Page 83 - 1959-01

Pa?. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1275

I .1 juiiirrueJüe sJüri •jultUrueXs slid *?diuuelg ştiri Avîntul electrificării ţărilor

de democraţie populară

R.P. POLONA R. P. CHINEZA

Dezvoltarea energeticii poloneze Mari construcţii

Sisireilaiasoenaadelegaţiei P.M.R. Luptele din Algeria In anul 1965 industria energetică terminată de asemenea construcţia ter­ hidroenergetice

poloneză urinează să producă 41,5 mi­ mocentralei Konin, care va atinge o

la Congresul al Mi-lea al P.C.U.S. ALGER 26 (Agerpres). — uni circulaţia feroviară pe linia liarde kWh, adică cu 18 m iliarde putere de 435.000 kW. Aceste termo­ ¦
France Presse relatează despre Alger-Constantine a trebuit să kWh mai mult decît în 1958. In acest centrale vor realiza în anul 1965 o In R. P. Chineză, în regiu- ¦
intensificarea acţiunilor de lup­ fie întreruptă.
MOSCOVA 26 Coresponden­ U.R.S.S., care a întîmpinat de­ tă ale trupelor armatei algerie­ scop în R . P. Polonă vor fi construi­ producţie globală de f2 milioane ITWh nea rîului Mapien din sudul J
tul Agerpres transmite : Luni legaţia la punctul de frontieră ne de eliberare. In cursul ulti­ Comandamentul trupelor fran­ provinciei Sicilian se desfă- •
dimineaţa, la ora 8,40 la gara Ungheni. melor zile pe întreg teritoriul ceze din Algeria a recunoscut te noi centrale electrice, finii de tran­ de energie electrică, Iar în anul 1968,
Kiev din Moscova a sosit dele­ Algeriei s-au semnalat numeroa­ că în cursul ultimelor lupte au
gaţia Partidului Muncitoresc Ro- La sosire, oaspeţii au fost în- se ciocniri între trupele fran­ fost ucişi peste 30 de soldaţi sport şi staţii de transformatoare. după darea în exploatare a întregii şoară construirea unei hidro- ¦
timpinaţi de N. G. Ignatov, ceze şi forţele algeriene, oare au francezi. S-a făcut de asemenea
min, care la invitaţia C. C. al culminat cu aruncarea în aer a cunoscut că ministrul francez Pentru nevoile industriei se vor pro­ lor capacităţi (2.700.000 k W ), vor pro­ centrale cu o putere proiecta- •
membru al Prezidiului C. C. al unui tren petrolifer care trans­ de război, Pierre Guillaumat, a duce 26,1 m iliarde kWh, adică cu 78 duce 17.600.000 kWh. tă de 90.000 kW. Acesta este •
P.C.U.S. va participa la lucră­ porta 600.000 litri de petrol din sosit Ia Alger unde duce convor­
P.C.U.S., şi V. P. Mjavanadze, Sahara. In urma acestei acţi­ biri importante cu conducătorii la sută mai mult decît în anul 1958. In Silezia vor fi construite termo­ primul obiectiv dintr-un sis- *
rile celui de-al XXI-lea Congres militari şi civili din Algeria. Locuitorii oraşelor vor folosi 5,7 centrale la Halemba şi Lagisza care tem de construcţii hidroener *
membru supleant al Prezidiului vor folosi praful de cărbune provenit
al P.C.U.S. miliarde kWh — cu 83 la sută mai din procesele de cocsificare. getice care urmează să fie *
C.C. al P.C.U.S., prim-secretar mult decît anul trecut. De asemenea realizat de-a lungul nurilor *
Din delegaţie fac parte tova­ va creşte simţitor consumul de ener­ De asemenea se acordă o mare a- Mapien şi Tatu — afluenţi •
al C.C. al P.C. din Gruzia. gie electrică Ia sate. tenţie reducerii consumului de cărbu­
ne necesar producerii unui kWh. Con­ ai fluviului Iantzî. *
In viitorul plan cincinal vor fi con­ form prevederilor, în anul 1965 se vor
răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Erau, de asemenea, de faţă struite noi mari termocentrale pe bază Hidrocentrala de pe rîulj
de lignit ia Turoszow, în regiunea de folosi 460 gr. cărbune pentru produ­ Mapien va fi dată în exploa-J
sud-vest a Poloniei, precum şi centra­
Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, tov. Alarce! Popescu, ministrul Demisia guvernului italian lele electrice de la Adamov şi Piat- cerea unui kWh. de energie electrică tare în cursul celui de-al doi-t
Nicolae Ceauşescu şi Leonte Comerţului, conducătorul dele­ now din voievodatul Koszalin. Va fi lea semestru al acestui an.*
Răutu. gaţiei guvernamentale comercia­ — faţă de 519 grame în 1958. Ea va livra energie electrică *
le a R.P.R. care se află la Mos­
împreună cu delegaţia a so­ cova, şi membrii ambasadei uzinelor siderurgice, ale me- *
sit şi tov. Mihai Ralea, amba­ R. P. Romîne la Moscova.
sadorul R. P. Romîne în ROMA 26 (Agerpres). — Gu­ social democrat italian al lui talurgiei neferoase, minelor ?
vernul Fântâni a demisionat. Saragat guvernul Fanfani s-a
Această demisie este consecinţa menţinut obţinind o majoritate R. CEHOSLOVACA de cărbuni şi fosfor din su-1
firească a faptului că acest gu­ de un singur vot. „ dul provinciei Siciuan. Apa ?
vern a fost pus în ultima vre­
me de mai multe ori in mino­ Demisia guvernului Fanfani Electrificarea căilor ferate I lacului de acumulare va fi t
ritate in parlamentul italian. dezvăluie criza adîncă care dom­ î folosită şi pentru irigaţie, t
Ultima oară, după demisia unui neşte în rindurile partidului de­
La Moscova continuă sa sosească ministru din partea partidului mocrat creştin, precum şi in si­ In R. Cehoslovacă electrifi­ sel-electrice. Pină in anul 1970 l In curind va începe construi- *
delegaţiile partidelor frăţeşti nul coaliţiei guvernamentale. carea căilor ferate a început in se va introduce tracţiunea elec­ l rea unei hidrocentrale pe rîul *
urmă cu trei ani. Pină in pre­ l Tatu cu o putere de 830.000 i
care vor participa la C ongresul -------------- ' m zent s-au electrificat complet li­ trică a transportului feroviar în l kW. De asemenea se pregă-1
nii ferate cu o lungime totală proporţie de 70 la sută, restul
al XXI-lea al P. C. II. S. de 330 km. de 30 la sută urmind să fie de­ l teşte construirea unei noi hi* l
servit de locomotive Diesel şi J drocentrale pe rîul Mapien. *
Recent a fost dată în exploa­ Diesel-electrice. •*
tare de probă o nouă cale fo­
U. Kekkonen s-a înapoia! 8a Helsinki rată electrificată intre Nymburk :« S L

MOSCOVA 26 (Agerpres). Delegaţia Partidului Comunist HELSINKI 26 (Agerpres). — guvernului finlandez şi de alte şi Usti pe Elba. R. D. GERMANA
TASS transmite: La invitaţia din Austria în frunte cu lohann TASS transmite; In seara zilei personalităţi oficiale, precum şi Conform prevederilor, pină in
C.C. al P.C.U.S. au sosit la Koplenig, preşedintele partidului; de 25 ianuarie U. Kekkonen, de numeroşi locuitori ai capi­
Moscova următoarele delegaţii preşedintele Republicii Finlan­ talei Finlandei. anul 1962 se va termina elec­ înaintea ţărilor capitaliste avansate
care vor participa la Congresul Delegaţia Partidului Cominist da, împreună cu soţia, au sosit trificarea celor mai solicitate
al XXI-lea al P.C.U.S.: din Belgia, sub conducerea lui Preşedintele a fost întîmpinat,
Hrnest Brunelle. secretar naţio­ la Helsinki întorcînidu-se din de asemenea, de I. F. Filipov, porţiuni ale căilor ferate ceho­ din Europa occidentală
Delegaţia Partidului Comunist nal al Partidului Comunist; însărcinat cu afaceri ad-interim- slovace.
Francez condusă de Jacques Du- vizita făcută la Leningrad.
clos membru al Biroului Politic, Delegaţia Partidului Comunist al U.R.S.S. in Finlanda, şi de In vederea traducerii în via­ In anii puterii populare sec­ tală, întrecind în acest domeniu
secretar al C. C. al Partidului din Ceylon. în frunte cu Piter In gară preşedintele a fost A. G. Grozdov, reprezentant co­ ţă a planului de modernizare torul energetic din R.D. Germa­ Anglia, Franţa, Germania occi­
Keineman, secretar general al mercial ai U.R.S.S. in Finlanda. a transporturilor, uzinele Skoda nă a cunoscut o dezvoltare deo­ dentală eic. In anul 1957 pro­
intimpinat de primul ministru din Plzen au trecut la produc­ sebit de rapidă. Anul trecut, s-a
=:;î î î s î := realizat o producţie de energie ducţia de energie electrică pe
V. I. Sukselainen, de membri ai ţia de locomotive Diesel şi Die- cap de locuitor era de 1.840

Comunist Francez ; C.C. al partidului. electrică de peste 34 miliarde kWh. Conform prevederilor, in

Delegaţia Partidului Comunist In cursul zilei urmează să kWh faţă de 31,5 miliarde kWh 1960 ea va creşte la 2.320 kWh,

I W .W r - n f r r " ? ţ!».»»V « "A in 1956. iar pină in 1965 — la 3.500

din Finlanda condusă de Viile sosească şi reprezentanţii altor MM In aceşti ani au fost construi­ kWh.
Pessi, secretar general al parti­ partide frăţeşti care vor partici­ á-
dului ; pa la Congres. te noile centrale electrice Trat- In cadrul celui de-al treilea
Boe-
L ip n o . sudul tondorf („Elbe“), Stalinstadt şi plan cincinal, la I.übbenau şi la

m iei (R . C ehoslova­ Calbe, iar allele, ca, de pildă Velscbau se construiesc două

ec ă ) , prim a cen­ centralele din Zschornevvitz, B6- centrale electrice ultramoderne.

trală electrică din- hlen, Hirschfelde, Espenhain Acestea vor fi cele mai mari

Conferinţa primilor mini$tti tr-un în treg sistem ş.a., au fost extinse şi dotate cu ter.moccnlrale pe bază de căr­
de lucrări hidrau­
utilajul cel mai modern. Utila­ bune brun din lume. Termocen­

ai ţărilor nordice lice de pe cursa! jul tehnic a fost construit in bu­ tralele din Liibbenau şi Vet-
fluviului V llava. A-
nă parte in uzinele R.D. Ger- schau vor produce aproximativ

ceastă hidrocentra­ mane. 15 miliarde kWh, adică 50 la

OSLO 26 (Agerpres). — La ticipă miniştrii Afacerilor Exter­ lă va in tra in In prezent, în localitatea sută din producţia de energie

24 ianuarie în clădirea Stortin- ne, Finanţelor, Economiei şi Co­ funcţiune la 1 m ai. Rheinsherg, la nord de Berlin, elecirică a ţării in 1957.

gului din Oslo a început confe­ Aci se creează un se lucrează la construirea pri­ Recent, industria construc­
rinţa primilor miniştri ai ţărilor lac de acum ulare
nordice. Delegaţiile Suediei, Nor­ merţului. de 306 m ilioane mei centrale afomoelectrice din toare de maşini energetice . din
vegiei şi Danemarcei sînt con­ După cum relatează ziarul m etri cubi de apă
care vor iriga pes­ R. D. Germană care va avea o R.D. Germană a început pro­
„Arbeider Bladet“, aceasta este
prima conferinţă oficială în pro­ putere de 70 MW. ducţia de turbine de condensare

Se desfăşoară cu avint elec­ cu o putere de 100 MW şi ca­

duse de primii miniştri ai aces­ blemele colaborării economice a te 4.560 hectare. trificarea căilor ferate. Pină în zane de abur cu o capacitate de
tor ţări, iar delegaţia finlande­ ţărilor nordice. După cum arată Lucrările de funda­
ză — de ministrul Afacerilor Ex­ ziarul, la conferinţă se va sta­ ţii sint avansate. prezent, în R.D. Germană au 350 tone abur pe oră. De ase­
terne. Din partea Islandei par­ bili de asemenea poziţia ţărilor
In fo to : Barajul fost electrificate căi ferate cu o menea se pune la punct produc­
L ip n o .
lungime de aproape 1.000 km. ţia in serie a unor noi tipuri de

In ceea ce priveşte producţia locomotive electrice şi Diesel-

ticipă în calitate de observator nordice faţă de eventualele tra­ de energie electrică pe cap de electrice de mare putere, care

locuitor, R.D. Germană se si­ vor înlocui în următorii ani toa­

ambasadorul Islandei în Norve­ tative cu ţările care participă la tuează înaintea ţărilor capitalis­ te locomotivele cu abur de pe

gia. La' lucrările conferinţei par­ „piaţa comună“. I te avansate din Europa occiden- căile ferate ale R.D. Germane.

Expresie a înfr-ajuforării frăfeşii pot fi produse în U.R.S.S., R. ca Democrată Germană şi ţara R.P. UNGARA
D. Germană şi R. Cehoslovacă, noastră construiesc prin efor­
a jărilor socialiste iar cele peste 100.000 kw. în turi comune una din cele mai O staţiune de transformatoare
Uniunea Sovietică. Aceeaşi spe­ mari fabrici de celuloză din de î 20.000 volţi
cializare se realizează şi în al­ Europa, care va folosi ca mate­
S-au împlinit la 25 ianuarie ile pentru colaborare economi­ ţiei acestei ramuri sporind de te ramuri ale economiei, cum rie primă imensele cantităţi de Recent a fost dată in exploa­ electrică din Borsod, precum şi
4,6 ori. Intr-ajutorarea frăţeas­ ar fi, de exemplu, construcţia stuf ce se află în Delta Du­ tare la Budapesta o staţiune cea de la Tiszapalkonya, con­
anul acesta 10 ani de la con­ că şi tehnico-ştiinţifică in do­ că a ţărilor socialiste face ca navală, producerea de maşini nării. de transformatoare de 120.000 struită recent.
să se înlăture un paralelism agricole, rulmenţi, laminate, volţi. Este vorba de prima par­
stituirea — în anul 1949 — a meniu! construcţiei de maşini, inutil în planurile lor de pro­ utilaj de foraj efc. Rodnicia relaţiilor dintre ţă­ te a unei staţiuni de transfor­ Noua staţiune va primi de a-
ducţie, fiecare ţară acordînd rile socialiste prin intermediul matoare de 220 000 volţi, care semenea energie electrică din
Consiliului de ajutor economic af siderurgiei, chimiei, geolo­ prioritate în dezvoltarea sa a- O mare atenţie se acordă în Consiliului de ajutor economic va fi cea mai modernă construc­ U.R.S.S., R.D. Germană şi Ce­
celei ramuri pentru care are a- ţările socialiste problemelor reciproc a determinat pe aces­ ţie de acest fel din Europa Cen­ hoslovacia, pe care o va distri­
reciproc, expresie a relaţiilor in­ giei, industriei petrolifere, car­ tît resurse bogate de materii progresului tehnic în construc­ tea să elaboreze planuri de trală şi prima staţiune cu o a- bui oraşului Budapesta şi re­
prime, cît şi condiţii optime de ţia de maşini, dezvoltării in­ perspectivă în domeniul dezvol­ semenea putere din R. P. Un­ giunilor din vestul tării. Pentru
ternaţionale de tip nou stator­ bonifere şi altele. O sarcină producţie şi dezvoltare. In a- dustriei chimice. In cadrul tării economiei naţionale a ţă­ gară. Ea va deservi centrala construirea acestei Staţiuni au
celaşi timp, prin intermediul C.A.E.R. se coordonează pla­ rilor respective pe o perioadă fost alocaţi 150 milioane forinţi.
nicite între cele opt ţări socia­ importantă a C.A.E.R., de re­ C.A.E.R., se rezolvă de comun nurile de cercetări ştiinţifice şi de 10-15 ani.
acord problemele legate de uni­ de proiectare a maşinilor noi,
liste din Europa — Albania, zolvarea căreia depinde în ma­ ficarea şi tipizarea producţiei se extind continuu cercetările Fiecare ţară socialistă, luată
unor anumitor ramuri indus­ privind folosirea multilaterală a separat, dispune de posibilităţi
Bulgaria, Cehoslovacia, Polo­ re măsură activitatea sa fruc­ triale. Un exemplu în această tuturor posibilităţilor mari de uriaşe pentru înflorirea econo­
privinţă ni-l oferă Umunea So­ care dispune industria chimică. miei, pentru ridicarea neconte­
nia, Republica Democrată Ger­ tuoasă este coordonarea planu­ vietică, Polonia, R. D. Germa­ nită a nivelului de trai al ma­ M IE R C U R I 28 IA N U A R IE 1959
nă, Ungaria, Bulgaria şi Re­ In acest sens, în industiia ţă­ selor muncitoare. Fiecare din
mană, Romînia, Ungaria şi rilor de dezvoltare economică publica Populară Chineză care, rilor socialiste se introduc pe ţările socialiste dispune de bo- j Spectacole cinematografice
călăuzindu-se de recomandările scară largă procesele chimice. găţii naturale însemnate, de re- /
Uniunea Sovietică. a tuturor ţărilor socialiste. Su­ C.A.E.R., au încheiat o conven­ Roade bogate obţin, de aseme surse umane inepuizabile, care '
ţie cu privire la tipizarea maşi- nea, ţările socialiste prin co­ ii permit să păşească mereu )
In urma intensificării schim­ perioritatea orînduirii socialiste nilor-unelte fabricate în aceste laborarea în domeniul siderur­ înainte pe drumul construirii (
ţări. giei. O activitate importantă socialismului. Toate aceste bo- /
burilor economice dintre ţările permite, în felul acesta, ţărilor desfăşoară comisia C. A. E. R. găţii şi resurse ale ţărilor so- ( D E V A : Roma oraş deschis; P E ­ 1LIA : Adevăratul sfîrşit al războiului:
Ţinînd seama de posibilită­ pentru schimbul de energie e- TRO ŞA N I : Legenda dragostei; Tosca ; S IM B R IA : B ravu l soldat Sveik” ; LO-
socialiste, a apărut ca o necesi­ ce construiesc socialismul să ţile concrete ale ţărilor socialis­ lectrică şi folosirea complexă a cialiste folosite însă în comun ^ A LB A IU L IA : Lumini v e rz i; O lec­ N E A : Două m am e; T E IU Ş : Nea­
te, C.A.E.R. a recomandat în resurselor hidraulice ale Du ţie a isto rie i; S E B E Ş : Cei trei din mul Gheracilor; Z LA T N A : Ultima sta­
tate imperioasă crearea unui se folosească de avantajele ofe­ felul următor planurile pentru nării. Se fac pregătiri pentru pentru acelaşi scop — al con­ pădure; O R A Ş T IE : Invenţie diabo­ ţie ; B A R U M A R E : Comoara căpita­
producţia de utilai energetic : construirea unor linii de mare lică ; H A ŢEG : Urme în noapte; nului M artens; A P O LD U D E SU S :
organism specializat care să se rite de diviziunea internaţiona­ Uniunea Sovietică, R. D Ger­ voltaj între sistemele energe­ struirii unei societăţi noi, so­ R RA D : La ordinele dum neavoastră; Haiducii.
mană, R. Cehoslovacă, R. P tice ale ţărilor europene de
ocupe cu coordonarea ajutoru­ lă a muncii, de cooperarea şi Ungară şi R. P. Polonă pro­ democraţie populară. cialiste, folosite în mod pla­
duc turbine pină la 50.000 kw.
lui reciproc pe care ţările so­ specializarea în producţie pen­ Turbine pină la 100.000 kw. Pentru a satisface nevoile lor nificat şi raţional prezintă o
crescînde de materii prime pen
cialiste surori şi-l acordă reci­ tru ca să obţină succese impor­ tru producţia de celuloză, Re­ importanţă deosebită. De aceea,
publica Populară Polonă, Re­
proc în dezvoltarea lor econo­ tante în dezvoltarea lor econo­ publica Cehoslovacă, Republi­ Consiliul de ajutor economic IR* ^ h <n>

mică, pentru prosperitatea fie­ mică. reciproc are o mare însemnăta­ Programul I : 6,25 Jocuri populare Album de m elodii; 16,15 Folclorul în
rom îneşti; 7,30 .Muzică u şo a ră ; 8,30 prelucrarea compozitorilor n o ş tri; 17,30
căreia în parte şi a întregului Această cooperare şi diviza­ te în colaborarea tot mai strîn- M u zică; 9,00 V a ls u r i; 10,00 Concert „Se lasă seara11, program de muzică
de muzică din opere; 11,03 Răsună u şo ară; 18,35 „Codrule, codruţule" —
lagăr socialist în ansamblu. In re a muncii face ca unele ra­ să ce există astăzi între ţă­ cîntecul şi jocul pe întinsul p a trie i; emisiune de cîntece; 19,00 Teatru la
12,20 Em isiune lite ra ră ; 12,35 Muzică m icrofon: „A şa s-a călit o ţe lu l"; 21,15
afară de coordonarea schimbu­ muri de bază ale economiei rile socialiste de e strad ă; 13,30 Muzică popu­ Concert de muzică populară romîneas­
lară rom înească; 14,00 Muzică c ă ; 21,45 „D ialog în Timp". Ciclu de
rilor şi a ajutorului economic ţărilor socialiste să cunoască de estradă a compozitorilor n o ş tri; reportaje de Dinu S ă r a r u ; 22,00 Con­
15,40 Poemul v iito ru lu i; 17,45 Muzică cert simfonic de muzică rom înească;
reciproc, din anul 1954 C.A.E.R o înflorire fără precedent. Ast­ din opereta „Zorile" de Kristo K o no ; 23,15 Concert de noapte.
18,00 „In slujba p a trie i"; 19,05 Ju r­
se ocupă şi de problema coor­ fel e caracteristic exemplul Re­ nalul satelo r; 21,00 „Şcoala şi viaţa“ ; Buletine de ş t i r i : 5,00 t 6.00 ; 7,00 i
22,45 Muzică populară romînească. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00: 19,00:
donării planurilor de producţie publicii Cehoslovace, unde con­ Programul I I : 14,07 Muzică populară 20,00 ; 22,00; 23,52 (programul I ) ;
romînească ; 14,50 Concert de prînz : 14,00; 16,00: 18,00; 21,00; 23,00
ale ţărilor socialiste partici­ strucţia de maşini a luat o ma­ (programul II).

pante în C.A.E.R. Pentru buna re amploare în ultimii 10 ani.

desfăşurare a activităţii sale, In această perioadă au fost

pe lingă Consiliul de ajutor e- construite aproximativ 50 uzine

conomic reciproc au fost create de maşini şi au fost reconstru­

comisii permanente interstata­ ite un număr de peste 60 de

le cum ar fi, de pildă, comisi-* uzine, volumul total al produc­

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefo n: 188; 189j 75. Taxa plătită In numerar conform aprobăm Direcţiunii Generale P .T , Ţ .R , n r, 236.320 din 6 noiembrie 1949. — lip a r u l: Întreprinderea Poligrafică „ l M A I“ — Deva.