean, E cdterina Ripoşan
cum, pe uliţele şi în casele oa
menilor din cele patru sate li şi alţii.
căresc becurile electrice.
E. B.
Dintr-un calcul făcut la sfa
tul popular raional a reieşit că Acţiune de folos obştesc '5 -Vil In raionul Hunedoara*?•***» ' *.**?>,-*<V-
toate materialele şi lucrările de
electrificare au costat numai Viscolul din noaptea de 17 sat, colectivişti şl întovărăşiţi, însemnate cantităţi de cereale
300.000 lei, ceea ce rezultă, că spre 18 ianuarie a. c. a troienit au răspuns cu hărnicie la acţiu
prin munca voluntară a cetăţe principalele drumuri de acces nea de dezăpezire întreprinsă de contractate cu statul
nilor s-a realizat, faţă de deviz, din satul Turdaş. comitetul comunal de partid şi
o economie de 900.000 lei. sfatul popular-Turdaş. In anul care ă trecut, unităţi din vînzarea produselor către treprinderea „Recolta“ 429,7 to
Drumurile dinspre Orăştie şi le agricole socialiste şi ţăranii stat, i-a făcut pe aceştia să ho ne grîu, 230,8 tone porumb şi
gară au devenit impracticabile. In fruntea acestei acţiuni au muncitori individuali din raionul tărască în adunările lor gene 13,1 tone floarea-soarelui. Ast
Maşinile nu au putut intra în fost comuniştii Ioan Şerban, Sa- Hunedoara au contractat mari rale să vîndă în acest an can fel, planul de contractare pe ra
Turdaş pentru a transporta măr cantităţi de cereale cu statul. tităţi sporite de cereale statu ion la aceste culturi a fost în
furi la cooperativă, iar laptele moilă Costescu, Simion Dudaş, Munca politică desiâşurată de lui. deplinit şi depăşit cu mult.
contractat cu statul n-a putut fi Ioan Peria şi alţii. către organizaţiile de partid şi
transportat Ia centrul I.C.I.L. Si- sfaturile populare, în rîndurile Ga urmare a muncii desfăşu Unităţile agricole socialiste
meria. Ţăranii muncitori din Turdaş colectiviştilor şi întovărăşiţilor, rate, pînă la 21 ianuarie a. o. care au contractat mari canti
au efectuat peste 170 ore de cît şi veniturile mari realizate unităţile agricole socialiste din tăţi de cereale cu statul sîn t:
In dimineaţa de 18 ianuarie, acest raion au contractat cu în- G.A.C. Rapoltu Mare, 45.500 kg.
peste 80 de ţărani muncitori din muncă voluntară, redînd circu grîu şi 20.500 kg. porumb; G.A.C.
laţiei drumul înzăpezit. Şeuleşti, 22.500 kg. griu, 9.000
kg. porumb şi 500 kg. floarea-
MAI MULT MINEREU DE FIER prin obţinerea unei granulaţii cores urma acestui rezultat - - pînă acum soarelui ; G. A. G. Biscaria,
12.000 kg. grîu, 7.000 kg. po
punzătoare. a fost în stadiu de experimentare — rumb şi 1.000 kg. floarea-soare
lui ; G.A.C. Sîntandrei, 60.000
De asemenea, 50 la sută din volu colectivul tehnic al exploatării a hotă kg. grîu, 40.000 kg. porumb şi
5.000 kg. floarea-soarelui; G.A.C.
mul total de muncă, va fi cuprins în rît să extindă înaintările rapide Ia ori Simeria Veche, 15.000 kg. grîu,
12.000 kg. porumb şi 2.500 kg.
Exploatarea minieră Teliuc, deşi tî- Exploatării miniere Teliuc a hotărît să normele cu motivare tehnică — mă zontul 180. Indiscutabil, prin aceasta floarea-soarelui; întovărăşirea a-
nără, cunoaşte o dezvoltare uimitoare. experimenteze în cursul acestui an la gricolă „1 Mai“ Petreni, 12.000
An de an pleacă de aici către furna H Planul de producţie pe anul 1959 va fi cu 76 la orizontul 180 metoda mal sus amintită. sură ce are drept scop corectarea ve va creşte şi mai mult capacitatea de kg. grîu, 8.000 kg. porumb şi
lele hunedorcne sau către cele din Că- sută mai mare decît în amu! trecut @ P r o d u c tiv i Totodată, vor fi create noi fronturi de 2.000 kg. floarea-soarelui; înto
lan, cantităţi tot mai mari de mine lucru la acelaşi orizont, prin pregăti chilor norme, ce nu corespund şi deci exploatare a zăcămîntului la acest ori
reu. Aşa cum cei care vizitează din ta te a m u ncii va c reşte cu 6 la su tă % Se prevede o rea a 50 la sută din suprafaţa zăcă- vărăşirea agricolă „16 Februa
cînd în cînd Hunedoara afirmă că m înhilui, ţinînd seama că orizontul 180 şi-au pierdut caracterul stim ulativ. zont. •- ..
schimbările de la o zi la alta o fac reducere a prefulisi de cosii cu 6,7 la sută ^ Cîşt'- va deţine ponderea cea mai mare în in vederea reducerii preţului de cost, rie“ Cristur, 11.000 kg. grîu şi
de nerccunoscut, şi despre Teliuc s-ar gui mediu pe cap de muncitor va creşte cu 8 la sută realizarea planului în anii viitori. Nimic de zis, Exploatarea minieră
putea face o afirm aţie asemănătoare. 6.400 kg. porumb; întovărăşirea
Este suficient a se arăta că indicii de Printre metodele de lucru noi intro s-a luat măsura de a se urmări mai Teliuc şi-a făcut' şi pînă acum repa
plan ai anului 1958 au întrecut pe duse în ultima vreme la Teliuc se nu agricolă din satul Nădăştia In
cei ai anului 1957 cu 15-20 la sută. mără şi perforajul umed. Cum rezulta îndeaproape şi cu mai mult simţ de raţia utilajelor în atelierele proprii. E
Cu toate acestea Exploatarea minieră tele obţinute au confirmat aşteptările, ferioară 15.400 kg. grîu şi 9.800
Teliuc s-a obişnuit să raporteze cu s-a luat m ăsura ca în anul acesta să răspundere de către conducerile sec drept, cu greu. in anul acesta însă,
multe zile înainte de sfîrşitul anului fie extinsă această metodă bună. kg. porumb ; întovărăşirea agri
îndeplinirea planului anual la toţi in toarelor reducerea consumurilor speci va fi dat în folosinţă atelierul nou,
dicii. Aşa a fost şi în 1958 şi — după Unui asemenea ritm de dezvoltare colă din satul Cinciş 9.600 kg.
angajamentele bravilor mineri din Te cut. Astfel, planul de producţie este cu După cum reiese din cifrele de plan a condiţiilor de exploatare, nu i-ar pu fice la exploziv, lemn* etc. De aseme înzestrat cu utilaje noi. E de la sine grîu şi 6.500 kg. porumb, înto
liuc — aşa va fi şi în decembrie (sau 76 la sută mai mare decît planul pe pe anul 1959, producţia pe anul acesta tea rezista transportul, dacă nu s-ar
chiar noiembrie 1959). anul 1958. Productivitatea muncii va va creşte simţitor. Aceasta înseamnă lua pe lîngă altele, măsura ca eoarta- nea, s-a luai măsura ca să fie înlocu înţeles că reparaţiile se vor face în vărăşirea agricolă din satul Bă-
creşte cu 6 la sulă. In ceea ce pri că e nevoie să fie mărită şi capacita mentul la orizontul 180 să fie mărit
„ In 1958 n-am obţinut succese deo veşte preţul de cost, m inerii de la Te tea de pregătire a minereurilor la Te şi deci să fie mărită cu mult capaci iţi pe cît posibil consumatorii de ener condiţii mai bune, într-un timp mai ţălar 8.400 kg. grîu şl 4.000 kg.
sebite, — spunea cu modestie un miner liuc au sarcina să-l reducă cu 6,7 la liuc. De aceea s-a luat măsura să fie tatea de transport. Totodată prin me
din Teliuc — atîta doar că planul la sută. Totodată, cîştigul mediu pe cap dată în funcţiune o linie a staţiei noi canizarea transportului pe galeriile gie pneumatică cu cei de energie elec scurt şi de o calitate mai bună. porumb; întovărăşirea agricolă
producţia globală a fost depăşit cu de muncitor va fi mai mare decît în de antezdrobire. Prin această măsură, principale la orizontul 180, va fi redus
6,29 la sută, că numai în primele 11 anul trecut cu 8 la sută. în afară de faptul că se măreşte ca volumul de muncă auxiliară pentru trică, ţinînd seama că a doua este Trim estrial va fi analizată corelaţia din satul Linginea, 12.000 kg.
luni ale aceluiaşi an am realizat pacitatea de pregătire a minereurilor, rambleere, ceea ce este foarte impor
529.000 lei economii la preţul de cost Colectivul de muncitori, organizaţia se va obţine o mai bună calitate din tant. mult mai ieftină. In mare parte acest indicilor de plan. In acest fel se va grîu şi 4.200 kg. porumb.
şi alte cîteva realizări..." de partid, organizaţiile de masă şi co punct de vedere granulometric, se va
lectivul de conducere al exploatării, au realiza o mai bună sortare şi, în fine, In vederea reducerii preţului de cost, lucru s-a reuşit la lucrările de perfo- putea asigura îndeplinirea planului a- rrcaaarouuwHiwawiiijwwhimt *Agpnre—pwagrwbbmpww—
Realizările sînt destul de însemna dezbătut planul, au propus măsuri pen se va putea asigura producţia pentru se preconizează o mai bună utilizare a
te şi ne dau convingerea că ele nu tru a-1 realiza. In cadrul unei consfă noul funicular, care va intra în curînd excavatoarelor. Aceasta se va putea raj din c a rie ră ; urmează deci să fie nual la toţi indicii şi va împiedica tot Anunţ
se vor opri aici. Eroii victoriei de a- tuiri, m inerii s-au angajat nu numai în funcţiune şi va lega Teliucul de face printr-o mai bună organizare a
nul trecut, Em ilian Bălan, Ion M. Popa, să realizeze acest plan, dar chiar să-l Hunedoara. transportului, cît şi a operaţiei de în- găsite căile pentru înlocuirea ener odată depăşirea unora în dauna celor întreprinderea Regională
Ladislau Babinuc, Nicolae Rusu, mem depăşească cu 6.000 tone de minereu. cărcare-descurcare. Se urmăreşte ca să de Transporturi Auto anun
bri sau candidaţi de partid, precum şi Totodată, s-au angajat să mărească Se prevede, toi în planul de mă se obţină cel puţin 100 m.c. pe schimb giei pneumatice ia o parte din consu lalţi (producţie în dauna calităţii, de ţă că a început să funcţio
mulţi a lţii, au început din nou lupta productivitatea muncii cu încă 1 Ia suri, descopertarea zăcămîntului pentru şi excavator, rezultat ce încă nu s-a neze la sediul I.R.T.A. din
cu planul. Primele zile au fost încu sută şi să realizeze însemnate econo a permite avansarea flancului nordic putut obţine pînă acum la Teliuc. matorii din subteran. exe m p lu ). Deva, str. Cuza Vodă, nr. 17,
nunate de succes. Mai ales Ion M. mii la preţul de cost, mai ales prin al carierei. In urma aplicării acestei telefon 442, între 15-31 ia
Popa şi Nicolae Rusu, împreună cu economisirea m aterialelor de bază şi măsuri, se va putea realiza o exploa Preocupat de introducerea metodelor In multe din minele noastre se mai In vederea obţinerii de economii şi nuarie 1959, comisia de exa
brigăzile lor, au obţinut rezultate ca- prin reducerea consumurilor specifice. tare extensivă a zăcămîntului, o ex de muncă noi, colectivul tehnic al E x minare a conducătorilor au
re-i situează de pe acum printre pri ploatare mecanizată şi se va putea a- ploatării miniere Teliuc şi-a propus să aude adesea vorbindu-se de lipsa de deci a reducerii preţului de cost pe to, constituită în conîormita- j
mii pe exploatare. Pe baza propunerilor din această sigura dinamica în continuă creştere experimenteze în cursul acestui an me te cu art. 2 din instrucţiu
consfătuire, colectivul de conducere al a producţiei în anii viitori. toda de împuşcare cu întîrzieri de mi- vagonete goale. La Teliuc se pare că tona de minereu, va fi intensificată nile pentru promovarea con
Sarcinile de plan pe anul 1959 sînt Exploatării miniere Teliuc a elaborat imi de secundă. Această metodă ţin ducătorilor auto din R.P.R.
cu mult mai mari decît în anul tre- un plan de măsuri tehnico-organizato- Aletoda de exploatare cu înmagazi- parcul de vagonete existent s-a dove lupta împotriva risipei. Cele mai bune
rice, menit să ducă la realizarea indi nare a minereului a reuşit să se cla teşte îmbunătăţirea calităţii minereului întreprinderile interesate
cilor de plan am intiţi mai sus. seze printre metodele moderne de ex dit a face faţă transportului. Aceasta rezultate vor ft popularizate, iar cele sînt rugate a lua imediat le
ploatare, de mare tehnicitate, aplicate gătura cu comisia pentru ?
O primă măsură o constituie darea în străinătate şi în ţara noastră în ul dovedeşte că el e bine organizat. Cum slabe criticate. se programa.
în funcţiune a puţului nou de extrac timul timp. In lupta pentru introduce
ţie. Este necesar să intre în folosinţă rea metodelor noi în procesul de pro producţia va creşte foarte mult în a- Pentru că iniţiativa minerilor de la
cît mai curînd această lucrare, pentru ducţie, pentru obţinerea unei produc
că pe aici va putea fi evacuată în tivităţi 'Sporite, colectivul tehnic a! cest an, s-a ivit necesitatea reorgani Aninoasa „O tonă de cărbune peste
treaga producţie de la orizontul 180.
zării parcului rulant, in acest sens plan, pe fiecare schimb, de fiecare om"
s-a luat măsura ca vagonetele să fie a dat şi aici rezultate bune, va fi ex
distribuite pe sectoare în raport cu ne tinsă şi urmărită cu mai multă aten
cesităţile fiecărui sector. Astfel, pe lîn ţie.
gă faptul că extracţia producţiei va fi In fine, pentru ca muncitorii să aibă
asigurată prin aplicarea acestei mă condiţii de viaţă şi mai bune, va fi
suri va creşte indicele de ru laj al va- terminat şi dat în folosinţă un bloc cu
gonetelor şi va creşte şi mai mult răs 86 apartamente.
punderea m aterială în privinţa între Toate aceste măsuri, aplicate întoc
ţinerii vagonetelor. mai şi la timp, împletite cu voinţa
Minerul Em ilian Bălan — cu briga dîrză a m inerilor de a-şi respecta an
da sa — şi-a creat o adevărată faimă gajamentele luate, vor duce cu sigu
printre minerii din Teliuc. Nu-i uşor ranţă ia atingerea ţelului propus: în
să obţii 58 metri înaintare pe lună în deplinirea planului anual la toţi indi
rocă dură. El a reuşit acest rezultat cii, înainte de termen.
apllcînd metoda înaintărilor rapide, in i Ing. N. ANDRONACHE
