Page 85 - 1959-01
P. 85
Pag. 2 tm iA u m u w i Nr. 1276
ÖBOnSEÄSBHSa
nareo generam a CĂRŢI Ne scriu fruntaşi ai recoltelor bogate
ej de analiză profundă APĂRUTE Am obţinui o recoltă bo
a întregii activităţi LITERA TU R A ŞTIIN ŢIFIC A Era pe la sfîrşitul lunii febru aşteptam. Gînd am predat-o sta nă — îmi zicea Pardosu ori de
M ATEM ATICA arie 1957. Ningea şi viscolea tului am primit o sumă frumoa cîte ori îl sfătuiam.
fără întrerupere. Pe cîmp zăpa să de bani, zahăr şi borhot. E-
T IB E R IU M IH A IL E S C U - Geo da era de cel puţin o jumătate ram de acum convins că Puşca La vreo două săptămîni după
de metru. Pe locurile mai adă şu a avut multă dreptate cînd ce am făcut răritul eu am mai
In ziua de 18 ianuarie a.c. a Colectiviştii, oonvingîndu-se de se poate face irigatul prin revăr metrie diferenţială proiectivă postite era şi mai mare. Şi cu m-a îndemnat să cultiv sfeclă de dat o praşilă. La puţin timp
avut loc adunarea generală a veniturile ce le-a adus sectorul sare. („Biblioteca matematică toate acestea nu-mi venea deloc zahăr. după aceea am trecut din nou pe
colectiviştilor din Rîu-Bărbat, zootehnic, au acordat o mare a- să stau în casă. Mi se părea că acolo. Sfecla crescuse mare şi
raionul Hajeg, în care au îost tenţie acestuia. Aşa se face că Colectivişti ca Lascu Duncea, II« ). stau pe mărăcini. Altădată, pe Anul trecut am cerut adunării frumoasă,' frunzele grase şi lu
analizate roadele muncii pe un astăzi sectorul zootehnic numără lari Anton, Ioan Farcaş, Sigis- 496 pag. — 25,90 iei vremea asta, mă pregăteam de generale să-mi repartizeze o su cioase acopereau locul ca un co
an de zile. 60 bovine din care 26 vaci, 269 mund Brăilă şi alţii, au arătat arat. Uneori chiar aram. Dar prafaţă mai mare pe care să cul vor verde. Mă uitam şi nu mă
ovine, din care 264 oi şi mioare. că nu întotdeauna brigadierii au Ed. Acad. R.P.R. acum ce puteam face ? Ga să-mi tiv sfeclă. Dorinţa mi-a fost în mai săturam privind-o.
Faptul că. azi tot satul e co pontat cu regularitate zilele- treacă timpul mă duceam pe la
lectivizat, se datoreşte succese Din livrarea către stat a ani muncă, oreîndu-se neplăceri. Ei S. STO ILO W — Teoria func deplinită. Din nou, ca şi în anul Zilele lungi de vară au trecut
lor obţinute de gospodăria co malelor şi produselor animale au atras atenţia consiliului de ţiilor de o variabilă com întovărăşiţi pe acasă, să mai 1957, iiarna lungă a făcut ca şi a venit toamna. Noi, toţi ai
lectivă în ultimii ani. contractate, gospodăria agricolă conducere ca în viitor să se pre plexă, vol. II — Funcţii ar vorbim de una, de alta, să mai timpul pentru însămînţări să fie casei am pornit să scoatem sfe
colectivă „Drumul socialismului“ ocupe mai mult de sarcinile pe monice, Suprafeţe riema- glumim. oarecum întîrziat. O zi bună de cla. In urma noastră, înşirată,
Prin organizarea muncii şi a- a obţinut un venit de 69.660 lei. care le are, să controleze toate nniene. rămînea sfecla mare şi albă pe
plioarea regulilor agrotehnice lucrările care se efectuează pe 380 pag. — 25,70 lei — Măi Lazăre, mi-a zis în lucru nefolosită însemna pier care am adunat-o, apoi am cu
înaintate, lucrînd cu maşinile Venituri de peste 117.089 lei teren cu o mai mare atenţie. Ed. Aoad. R .P .R . tr-o zi tovarăşul Puşcaşu, agen dere de recoltă. Acest lu răţat-o şi am făcut-o grămezi.
S.M.T., colectiviştii au sporit an s-au obţinut şi prin contracta tul agricol pe care-1 întîlnisem cru l-am înţeles bine. Da
de an producţia la hectar. rea şi livrarea către stat a Golectiviştii au arătat că în ŞTIIN ŢE N ATURALE - BIO la un întovărăşit acasă. Şi în că mă angajasem să pun — Ei ce spui ? — mi-a zis
10.000 kg. grîu, 2.000 kg. po anul acesta membrii consiliului LO G IE Flora anul acesta întovărăşiţii au în sfeclă de zahăr, apoi trebuia să nevasta.
Cu toate că anul acesta a îost rumb, 10.000 kg. cartofi şi alte e bine să fie repartizaţi pe ra plan să cultive sfeclă de zahăr. mă ţin de treabă, ca nu cumva
secetă şi stratul arabil al tere produse agroailimentare. muri de producţie, pentru oa în I. PRODAN, A L BU IA - Să ştii că cine o să pună sfeclă să mă fac de rîs, mai ales că De pe 42 ari, am dus la gară
nului gospodăriei nu e mai a- felul acesta să poată răspunde eram şi preşedintele întovărăşi 10 care de sfeclă. Pe cînd mă
dînc de 20-25 cm., iar subsolul Alte venituri băneşti în va fiecare de o ramură. Tot ei au mică ilustrată a Republicii o să aibă multe foloase. In pri rii. Cîteva zile în şir m-am tot întorceam spre casă cu carul, de
e numai pietriş, din care cauză loare de 146.389 s-au realizat cerut ca în acest an să se intro Populare Romîne. mul rînd, primeşte un avans îna dus pe la locul acela de la „Ho la gară, unde dusesem ultimul
plantele suferă destul de mult, de la diferite ramuri anexe. In ducă retribuirea suplimentară a 664 pag. ou 43 planşe — inte, pe urmă, cînd predă sfecla, dul Mureşului“ să prind timpul transport, l-am întîlnit pe Par
colectiviştii au reuşit să obţină anul 1958, totalul veniturilor muncii la culturile prăşitoare şi 26,80 lei pe lîngă bani i se mai dă zahăr, cînd voi putea ara. dosu.
producţii destul de bune. gospodăriei s-a ridicat la în sectorul creşterii animalelor. borhot pentru animale şi altele.
333.138 lei. E.A .S.S. Ar fi bine să cultivi şi tu. Aveţi In prima zi bună de lucru e- — Ştii cît mi-a ieşit? 11.170
O mare parte din suprafaţa — In anul acesta va trebui lîngă Mureş un teren care este kg. Asta înseamnă că am obţi
cultivată cu grîu a fost însămîn- Fondul de bază aii gospodări să luptăm cu un interes sporit M ED ICIN A ram dis-de-dimineaţă pe brazdă. nut pr i e 26.000 kg. sfeclă de
ţată individual. O dată cu înscri ei a crescut cu 80.441 lei, fără pentru a reduce simţitor cheltu foarte bun pentru cultura sfe Nevasta purta vacile, iar eu ţi zahăr la hectar.
erea tuturor ţăranilor muncitori a socoti construirea unui saivan ielile administrative — a spus I. G H ER M A N - Elemente de clei de zahăr. Ştii, locul acela din neam de coarnele plugului. Am
'din sat în gospodăria colectivă pentru oi. în cuvîntul său tov. Mîndru Ivă- Hodul Mureşului, are cîteva ha. făcut arături aşa cum am auzit — Eu frate, n-am scos de pe
din Rîu-Bărbat, aceste suprafeţe nescu. Situaţia din anul trecut, epidemiologie a bolilor pa In adunarea generală aţi hotă că spune agronomul de la sfat, 27 ari decît 940 kg. Acum îmi
s-au ataşat colectivei. Producţia Valoarea totală a fondului de cînd cheltuielile administrative razitare. rît să-l cultivaţi cu plante teh la 22-25 cm. adîncime şi am se dau seama că am greşit cînd nu
pe terenurile aduse mai tîrziu bază a i ajuns în anul 1958 la au fost nepermis de mari, de- 178 pag. + 58 planşe ane nice. mănat cu semănătoarea. am ţinut cont de sfaturile tale.
în gospodăria colectivă a fost 700.201 lei, faţă de cel de la în xă — 28 lei pînzat
mai mică (800-900 kg. la ha.,) ceput, care a fost de trei ori mai păşindu-se cele planificate cu — Fugi de aici, i-am răspuns. La cîteva zile după însămîn- După ce am predat toată sfe
mic. Valoarea totală a bunurilor Ed. medicală Nu am pus niciodată sfeclă de ţăre, sfecila a răsărit şi a înce cla, am primit peste 4.000 lei, 90
în timp ce pe suprafeţele vechi s-a ridicat de la 861.606 lei în peste 1.500 lei, va trebui înlă zahăr, şi nici nu ştiu cum se put să crească. Dar odată cu ea kg. zahăr şi aproape o jumătate
turată. M. B. G O L D Ş T E IN — Histolo munceşte. au început să Grească şi buru vagon de borhot.
ale colectivei s-a realizat 2.200 anul 1957, la 1.063.133 lei. gie practică ienile. Atunci am pornit cu toţi
Luînd cuvîntul toV. Dumitru 420 pag. + 465 figuri şi — O să înveţi, mi-a întors el ai casei şi am dat cu sapa prin Recenta plenară a G.C. al
kg. grîu la ha. La porumb s-a Concomitent cu creşterea pro 56 planşe — 42,20 lei tre rîndurile de sfeclă. După a- P.M.R. a pus în faţa noastră
Her, secretar al Comitetului co Ed. medicală vorba. Mai gindeşte-te, mai în ceea, la vreo săptămînă am bu- sarcini şi mai mari. Va trebui să
realizat 1.835 kg. boabe la ha., prietăţii obşteşti au crescut şi treabă şi pe ai tăi. E spre binele chetat-o cu săpăligile de grădi cultivăm sfeclă pe suprafeţe
munal P. M. R. Rîu - Bărbat, a OCTAV1AN T. IL IE S C U — E- tău. nă. Din 25 în 25 cm. am lăsat sporite pentru a contribui în â-
la cartofi 20.000 kg. la ha., la orz veniturile colectiviştilor. Pentru xereza pulmonară în trata cîte un bucheţel de sfeclă. La cest fel la înfăptuirea sarcinilor
făcut o serie de propuneri, me mentul tuberculozei In drum spre casă m-am tot cîteva zile am mers iarăşi cu trasate de plenară. De aceea, am
şi ovăz la fel s-au obţinut pro fiecare zi-muncă colectiviştii au 228 pag. — 13,30 Isi gîndit la vorbele lui Puşcaşu. toţii şi am rărit-o. Din fiecare hotărît recent, într-o adunare
nite să ducă la obţinerea de Ed. medicală buchet de sfeclă nu am lăsat generală, să cultivăm sfeclă pe
ducţii destul de bune. primit cîte 3,127 kg. cereale, 3,5 Parcă ar avea dreptate Puşcaşu decît un singur fir, şi acela care 12 hectare faţă de 10 hectare
producţii mari. In cele din urmă M1RCEA PETRESCU , AURORA ăsta, îmi spuneam. Să vedem era mai mare şi mai arătos. cîte am avut cultivate anul tre
La cultura pomilor fructiferi kg. cartofi, 4 kg. furaje, 0,150 S U Ţ IA N U — Nutriţie şi dieto- ce-or zice şi cei de acasă. Seara, cut. Şi eu, şi Pardosu, şi Dumi
a arătat că normele trebuie să Alături de mine avea şi înto tru Barbu, toţi întovărăşiţii, sîn-
s-au înregistrat rezultate destul kg., ţuică, 0,048 kg. brînză, terapie pe cînd stăteam la masă cu ne vărăşitul, Petru Pardosu, o bu tem hotărîţi să îngrijim cu a-
fie revizuite. Anul trecut au fost 352 pag. - 17,60 lei tenţie culturile de sfeclă peniru
de frumoase, realizîndu-se în 0,015 kg. lînă şi alte produse, vasta, cu soacra şi cu cei 3 copii, cată de pămînt de 0,27 ha., în a obţine o producţie cît mai
cazuri cînd colectiviştii au a- Ed. medicală sămînţată tot cu sfeclă de zahăr mare iar din banii ce-i vom pri
medie peste 50 kg. fructe pe valoarea zilei-munsă ajungînd * * * — Agenda medicală 1959 am vorbit şi despre sfecla de Gînd a fost la rărit, Petru Par mi să adăugăm la fondul de
juns să realizeze 4 zile-muncă zahăr. dosu lăsa şi cîte două — trei bază o anumită sumă. Prin a - .
pom. la 32 lei. 520 pag. — 12 lei fire, la un loc, şi la distanţe mult ceasta vom face ca întovărăşi
într-o singură zi. Aceasta a dus Ed. medicală — Hai să punem bărbate, a mai, mţci. Noi i-am spus că fi rea noastră să înflorească, să ne
îngrijite şi hrănite lă timp a- — Anul trecut grădina de le fost de părere nevastă-mea, Flo- rele sînt prea dese şi că e cazul
la diminuarea valorii zilei-mun- M ED ICIN A VETER IN A R A rica. să rărească la timp sfecla. în creăm un trai şi mai fericit şi
nimalele colectiviştilor au adus gume a fost foarte rentabilă — că. >— N-af fi rău măi ginere^ să cepuse să o acopere buruienile. mai îmbelşugat.
IOAN B A IE Ş — Tuberculoza semănăm sfeclă, mi-a spus soa Petru Pardosu nu ţinea însă
venituri tot mai mari. Astfel, de a arătat în cuvîntul său tov. Pentru întărirea gospodăriei animalelor domestice cont de cele ce-i spuneam. LAZAR ORM INDEANU
308 pag. - 17,50 lei cra, femeie de peste 60 dé ani. preşedintele întovărăşirii
la oi s-a obţinut 10.345 litri lap Franciso Avrămescu, vicepreşe colective, colectiviştii s-au- anga E.A .S.S. — Va ieşi ea şi aşa destul de agricole „Drumul socialismului"
In seara aceea m-am hotărît bună. Să vedeţi numai la toam
te şi 658 kg. lină, de la vaci dinte al gospodăriei agricole co- jat ca în viitor să-şi ducă sar I. G H EO R G H IU şi alţii — Pesta să însămînţez sfeclă de zahăr: Deva
17.140 litri lapte, de la scroafe „Fie ce-o fi — mi-am zis — o
lective Rîu-Bărbat. Dovadă sînt cinile la îndeplinire cu mai poroină — studiu monogra să încerc şi eu“. Şi nu mi-a pă sporire
50 de purcei care au fost vînduţi fic („Biblioteoa de zooteh rut rău. Am obţinut anul acela
cele 62.000 lei realizate numai mult; simţ. de răspundere pentru nie şl medicină veterinară") pot fi realizate şl chiar depăşite dacă
pe piaţă. O bună parte din a- 300 pag. + 25 pag. cu o producţie de sfeclă cum nu mă terenul este îngrăşat şi lucrat după
de pe o suprafaţă de 3 ha. In a obţine recolte bogate. ilustraţii colorate, în afara regulile agrotehnice. Tocmai de aceea
ceste produse au revenit colecti textului — 42,70 lei' am stabilit să îngrăşăm fiecare hec
anul acesta vom căuta să mă tar cultivat cu sfeclă de zahăr cu
Ed. Acad. R .P.R. cîte 35 tone gunoi de grajd, iar tere
nul destinat culturii porumbului va fi
viştilor pentru zilele-muncă e- rim suprafaţa de legume şi zar Ing. S. GABOR îngrăşat cu 25 tone gunoi de grajd
la hectar. In afară de îngrăşămintele
fectuate, iar o altă parte au fost zavaturi la 4 sau chiar 5 ha. organice, vom mai da cîte 150 kg.
azotat de amoniu şi 150 kg. superfos-
vîndute statului. De asemenea, Din cele spuse reiese că iriga Cointeresarea materială a oolsotivişfilor - fat la fiecare hectar cultivat ou sfeclă
s-au contractat şi livrat statului tul e foarte simplu. Rîul e mai de zahăr, porumb, borceag, orz, ovăz,
etc.
16 bovine din care 6 boi îngră sus decît locul amenajat pentru mijloc de întărire a gospodăriei
agricole colective Irigarea culturilor este o metodă
şaţi, 7 porci şi 214 ovine. grădina de legume,, astfel că eficace de combaterea secetei şi o oale
sigură de m ărire a producţiei. In a-
In timpul lor liber Aplicarea retribuirii suplimen 8.000 kg., la sfecla furajeră cest an am luat măsuri de a
tare la gospodăria agricolă co 33.324 kg. la hectar faţă de extinde suprafeţele irigate. L a o
In vuietul obişnuit al furna zica in care s-au înscris pina lectivă' din Âpoldu de Sus, ra 18.000, la şcoala de viţe un ve Consfătuirea de la Constanţa a ţă rilo r este o cale sigură de mărire a parte din culturile de porumb, cartofi,
lelor, al strungurilor şi al for acum 12 tineri, apoi şi faptul că ionul Sebeş, a scos în evidenţă nit de 400,000 lei faţă de 335.240 ranilor şi lucrătorilor din sectorul so producţiei şi de reducere simţitoare a sfeclă de zahăr şi legume vom admi
fotei din turnătorie, îşi desfăşoa din rîndurile cititorilor bibliote importanţa deosebită ce o are lei cit a fost planificat. cialist al agriculturii a luat hotăriri preţului de cost. De aceea am prevă nistra îngrăşăminte chimice suplimen
ră activitatea, pe lîngă mulţi cii fac parte peste 400 de tineri, acest sistem de cointeresare ma oare au o deosebită importanţă pen zut să mecanizăm compleot lucrările tare în perioada de vegetaţie, inirodu-
muncitori vîrstnici, aproximativ care, sub conducerea tovarăşei terială a colectiviştilor. Un ase Pe Ungă cantităţile mari de tru dezvoltarea agriculturii noastre ce se cer a fi făcute la cultura po cîndu-le în apa cu care vor fi iri
1.000 de tineri. După cele 480 Rozalia Cutean, bibliotecara menea sistem al muncii întruchi produse şi bani ce s-au dat pen socialiste. Ele sînt socotite pe drept rumbului, cartofilor, legumelor, păioa- gate. Sperăm că în acest fel vom ob
de minute de lucru, atunci cînd clubului, participă cu însufleţire tru zilele-muncă, ca retribuire cuvînt ca un vast program de muncă, selor etc. Recoltatul furajelor, însilo- ţine rezultate bune şi vom reduce
activitatea lor încetează în ate la acţiunile cu cartea întreprinse pează o mai bună îmbinare a de bază, s-a repartizat în plus pe care lucrătorii din agricultură sînt zarea lor, tratarea împotriva dăunăto cheltuielile de producţie.
liere sau în preajma furnalului, în cadrul bibliotecii. Nelipsiţi din interesului obştesc cu cel indi ca retribuire suplimentară, can hotărîţi să-l realizeze întocmai şi cît rilor a culturilor de orz, ovăz, borceag,
tinerii muncitori din uzina „Vic vidual, cointeresind mai puter titatea de 81.327 kg. porumb, mai repede posibil. mazăre şi altele sînt lucrări pe care Ne vom strădui să obţinem rezul
toria“ — Gălan reîncep o altă rîndurile spectatorilor la filme nic pe colectivişti in sporirea 28.278 kg. cartofi, 66.655 kg. le vom mecaniza de asemenea. tate însemnate şi în sectoarele zoo
activitate. Mulţi dintre ei sînt sînt tinerii uzinei noastre şi nu producţiei la hectar. sfeclă furajeră şi 32.130 lei. Conferinţa regională de partid a a- tehnic şi viti-pomicol. Sectorul zooteh
întîlniţi în sălile clubului, la rareori ei participă la vizionări nalizat situaţia dezvoltării agriculturii Aplicarea de îngrăşăminte organice nic va fi dezvoltat în raport cu posi
cinematograf sau ia popicărie. organizate în grupuri aşa cum Pe lîngă retribuirea de bază Au fost colectivişti ca Dumi din regiunea noastră, în lumina hotă- şi chimice este o altă cale ce duce bilităţile ce le avem, iar producţia pe
sînt cele la care participă tinerii care li se cuvine după zilele- tru Budrală, Mihai Botici şi al rîrilo r Consfătuirii de la Constanţa şi la sporirea producţiei la hectar. Am oap de vacă furajată va creşte —
Un număr de 25 tineri fao care muncesc la furnalul tine muncă efectuate în cursul anu ţii care au primit cîte 1.200 kg. a altor documente ale partidului nos planificat să realizăm în acest an prin introducerea unei alimentaţii ra
parte acum din ansamblul de retului, cît şi elevii liceului se lui, colectiviştii mai primesc ca porumb fiecare ca retribuire su tru, luînd totodată importante măsuri. 3.200 kg. porumb boabe la hectar, ţionale şi folosirea diferitelor metode
estradă al clubului, dovedind ral. retribuţie suplimentară 50 la plimentară şi 1.600 kg. sfeclă Noi, lucrătorii de la gospodăria de stat 20.000 kg. cartofi la hectar, peste înaintate — la 3.000 litri lapte anual.
prin hărnicia lor şi prin pre sută din producţiile obţinute furajeră. Iar Ioan Rohrsdarfer, din Apold am studiat cu atenţie a- 20.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar,
gătirea la care participă că sînt Peste 600 de tineri din uzină peste plan. Ca urmare a aces Iosif Ledărhilger şi alţii peste ceste măsuri şi ne-ain gîndit la căile 2.8C-0 kg. orz la hectar, 1.800 kg. ovăz Vom extinde, de asemenea, planta
în măsură să prezinte programe s-au încadrat în spartachiada de tui fapt, rezultatele obţinute au 4.100 lei fiecare. care să ducă la înfăptuirea lor. Soco la hectar. Propria noastră experienţă ţiile de vii şi pomi pe terenurile care
apreciate atît în localitate cît şi iarnă a tineretului. Aceştia se fost foarte bune. 4 şa se face că tim că mecanizarea complexă a lucră ne dovedeşte că asemenea producţii se pretează acestor culturi. In cursul
cu ocazia ieşirilor la Gugir, apoi antrenează zi de zi la popice la porumb s-au realizat 4.110 Convinşi de rezultatele obţi anului curent vom complecta golurile
la inaugurarea gospodăriilor a- şi tenis de masă, iar alţii au kg. la ha. faţă de 2.285 kg. la nute, colectiviştii au hotărît ca zB!ai522az2HSE3^ ssszecasagTi în vii pe o suprafaţă de 50 hectare.
gricole colective din Strei şi Ba- fost văzuţi plecînd la săniuţe şi în anul 1959 să introducă retri Producţia de material săditor viticol
tiz. Mult apreciată este echipa la schi. ha. cît a fost planificat, la car va fi mărită şi vom lua măsuri ca
de dansuri alcătuită din 4 pe tofi 20.000 kg. la ha. faţă de buirea suplimentară şi in secto procentul butaşilor clasa I-a din pe
rechi, a cărei instructor este Pe lîngă cele arătate mai sus, rul creşterii animalelor. pinieră să crească simţitor.
utemistul Toma Traian. In spec o preocupare de seamă a tine
tacolele prezentate pînă acum, retului uzinei noastre o consti Muncitorii, inginerii şl tehnicienii
succese însemnate au obţinut şi tuie joile de tineret organizate din gospodăria noastră sînt hotărîţi
soliştii vocali, tinerii Gheorghe de comitetul U.T.M. pe uzină, să-şi sporească eforturile pentru ca
Draia, Domnica Nebunu, Ghi- la care sînt organizate conferin
zela Hanke, Viorica Hummel, ţe. ghicitori literare, recenzii etc. aceste sarcini şi altele ce le stau în
Nicoleta Popa, şi Elena Ghiti-
deanu. In felul acesta înţelege majo faţă să fie transformate în fapte v ii.
ritatea tineretului uzinei „Victo VIO REL SANDRU
Vorbind despre activitatea cul ria“ — Gălan să-şi petreacă tim directorul G. A . S.
turală a clubului „11 Iunie“ din pul liber, în mod educativ şi Apoi du ’de Sus
Călan, demnă de amintit este şi distractiv.
constituirea cercului „Iubiţi mu
M ARCEL SEM CIUC
corespondent
Club cultural — sportiv fără activitate
De mai bine de o jumătate de Salariaţii cooperaţiei de con Uzinele metalurgice din Brăila aii cunoscut o largă "dezvoltare în anii puterii populare. Printre numeroasele 'secţii con-
an U.R.C.C. Haţeg a construit, sum sînt dornici să desfăşoare struite în anii regimului democrat-popular se află şi secţia forjă pe care o vedeţi in clişeul de mai sus.
în mod special, un local spaţios o vie activitate cultural-sporti-
şi corespunzător pentru a se a- vă şi, deci, clubul, care a fost
menaja un club cultural-sportiv. construit pentru astfel de activi
tăţi, ar trebui să fie deschis zil
Acest club, dotat cu toate cele nic.
necesare ca : scenă, scaune, me
se de şah şi de tenis de masă, N. S B U C H EA
este însă mai mult închis.
corespondent
