Page 86 - 1959-01

Nr. 1276
Pentru realizarea sarcinilor economice
stabilite de Conferinţa regională de partid
Creşterea producţiei de minereu
o sarcină importantă
Prevederile planului ,pe 1959 torului III — în frunte cu co­ activitatea desfăşurată de ele în
in ce priveşte creşterea produc­ muniştii — s-a angajat să dea sprijinul producţiei.
ţiei de metal pun în faţa orga­
nelor şi a organizaţiilor de
partid, a tuturor comuniştilor de
la exploatarea minieră Teliuc
sarcini de mare răspundere. Co­
lectivul acestei exploatări este
chemat să asigure, in acest an,
cantităţi tot mai mari de mine­
reuri de fier furnalelor de la
Hunedoara şi Călan. Planul de
producţie al exploatării din Te­
liuc pe acest an este mai mare
decit cel din anul trecut. A-
ceasta impune organizaţiilor de
partid, sindicale, U.T.M. şi con­
ducerii tehnico-administrative
luarea de măsuri pentru îmbu­
nătăţirea organizării muncii, fo­
losirii din plin a capacităţii de
producţie a utilajelor şi mobili­
zarea întregului colectiv de mun­
citori, ingineri şi tehnicieni,
membri şi nemembri de partid,
pentru a-şi aduce contribuţia la
înfăptuirea sarcinilor meri şi
de răspundere care le stau în
faţă.
In scopul realizării sarcini­
lor de producţie, comitetul de
partid a organizat dezbaterea
temeinică în organizaţiile de
bază, grupele sindicale şi orga­
nizaţiile U.T.M. a cifrelor de
plan şi a măsurilor pentru în­
deplinirea acestora şi a luat mă­
suri pentru a le ajuta în mod
concret la organizarea traduce­
rii în viaţă a sarcinilor.
Desfăşurînd o largă muncă
politică de masă în jurul sarci­
nilor de producţie pe 1959, co­
mitetul de partid şi organiza­
ţiile de bază au reuşit să dez­
volte interesul comuniştilor şi
al celor fără de partid faţă de
problemele producţiei. Ca ur­
mare a acestui fapt, muncitorii
au venit cu propuneri concrete
privind măsurile pentru realiza­
rea planului de producţie şi cu
angajamente pentru depăşirea
sarcinilor de plan. Aşa de exem­
plu, comunistul Nicolae Rusu
s-a angajat ca împreună cu e-
chipa pe care o conduce să ex­
tragă peste planul lunii ianua­
rie 40 tone minereu, iar candi­ împotriva lipsurilor şi deficien­ pe care este chemat să şi-o dea
datul' de partid Ioafi M. Popa, ţelor. Lunar, se vor organiza la creşterea prpducţiei de metal
30 de tone. întreg colectivul sec­ consfătuiri ale acestora privind a patriei noastre.
MUNCA POLITICA
.^OOOOOOOiOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC
dheiăşia succeselor noastre
In ultimul timp în raionul Hunedoa­
ra s-a creat un climat deosebit de
favorabil colectivizării agriculturii. Ca a-i convinge pe toţi întovărăşiţi! să
urmare a acestui lucru, tot mai mulţi
ţărani muncitori se îndreaptă cu liî-
credere înspre gospodăriile agricole co­
lective.
In comuna Hăşdat, unde muncesc
eu, au luat fiinţă în ultima vreme o
gospodărie agricolă colectivă şi trei
întovărăşiri agricole care cuprind ma­
joritatea ţăranilor muncitori din sa­
tele comunei. întovărăşirea cu cele
mai bune rezultate s-a dovedit a fl ci şi cu ţăranii cu gospodării indivi­ duali Gh. Frenţoni, Ioan Gheorghioni,
pînă în prezent cea din satul Nădăştia duale. Desfăşurînd o muncă răbdătoa­ Gh. Stanciu, Dominic Rain şi pe mulţi #<§><$>$
Inferioară. Intovărăşiţii de aici po­
sedă un pămînt fertil de pe care au
scos o producţie de cereale mult su­
perioară producţiei obţinute de ţăranii
muncitori cu gospodărie individuală.
Aşa, de pildă, ei au obţinut în medie
la hectar 1.200 kg. grîu şi peste 3.000
kg. porumb, pe cîtă vreme ţăranfi in ­
dividuali n-au recoltat decît 900 kg.
grîu şi 2.000 kg. porumb la ha. Acest
lucru a constituit un stimulent puter­
nic pentru majoritatea ţăranilor de
aici care, convingîndu-se că munca în
comun Ie asigură producţii sporite de
cereale, s-au înscris în întovărăşire.
Acum întovărăşirea din Nădăştia Infe­
rioară numără 88 fam ilii cu 104 ha.
teren.
Pe baza studierii condiţiilor con­
crete din sat, în lumina sarcinilor tra­
sate de Congresul partidului şi de
Conferinţa regională de partid, orga­
nizaţia de bază de aici şi comitetul
de conducere al întovărăşirii au ajuns
Ia concluzia că ţăranii întovărăşiţi din
satul Nădăştia Inferioară ar putea ob­
ţine rezultate şi mai bune dacă s-ar
constitui într-o formă superioară de
muncă în comun — gospodăria co­
lectivă. Aşa se face că. Ia îndemnul
comunişlilor din întovărăşirea agri­
colă, numeroşi întovărăşiţi şi-au făcut
cerere pentru a intra în gospodăria
colectivă. Fără îndoială că printre cei
care au făcut acest lucru au fost, în
primul rînd comuniştii din sat, depu­
taţii şi un număr însemnat de agita­
tori. In total, în numai o săpiămînă
de la data cînd s-a început acţiunea
de trecere de la întovărăşire la gos­
podăria agricolă colectivă şi-au îna­
intat cereri pentru gospodăria colec­
tivă peste 30 întovărăşiţi. începutul
DRUMUL SDGfALlSMUî.UI Pag. 3
. ? M i -:-.--^ H E S < 5 C S afeig ag S att^x .ftS & S » y r a r é c q * ? Kax/ssBo^^wmssi
Informarea politiei LA MINA VULCAN tffiini patriotice
a membrilor şi a Măsuri pentru îndeplinirea
candidaţilor do partid Pesfe 100 ore
sarcinilor şi angajamentelor de muncă voluntară
Gomitetui raional de partid
Hunedoara, acordînd importanţa (U rm are din pag. l-a) de toate felurile şl Ia consumul, Tinerii de la sate obţin tot
cuvenită informării politice, a de aer comprimat. mai multe succese în acţiunile
luat măsuri ca toţi membrii şi menţine viu interesul pentru în­ patriotice.
candidaţii de partid să fie infor­ trecere, vom continua şi pe vi­ — Gum anume?
maţi cu regularitate asupra ce­ itor popularizarea rezultatelor — Iată cum. Numai prin opri­ Astfel, din inifiativa organi­
lor mai importante evenimente zilnice la staţia de radioîicare. zaţiei de bază U.T.M., brigada
peste planul acestei luni 100 In scopul reducerii preţului de ce au loc pe plan intern şi in­
tone minereu de fier. Angaja­ cost al minereului, comitetul de ternaţional. Aceste informări La toate acestea, se mai adau­ rea compresoarelor între schim­ de muncă patriotică din satul
mentul colectivului acestei ex­ partid a îndrumat organizaţiile sînt făcute de către secretarii gă şi un pian de măsuri tehnico- buri se va realiza o economie de Bretelin, raionul llia, a efec­
ploatări este de a da peste pre­ de bază să desfăşoare o susţi­ organizaţiilor de bază înaintea organizatorice... cca. 200.000 lei pe an. Privind tuat peste 100 ore de muncă vo­
vederile planului anual 6.000 nută muncă politică pentru crea­ intrării în ordinea de zi a adu­ consumul de materiale feroase, luntară in vederea construirii
tone minereu de fier. nărilor generale ordinare ale In timp ce spunea ultima fra­ am constatat că în anii trecuţi unui pod. Printre tinerii care
rea unei opinii de masă împo­ organizaţiilor de partid. ză a început să răsfoiască dosa­ s-au făcut depăşiri importante Ia s-au evidenţiat în această mun­
Pentru asigurarea îndeplini­ triva risipei de materiale, ener­ rul ce-1 avea în faţă, oprindu-se unele cum sînt şine de cale ferată, că se numără tovarăşii: Gheor-
rii întocmai a sarcinilor de gie electrică şi pneumatică, ex- De asemenea, se fac infor­ la capitolul „Măsuri tehnico-or- scocuri, cabluri etc. De aceea, în- ghe Cizmaş, Mircea Bucur, Gos-
producţie şi a angajamentelor plosivi etc. S-au luat măsuri mări asupra unor hotărîri ale ganizatorice“. cepînd cu 1 ianuarie a.c. nu se tică Josdn şi alţii.
luate de către oamenii muncii, pentru stringerea şi depozitarea partidului şi guvernului şi se vor mai distribui materiale din
conducerea exploatării, sub în­ materialelor risipite, pentru re­ dau indicaţii in legătură cu a- — Iată cîteva dintre ele — 5 hectare teren redate
ducerea acestora la cunoştinţa continuă tov. Cotoţ. De Ia în­
drumarea şi controlul comitetu­ vizuirea personalului neproduc­ membrilor şi candidaţilor de ceput ţin să menţionez că lu­ depozit decît în anumite zile, de agriculturii
lui de partid, a elaborat defi­ tiv în scopul reducerii lui şi partid. Gomitetui raional de par­ crările de pregătire peste plan 3 ori pe săptămînă şi numai cu
nitiv planul de măsuri tehnico- realizării de economii. Au fost tid întocmeşte periodic sinteze făcute în anul trecut ne prind La chemarea conducerii inter
organizatorice privind crearea luate măsuri pentru deschiderea despre principalele evenimente aprobarea conducerii exploatării. vărăşirii agricole din Filimon
condiţiilor necesare realizării unui curs de calificare pentru internaţionale care se expun in bine acum, oîerindu-ne suficien­ Faptul că bonurile de materiale Sîrbu de a se defrişa şi nivela
planului de producţie. Comite­ mineri şi ajutori mineri şi a u- adunările de partid, venind în te locuri de muncă. sînt aprobate de conducerea ex­ 5 ha. teren, pentru a-l reda agri-1
tul de întreprindere, la riadul nui curs de ridicare a califică­ acest fel în ajutorul birourilor ploatării, tace ca o parte din culturii şi a fi cultivat cu sfe­
său, a luat măsuri pentru întoc­ rii muncitorilor din sectoarele organizaţiilor de partid. Pentru a ajunge la productivi­ clă de zahăr, brigada de muncă
mirea de grafice care să oglin­ auxiliare. tatea planificată vom elimina materialele necesare unor sec­ patriotică din localitate a răs­
dească realizarea zilnică a sar­ Pînă acum s-au făcut infor­ toare să fie transferate de Ia al­ puns cu mult entuziasm. Astfel,
cinilor de plan pe brigăzi şi sec­ Comitetul de partid va ana­ posturile neproductive. cei 16 utemişti au şi început
toare. S-au confecţionat şi se liza periodic în şedinţele sale mări pe marginea expunerii to­ tele unde stau neutilizate, fără munca. Alături de brigada pa­
vor confecţiona lozinci şi pa­ modul în care se realizează pla­ In ce priveşte îmbunătăţirea triotică de tineret condusă de
nouri care cheamă pe munci­ nul de producţie la principalii varăşului Gh. ©heorghiu-Dej la calităţii cărbunelui, s-a luat mă­ a fi nevoie să se scoată din de­ către tov. Aurel hazăr, du mun­
tori la luptă pentru realizarea indici şi va lua măsuri cores­ sura ca exploatarea stratului 15, cit de zor şi comuniştii Sofia
planului şi popularizează reali­ punzătoare de înlăturarea defi­ plenara G.C. al P.M.R. din no­ strat cu mare pondere în pro­ pozit. Aplicînd această metodă, Nicolară şi Aron Popa.
zările obţinute. cienţelor constatate. Acelaşi lu­ ducţia noastră, să se facă sub pînă în prezent consumul de ma­
cru îl vor face şi organizaţiile iembrie 1958, expuneri despre intercalaţie. Astfel se va elimina teriale s-a redus Ia jumătate.
O atenţie importantă se acor- , de bază ale sectoarelor de pro­ o mare cantitate de şist din căr­
dă, pe lingă realizării cantita­ ducţie. luptele< muncitoreşti din 13 De­ bune, fapt ce va aduce şi o e- GSÎt despre materialul lemnos,
tive a planului, şi calităţii pro­
cembrie 1918, necesitatea trans­ conomie însemnată la preţul de în abatajele frontale se vor face 1.120 m. şanf
formării Berlinului occidental cost.
ducţiei. îmbunătăţirea calităţii Măsurile politice şi organiza­ răpiri pentru a nu rămîne sub Pentru a traduce în viaţă do­
minereului fiind una din preo­ torice luate de către comitetul intr-un oraş liber, despre Marea Şi fiindcă veni vorba de eco­ cumentele plenarei G. C. al
cupările comitetului de partid, de partid, discutarea în mod o- nomii, ţin să arăt că în anul a- surpări, iar la lucrările de îna­ P.M.R. din noiembrie 1958, or­
acesta a îndrumât conducerea perativ- a celor mai importante Revoluţie Socialistă din Octom­ cesta vom realiza economii de
exploatării să întărească contro­ seamă Ia consumul de materiale intare se va extinde armarea ganizaţia de bază de partid şi
lul calitativ asupra producţiei. probleme ale planului de pro­ brie şi Centenarul Unirii Ţări­ metalică şi betonarea galeriilor. organizaţia U.T.M. din comuna
Organizaţiile de bază au pri­ ducţie, executarea unui control Filimon Sîrbu au mobilizat ţă­
mit sarcina de a instrui agita­ calitativ asupra îndeplinirii sar­ lor Romine. Asemenea infor­ Acestea ar fi cîteva din măsu­ ranii muncitori din satele Vul-
torii în această problemă şi să cinilor jos la locurile de muncă, rile cele mai importante. Sînt cez şi Filimon Sîrbu la săpa­
organizeze convorbiri pe aceas­ vor duce fără îndoială la îm­ mări şi expuneri se vor face în convins că prin munca plină de rea unui şanţ lung de 1.120 m.
tă temă în toate sectoarele mi­ bunătăţirea activităţii organiza­ abnegaţie a întregului colectiv, Prin săparea acestui şanţ, vor
nei. In acelaşi timp comitetul ţiilor de partid în ce priveşte continuare în toate adunările de prin traducerea pianului de mă­ fi salvate de inundaţie anual
de întreprindere a primit indi­ conducerea producţiei, la creş­ partid. suri în viaţă, vom obţine rezul­ peste 10 ha. teren arabil.
caţia să vegheze ca în consfă­ terea rolului lor de conducător, tatele dorite.
tuirile de producţie să fie anali­ la îmbunătăţirea simţitoare a Printre ţăranii muncitori care
zate cele mai importante proble­ activităţii \ organizaţiilor de ma­ Intr-adevăr, muncă entuziastă au luat parte la această acţiune
me ale producţiei, acordînd o să, la o largă mobilizare a tu­ a colectivului minei Vulcan, mă­ patriotică sînt tovarăşii: Ioan
importanţă deosebită calităţii turor muncitorilor, inginerilor şi surile luate de conducere, care
minereului. tehnicienilor la lupta pentru ţine cont de toate posibilităţile Mihuţ, Petre Gioancă, Ion Ştef
realizarea planului. Toate aceste existente, sînt o chezăşie a vi­ şi alţii.
Colectivele de redacţie ale ga­ măsuri şi cele ce urmează vor itoarelor succese.
zetelor de perete au fost instrui­ asigura fără îndoială îndeplini­ G H . C O C IO A B A corespondent
te a se ocupa îndeaproape de rea cu cinste a sarcinilor de
problemele producţiei, să popu­ Magazinul TINERETULUI
larizeze larg succesele şi meto­ plan pe anul 1959. In acest fel,
colectivul exploatării miniere La iniţiativa organizaţiei de a făcut să crească mult afluen­
bază U.T.M. din cadrul O.G.b. ţa cumpărătorilor la acest ma­
dele de muncă şi să ia atitudine Teliuc îşi va aduce contribuţia alimentara, tinerii de la maga­ gazin.
zinul nr. 2 din Deva au hotărît
să deservească ei acest magazin, Operaţiunea de aprovizionare
organizînd în acest fel primul a raioanelor şi aranjarea mărfu­
magazin al tineretului din oraş. rilor se face tot în colectiv iar
atunci cînd unii tineri termină
Ga o caracteristică a magazi­ mai repede, ajută pe cei rămaşi
nului tineretului este că pe lîngă în urmă. Colectivul de tineri
gestionarul care răspunde de în­ muncitori nu părăsesc magazinul
treaga muncă şi valorile din ma­ lor decît numai atunci cînd toa­
gazin, semnează şi răspunde în­ te lucrările sînt puse la punct
tregul colectiv.
Pentru ca activitatea ,magazi­
Pentru ca munca să se des­ nului tineretului să se desfăşoa­
făşoare în condiţiuni bune, ma­ re cît mai bine, toate hotărtrile
gazinul tineretului s-â împărţit cu privire lă diferitele probleme
în două raioane: un raion cu de muncă se iau în colectiv. Tot
era promiţător. De aceea, ne-am gîndit va strînge recolta. Dar, după ce agi­ bucata, a cărui responsabilă în colectiv se analizează şi pro­
să intensificăm munca politică pentru tatorul l-a lămurit că munca îi va fi
retribuită, a consimţit şi a înaintat este Maria Zsok, iar vînzătoare venienţa unor lipsuri, indicîn-,
se înscrie în gospodăria colectivă, in cerere de înscriere în gospodărie cu du-se metodele de lichidare a
acest scop, organizaţia de bază, cu toate cele 7 ha. pe care le posedă. Rozalia Varga, şi un raion de acestora.
sprijinul comitetului comunal de Exemple de acest fel s-ar putea da
partid, a format grupe de agita­ încă multe. E de ajuns cred să amin­ produse vărsate, avînd ca res­ Toate aceste lucruri duc la
tori pe care l-a instruit temeinic şl tesc că, deşi au întîmpinat unele greu­ ponsabilă pe tov. Margareta dezvoltarea spiritului de colabo­
i-a repartizat pe circumscripţii pentru tăţi, agitatori ca V irg il Pop şi Ioan rare şi ajutor reciproc al tineri­
a desfăşura o muncă susţinută de lă­ Tudoroni, (P u şcă),- au reuşit să-i a- Sebeşteny şi vînzători pe Irina lor din magazin, făcînd să se
murire de la om la om. Agitatorilor tragă în gospodăria colectivă pe înto- întărească disciplina liber con­
11 s-a indicat în acelaşi timp să stea vărăşiţii Ioan Crăclunescu, Ana Tudo­ Golceru, Elena Ciocoiu şi Con­ simţită, care a devenit exempla­
de vorbă nu numai cu întovărăşirii, roni, Ioan Ungur, pe ţăranii indivi­ ră.
stantin Popa. Această organiza­
VLADIM tR POP
Gombinatul pentru industrializarea stufului din Brăila. re nu este rigidă. In caz de aglo­
merare tinerii din diferite locuri corespondent
IN FOTO : Se montează uriaşa maşină de fabricare a car-} de muncă se ajută între ei. Da­
torită acestui fapt, clientela este
j toanelor. )
| mai repede deservită, lucru care
***¦*« *w + + *® *w + * &&&<&&&&&&¦&&<L &&&&&&
re de lămurire în care agitatorii au alţi întovărăşiţi şi ţărani muncitori cu Toată atenţia calificării seiistatorilap
folosit exemple concrete privind rezul­ gospodărie Individuală.
tatele obţinute de colectiviştii din Si- Centrul siderurgic Hunedoara a cu­ prin eforturile colectivului întreprinde­ L a aceste cursuri muncitorii capătă baza cererii şantierelor. Surprinde insă
meria Veche, Turdaş, Sîntandrei şi din A r fi greşit să nu arăt că în mun­ noscut în anii regimului de democraţie rii de construcţii siderurgice. o serie de cunoştinţe generale şi mai faptul că printre cursurile prevăzute nu
alte gospodării care au primit în ulti­ ca de trecere de la întovărăşire la populară o dezvoltare deosebită. S-au ales cunoştinţe tehnice în domeniul figurează cel de calificare a zidarilor
mii ani produse agricole în valoare de gospodăria colectivă am fost ajutaţi înălţat aici agregate de mare capaci­ Specificul muncii întreprinderii res­ meseriei alese. După orele de lucru la şamotori.
40— 100 lei la zi-muncă, am reuşit să şi de către comisia de femei şi organi­ tate şi tehnicitate, moderne, zeci de pective a făcut necesară asigurarea zile stabilite, au loc lecţii teoretice,
obţinem rezultate dintre cele mai bune. zaţia U.T.M ., recent constituită. Ma­ blocuri, edificii sociat-culturale. E su­ şantierelor cu cadre bine pregătite din complectate cu expuneri practice făcute Aceasta cu atit mai mult cu cît în ­
In ultimele zile, mulţi alţi întovărăşiţi joritatea femeilor s-au dovedit agita­ ficient a aminti doar furnalele 5-6, punct de vedere profesional, stabile, de către unii din cei mai buni maiştri
şi-au înaintat cereri pentru gospodă­ toare pricepute, şi-au convins soţii să uzina cocsochimică, oţelăria Martin care să satisfacă necesităţile impuse de pe şantierele respective. Calificarea treprinderea duce lipsă de asemenea
ria colectivă. Urmîndu-le exemplul, un păşească cu încredre în gospodăria co­ nouă, laminorul biuming — 1000, ora­ de volumul lucrărilor, sporit de la an propriu-zisă se efectuează pe şantiere
număr de 16 fam ilii de ţărani indivi­ lectivă. In ce-i priveşte pe utemişti, şul muncitoresc. la an. In acest scop, conducerea în ­ la locul de muncă, cursantul fiind sub cadre (sîn t doar în construcţie bateria
duali au cerut pînă în prezent să fie aceştia, alături de comunişti, au con­ treprinderii a fost în permanenţă pre­ directa supraveghere a unui maistru
primite în gospodăria ce urmează a stituit exemple demne de urmat, în- Toate acestea sînt rodul muncii ne­ ocupată de atragerea unor cadre cu o lll- a de cocs, melanjorul noii oţelării
fi constituită în curind. scriindu-se toţi în gospodărie. obosite a harnicilor constructori. Re- înaltă calificare, de stabilizarea ior pe sau şef de echipă cu care întreprinde­
şantiere. rea a încheiat contract de calificare. Martin, lucrările la Uzina „Victoria“
Bilanţul activităţii politice desfăşu­ Aş putea să mai adaug că de un ferindu-ne la lucrările industriale, tre­ Această metodă s-a dovedit hună, efica­
rată de comunişti şi agitatori s-a real folos în munca de lămurire a ţă­ La ora actuală I.C .S .H . a reuşit, în ce, absolvenţii celor trei cursuri care C ăla n ). A r fi bine ca întreprinderea să
soldat cu rezultate care ne bucură. ranilor muncitori de a se înscrie în buie să spunem că ele au fost înălţate urma eforturilor depuse, să ajungă Ia s-au încheiat dovedind o însuşire te­
Există 57 cereri cu peste 240 ba. teren, gospodăria colectivă ne-au fost nu­ o situaţie aproximativ clară în ce pri­ meinică a cunoştinţelor. se orienteze în această direcţie cu atît
20 cai, 39 vaci pentru lapte, nume­ meroasele conferinţe ţinute la şcoală Gimnastică veşte numărul muncitorilor calificaţi,
roase utilaje de transport, maşini şi şi adunările în care am prelucrat Sta­ de producţie pe profesii. Totuşi, dată fiind evoluţia In această acţiune se mai resimt mai mult cu cît ta actualul curs, dată
unelte agricole. Dar nu ne vom opri tutul model al gospodăriilor agriccMe lucrărilor, s-a făcut simţită nevoia u- însă unele greutăţi. Este vorba de spa­
aici, Ţinînd seama de indicaţiile Con­ colective, precum şi învăţământul de De curind la Filatura' Lupeni nui plus de personal calificat în anu­ ţiu. In prezent, cursurile (teoretice) se fiind dispersarea m uncilorilor pe dife­
ferinţei regionale de partid, sîntem partid şi cel agrozootehnic în cadrul s-a introdus practicarea gim ­ mite meserii. desfăşoară la locuri improprii (colţuri
hotărîţi ca în viitorul apropiat să lă­ nasticii de producţie. Colectivul ro şii). Se prevede ca în cel mai apro­ rite şantiere, frecvenţa este destui de
murim toate fam iliile din sat pentru a cărora s-au dezbătut pe larg sarcinile sportiv, de comun acord c u 'con­ Pentru a face faţă acestei nevoi, cu piat viitor problema să fio rezolvată
se înscrie în nospodăria colectivă. ce revin comuniştilor, ale agitatorilor ducerea ' întreprinderii, ' a fixat aprobarea ministerului de resort, prin eliberarea a patru săli din cadrul scăzută (aproxim ativ 70-75 Ia sulă).
mai intîi orele cele mai potri­ I.C .S .H . a înfiinţat încă în anul trecut, vechii şcoli de calificare şi punerea lor
Fără îndoială că nu va fi uşor. Dar, în munca de transformare socialistă a vite pentru fiecare secţie în par­ prin august, 8 cursuri de calificare — Probabil I.C .S .H . are în vedere fap­
comuniştii din satul Nădăştia Inferi­ te, apoi s-a trecut la practica­ toate la locul de muncă — menite să la dispoziţia secţiei de cadre şi învă-
oară, agitatorii noştri, au dat dovadă agriculturii, avantajele obţinute de pe rea gimnasticii propriwzise nu­ asigure cadre de zidari în roşu, zidari ţămînt. A r fi bine ca acest lucru să tul că nu peste mult timp i se va re­
că sînt capabili să convingă şi pe urma lucrării pămîntului în comun, mai. de către schimburile de zi. şamotori, dulgheri constructori, tîmplari
acei în mintea cărora mai persistă u- Chiar din prima zi, numai la binale, muncitori căi ferate etc. aibă ioc cît mai devreme, pentru ca partiza un număr de etevi anul II,
neie concepţii rupte de realitate. A- cu mijloace mecanizate, după cele mai secţia răsucii au participat la
cest lu cru : l-au dovedit doar cu priso­ cele 10 minute de gimnastică, Din aceste cursuri pînă în prezent procesul de învăţămînt să decurgă în specialitatea zidari şamotori, din cadrul
sinţă agitatori că Glii Judeie care a înaintate metode agrotehnice etc. peste 40 de muncitori. Acum se au fost încheiate trei, (muncitori căi mod normal.
avut de muncit multă vreme cu ţăra­ Ducînd în continuare o susţinută studiază posibilităţile pentru in­ ferate, muncitori drumuri, vopsitori centrului şcolar siderurgic Hunedoara.
nul individual Ioan Tudoroni care, de troducerea gimnasticii de pro­ construcţii) cu un număr total de 73 Tot în vederea asigurării şantierelor
teama că nu i se vor calcula zilele- muncă politică în rîndul ţăranilor ducţie şi lă schimbul de noapte. calificaţi. Celelalte cursuri funcţionează cu cadre calificate, in planul de şcola­ Acest lucru însă, nu va satisface in­
în prezent în continuare, urmînd ca rizare pe anul curent s-a prevăzut în ­
muncă efectuate pe parcela lui, în muncitori, sîntem siguri că vom reuşi examenele de absolvire să aibă loc în fiinţarea unor cursuri pentru pregăti­ tegrai necesităţile. Bine cunoscută,
viitorul apropiat. rea zidarilor în roşu, instalatorilor de
toamnă cînd a însămânţat griul, nu să înfăptuim cu succes sarcinile tra- problema zidarilor şamotori, aşa cum
spte de Congresul- partidului .ş i de
vroia nici în ruptul capului să se în ­ au subliniat şi dezbaterile Conferinţei
către Conferinţa regională de partid,
scrie în gospodărie decît după ce-şi regionale de partid, va trebui să fie
LAZĂR TU DOR
secretarul Comitetului comuna! în centrul atenţiei conducerii întreprin­
de partid Hăşdat, derii, a şantierelor.
raionul Hunedoara
Nimeni nu spune că nu sînt necesari
tinichigii, excavatorişti caliîicăţi. Zi­
darii şamotori însă, dată fiind impor­
tanţa sarcinilor ce stau în faţa între­
prinderii în acest an. sînt şi mai ne­
cesari. Ca atare, ar fi bine ca pianul
de şcolarizare pe anul în curs să fie
revizuit şi în el să se iniroducă şi
specialitatea respectivă.
A. .1.