Page 87 - 1959-01
P. 87
PSLii, 4 DRUM UL inC lA LISM U rU I Nr. 1276
g natLU* r s\¦«s»
• ju ü lrrte iB s±ud • ju ltim e lß şJkiri *jiAam ete sftrX. A APARUT
în limba romînă numărul 2 pe 1959 al revistei
„Probleme ale păcii şi socialismuluia
In acest număr al revistei „Probleme ale păcii şi socialis
mului“ sînt publicate articolul redacţional — Marşul victorios
al comunismului şi articolele: Din experienţa luptei de clasă
din Ungaria de J. Radar; Construirea socialismului în R.P.D.
Coreeană de Kim Ceak Man; împotriva teoriilor revizioniste
Ajutorul tehnic acordat Oamenii muncii Observatori rominx despre stat şi rolul lui în construirea socialismului de V. Kou-
francezi se opun cky; Unele trăsături ale situaţiei actuale din Spania de S. Alva-
de U. R. S. S. Ceylonului iipÉ Ü M i S ilii rez; Invăţămîntul public sovietic într-o nouă etapă de V. Kirilin.
măsurilor economice
¦ COLOMBO 27 (Agerpres). — metalurgice şi delegarea de spe ROMA 27 (Agerpres). — In lirici, tehnicieni şi aatneni de a- La rubrica „Pagini din istorie“ sînt publicate articolele:
TASS transmite: In conformi cialiştii sovietici. ale guvernului tre 23 şi 25 ianuarie a avut loc faceri. Din istoria creării internaţionalei comuniste de P. Reiman:
tate ou acordul din 25 februa la Geta (Sicilia), al doilea con februarie 1934 — februarie 1959 — Viena de E. Scharf, Pa
rie 1958 cu privire la colabora Uzina ce urmează să fie pro PARIS 27 Corespondentul A- gres al petrolului sicilian, la ca La invitaţia organizatorilor ris de A. Vieuguet.
rea economică şi tehnică între iectată va produce 35.000-50.000 gerpres anunţă: Confederaţia re s-au discutat o serie de pro
U.R.S.S. şi Ceylon, la 24 ianua Generală a Muncii şi Confede bleme industriale şi comerciale congresului, din partea R.P. Ro- Rubrica „In partidele comuniste şi muncitoreşti“ conţine un
rie a avut loc la Colombo sem tone laminate anual. raţia franceză a muncitorilor privind exploatarea petrolului în mîne au participât ca observa bogat material informativ cu privire Ia activitatea unor partide
In conformitate cu acordul creştini, care s-au întrunit la Sicilia. tori Francise Păcurar, însărci
narea contractului pentru exe Paris, au dat publicităţii un co nat cu afaceri ad-iriterim al frăţeşti.
sovieto-ceylonez, zilele trecute municat în care se exprimă ho- La congres au participat mi R.P. Romîne la Roma, şi Vasile Rubrica „Cărţi şi reviste” cuprinde articolele: Ce spun
cutarea de către organizaţiile tărîrea oamenilor muncii din nistrul Industriei Del Bo, preşe Manolescu, secretar al agenţiei
a fost semnat la Colombo şi un Franţa de a se opune oricăror dintele adunării legislative sici economice a R.P. Romîne în Ita cifrele de L. Laponogov; Lumea fără război — o lume a belşu
sovietice de specialitate a lucră contract pertru proiectarea unui măsuri economice care lovesc în liene Alessi, preşedintele ENI lia. V. Manolescu a prezent"d gului de W. Hollitscher; Statul britanic în epoca imperialismu
bara], unei hidrocentrale elec nivelul lor de trai şi de a lupta în faţa congres iştilor un referat lui de F. Kamos.
rilor de proiectare pentru con trice şi altor construcţii pentru pentru obţinerea creşterii puterii (Societatea naţională de hidro despre dezvoltarea industriei pe
irigaţii pe riul Malvatu Gia (la trolifere în R.P. Romînă. Pre Numărul 2 cuprinde şi o serie de note bibliografice.
struirea în Ceylon a unei uzine nord de oraşul Anurrbhapura). carburi), inginerul Maltei, pre sa italiană a comentat favora
bil conţinutul acestui referat. 1 La „Scrisori si note“ este publicat articolul: „Ţara noastră
în a p ă ra rea vieţii cum şi numeroşi alţi oameni po- va fi independentă“ de B. Michael.
de cumpărare a salariilor lor. Revista „Probleme ale păcii şi socialismului“ apare lunar
In comunicat se arată că mun în limbile albaneză, bulgară, cehă, chineză, coreeană, en
gleză, franceză, germană, italiană, japoneză, mongolă, olan
citorii care fac parte din aceste deză, poloneză, romînă, rusă, spaniolă, suedeză, ungară, viet-
confederaţii sindicale cer orga nameză.
LUIMANOLIS VJ..
MOSCOVA 27 (Agerpres). hoslovac, protestează împotriva Economia spaniolă se află într-o situaţie I n r. cehoslovaca
TASS transmite: Comitetul so încălcării drepturilor democrati extrem de critică
in i9 6 0 transformarea socialistă a agriculturii
vietic pentru apărarea păcii şi ce în Grecia, care s-a manifes nizaţiilor lor să se întrunească PARIS 27 (Agerpres). — s-a creat o situaţie extrem de va fi înfăptuită în linii generale
Comitetele centrale pentru apă tat în chipul cel mai grosolan cit mai grabnic şi să hotărască TASS transmite: Ziarele pari grea, ceea ce duce la restringe'-
rarea păcii din republicile unio prin arestarea marelui patriot data cînd vor fi trimise direcţi ziene anunţă că în Spania au rea comerţului exterior al aces PRAGA 27 (Agerpres). — In afară de suprafaţa de a-
nale primesc încontinuu scri grec Manolis Glezos. tei ţări — (deoarece producţia Geteka anunţă: In anul 1958, proximativ 1.000.000 ha. de pă-<
sori şi telegrame în care oame unilor întreprinderilor şi minis crescut preţurile la produsele a- agricolă are un rol foarte im în R. Cehoslovacă au fost în mînt aflată în administraţia gos
nii sovietici cer tuturor oameni Comitetul cehoslovac a trimis portant în domeniu| exportului). fiinţate 1.050 "de noi cooperative podăriilor agricole de stat, sec
lor de bună credinţă să-şi ri de asemenea o telegramă lui terelor revendicările lor. limentare şi industriale. Ziarul agricole unice, numărul total al torului socialist din agricultura
dice glasul în apărarea lui Ma- Manolis Glezos în care în nu Ziarul „Paris Journal“ scrie cooperativelor agricole unice din cehoslovacă îi revine 76 la sută
nolis Glezos şi să obţină trium mele poporului cehoslovac îşi ex Ziua naţională de acţiune şi „l’Humanite“ arată că în anul că experţii financiari din Spa întreaga ţară ridieîndu-se la din totalul terenurilor arabile.
ful adevărului. primă un sincer sentiment de de protest, va fi fixată într-o vi- 1958 preţurile la toate produse- 12.140. Două treimi din cele 285.000 de
solidaritate. le alimentare au crescut cu nia pregătesc devalorizarea mo familii de ţărani mijlocaşi s-au
Muncitorii fabricii electroteh Până la sfârşitul anului 1958, înscris în cooperative agricole
* itoare întrunire a acestor confe- | pes{e 20 la sută. Ziarele subli- nedei spaniole. cooperativele agricole din Ce unice de producţie.
hoslovacia au cultivat o supra
deraţii sindicale. I niază că in agricultura Spaniei faţă de 4.600.000 ha. de pă- Conform prevederilor, în ă-
mînt reprezentând 64 la sută din nul 1960 transformarea socialis
nice „Veî“ din Riga — una din BERLIN 27 (Agerpres). — Oamenii muncii din G erm ania se pronunţă totalul terenurilor arabile ale ţă tă a agriculturii va fi înfăptu
tre cele mai mari întreprinderi ADN transmite: La 26 ianuarie rii. Numărul membrilor coope ită în linii generale în R. Ce
industriale din Letonia — sub a avut loc la Berlin o conferin îi! sprijinul proiectului sonietic ii Tratatului ie pace hoslovacă.
ţă de presă convocată de con rativelor a atins cifra de 850.000.
liniază in declaraţia lor: „în ducerea centrală a uniunii de BERLIN 27 (Agerpres). — vut loc la Magdeburg, Erfurt, la încheierea Tratatului de pa
treaga viaţă a lui Manolis Gle presă germane. Luînd cuvîntul Presa democrată din Berlin re Reisenbach, Eisleben, Witten- ce ou Germania corespunde în- C i i i i i i protestóle m o tr iv a
zos este un exemplu strălucit de în faţa ziariştilor germani şi latează că în întreaga Germanie berg, Rudolfstadt, Schwerin şi trutotul statutului şi hotărârilor iiioitsirioasei crime
slujire neprecupeţită a patriei străini, profesorul grec Kokka-
sale, a cauzei păcii. Noi sîntem lis a protestat împotriva arestă a aaiorifâtîlor sid-vietnanezc
convinşi că toţi cei cărora le rii eroului naţional grec Mano-,
sînt scumpe interesele democra
ţiei şi păcii îşi vor ridica glasul lis Glezos, pronunţîndu-se pen continuă să aibă loc adunări ai la Berlin, la care au participat Uniunii sindicatelor vest-ger
de protest împotriva arestării tru extinderea puternicei mişcări căror participanţi se pronunţă numeroşi oameni ai muncii din mane.
patrioţilor greci“. de protest împotriva arestării lui în sprijinul proiectului sovietic R.D. Germană.
Manolis Glezos, pentru punerea al Tratatului de pace, care re Tratatul de pace lichidează
„Noi nu putem să tăcem, noi în libertate a acestui patriot prezintă o importantă contribu In capitala R.D. Germane a lipsa de drepturi politice şi so
cerem libertate pentru Manolis ţie la rezolvarea problemei ger- avut loc o întilnire între mem ciale a clasei muncitoare si du
brii conducerii Uniunii sindica ce la crearea unor condiţii cu
Glezos, a’ cărui inimă fierbinte grec 1;-P l'.+fv 1 mane. Astfel de întruniri au a- telor libere germane şi activişti adevărat democratice în Ger BUDAPESTA 27 (Agerpres). Secretariatul F.M.T.D. a adre
sat 'în legătură cu aceasta au
este devotată ideilor celor mai II M II Y ^ IL II A : sindicali din. industria minieră mania occidentală. Clasa mun — Secretariatul Federaţiei Mon torităţilor sud-vietnameze o te
nobile, intereselor poporului său“ Mitinguri consacrate celei de-a şi metalurgică din Germania oc citoare, se subliniază în conti diale a Tineretului Democrat a legramă de protest.
— se spune în scrisoarea trimi 38-a aniversări a P. C. italian cidentală. Intr-o declaraţie adop nuare în rezoluţie, trebuie să dat publicităţii o declaraţie în
să de profesorii şi elevii şcolii tată in unanimitate participanţii se pronunţe pentru crearea unei care protestează împotriva cri >V
nr. 243 din raionul 'Oktiabr din la această întilnire. între care mei monstruoase a autorităţilor
Moscova. se afla şi Karl Lietoke, fost confederaţii a celor două' state sud-vietinameze care au asasinat HANOI 27 (Agerpres). — Pă
membru al fracţiunii P.S.D.G. in lagărul de la Fu Loi peste
în Reichstag, au subliniat că germane, aceasta fiind singura 1.000 de patrioţi — participanţi turile largi ale populaţiei din
Vietnamul de sud îşi exprimă
cale posibilă pentru reunificârea toi mai mult protestul împotri-
Mitinguri pentru apărarea e- ROMA 27 (Agerpres). — La care acum 38 de ani abia înce propunerea sovietică cu privire Germaniei. la mişcarea de rezistenţă. „va otrăvirii în masă de către
roului naţional grec au avut loc 25 ianuarie in mai multe oraşe pea să acţioneze, iar acum are autorităţile sud-vietnameze a de
şi în numeroase întreprinderi din din Italia au avut loc mitinguri o experienţă bogată şi numără Departamentul de Stat ai S.U.A. ridică ni piedici ţinuţilor din lagărul de con
consacrate celei de-a 38-a ani două milioane de membri. In centrare de la Fu Loi. Pe adre
Stalingra’d. versări a constituirii Partidului întreaga ţară partidul are rădă sa autorităţilor şi a redacţiilor
Comunist Italian. cini adinei în rândurile clasei n calea încetării experienţelor n e raelrarecm ziarelor sosesc numeroase scri
sori care cer să se publice amă
In cadrul unui miting a luat muncitoare şi ale ţărănimii. L. nunte în legătură cu crima mon
PRAGA 27 (Agerpres). GE- cuvîntul Luigi Longo, secretar Longo a relevat de asemenea
TEKA transmite i Gomitetul ce general adjunct al partidului co marile schimbări petrecute în WASHINGTON 27 (Ager de control“ asupra respectării ton, care aruncă lumină asupra struoasă de la Fu Loi, precum
hoslovac pentru apărarea lui munist. El a relevat că, în com situaţia internaţională. Longo acestei interdicţii. In acelaşi adevăratei poziţii a cercurilor şi lista victimelor.
Manolis Glezos a adresat rege paraţie cu anul 1921, acum a criticat o serie de teze formu pres). — TASS transmite: De timp declaraţia pune la îndoială guvernamentale de la Washing
lui Paul al Greciei şi guvernu mişcarea muncitorească şi de late in cadrul recentului con concluziile şi recomandările cu ton. Corespondentul, arată că Datorită mişcării largi de pro
lui Greciei o telegramă în care, mocratică italiană este mult mai claraţia guvernului sovietic din prinse in raportul conferinţei „Comisia pentru energia atomi test din Vietnam şi din lumea
în numele întregului popor ce- puternică deoarece la ea parti gres al partidului socialist ita 23 ianuarie în legătură cu tra de la Geneva a experţilor, care că şi Ministerul Apărării s-au întreagă şi de teama că la in
cipă puternicul partid comunist lian, îndeosebi afirmaţia că la tativele de la Geneva în pro au fost aprobate de guvernele pronunţat întotdeauna împotriva sistenţa comandamentului su
MOSCOVA. La Moscova eliberarea oamenilor muncii ar blema încetării experienţelor cu U.R.S.S., S.U.A. şi Marii Bri interzicerii experienţelor“ cu ar prem al armatei populare viet
& AJLM 1 putea contribui o oarecare „e- arma atomică şi cu hidrogen, ma nucleară şi că „aceste insti nameze, comisia internaţională
sînt organizate în zilele Gongre voluţie“ a capitalismului. Pro declaraţie în care se arată că tanii şi care arată că actualele tuţii şi-au concentrat obiecţiu- de supraveghere şi control din
arestaţi se află şi A. Kamini, gresul şi eliberarea oamenilor guvernul S.U.A. nu doreşte în realizări ale ştiinţei şi tehnicii nile asupra acelei interziceri ca Vietnam va începe o anchetă în
şului al XXI-lea al P.G.U.S. 10 membru al delegaţiei populaţiei muncii, a declarat Longo, tre cetarea acestor experienţe, 2 de tac posibilă detectarea oricăror re să înglobeze şi experienţele legătură cu evenimentele tragi
din Camerun, care a cerut Or buie înfăptuite de oamenii mun terminat o reacţie rapidă a De explozii nucleare. subterane“. Această informaţie ce de la Fu Loi, autorităţile
expoziţii de artă plastică. La 27 ganizaţiei Naţiunilor Unite să cii înşişi şi sînt posibile ca ur partamentului de Stat. El a dat dovedeşte că problema explozii sud-vietnameze încearcă să
acorde independenţa ţării. mare a luptei şi unităţii de ac publicităţii o declaraţie specială In aceeaşi declaraţie a Depar lor subterane a fost ridicată în şteargă urmele crimei. In acest
ianuarie s-au deschis 6 expoziţii. ţiune îndreptate spre nimicirea care încearcă să justifice po tamentului de Stat sînt ridicate mod special de diplomaţia ame scop ele au început să tri
MOSCOVA. — Uniunea aso monopolului clericalilor asupra ziţia S.U.A. c.e împiedică rezol diferite „probleme“ privind con
Aproximativ 500 de lucrări de ciaţiilor de Cruce roşie şi Semi puterii. varea acestei probleme impor trolul ;¦ ele au fost ridicate în ricană- pentru a zădărnici un a- mită in grabă pe deţinuţii ră
lună roşie din U.R.S.S. a acor tante. Afirmind că „'S.U.A. sînt mod vădit .pentru a crea noi ob cord cu privire la interzicerea
dat Crucii roşii indoneziene La mitingul de la Milano a gata să încheie un acord cu pri stacole în calea tratativelor de maşi in viaţă din lagărul de la
100.000 rupii pentru ajutorarea luat cuvîntul Giorgio Amendola, vire la încetarea pe termen ne la Geneva. exploziilor nucleare.
populaţiei Indoneziei care a avut membru al secretariatului Parti definit a experienţelor cu arma Fu Loi, în alte locuri de deten
dului Comunist Italian, iar la nucleară“, Departamentul de Este semnificativ faptul că
Stat arată că această hotărire concomitent cu această declara ţiune.
mitingul de la Torino, Agosti- este condiţionată de „funcţiona ţie, ziarul „New York Times“,
pictură, sculptură şi grafică sînt no Novella, secretar general al rea satisfăcătoare a sistemului JO I 29 IA N U A R IE 1959
C.G.M. din Italia. a publicat un articol al cores
prezentate la expoziţia „Con pondentului său de la Washing Spectacol e cinematografice
structorii comunismului“, care D E V A : Pescarii din A ra i; P E T R O Adevăratul sfîrşit al războiului; SIA JE
s-a deschis în sălile Uniunii ar
tiştilor plastici din U.R.S.S.
BERLIN. — După cum !anun de suferii de pe urma inundaţi
Ş A N I: Legenda dragostei; Tosca; A L R IA : La ordinele dumneavoastră; LO
ţă ADN, mii. de locuitori.'din re ilor. Presa pariziană despre posibilităţile B A IU L IA : Un nou număr de atrac- N EA : Dincolo de brazi; T E IU Ş : Nea
giunile de coastă ale Poloniei şi HANOI. — După cum trans reglementării problemei algeriene ţ ie ; Vânătoarea de crabi; S E B E Ş :
R. D. Germane au luat parte la Idolul de sare; O R A Ş T IE : Cazul doc mu! Gheracilor; Z L A T N A : Botagoz
mitingul prieteniei care ă avut mite agenţia vietnameză de in torului L a u re n t; H A Ţ EG : Femeia zi
loc în localitatea Albeck pe in formaţii,, la 20 ianuarie un a- lei; BRA D : Pe Donul liniştit; IL IA : (Eroii Cazalistanului) BARU M A R E:
vion aparţinînd regatului Laos
Lizzie Mac K ay; A PO LD U D E S U S :
Inima nu uită. <
sula Usedom. I. Loholec, secre a încălcat din nou spaţiul ae PARIS 27 (Agerpres)._ — La de obicei se limitează să des vaste metropola, adaugă „L’E IHî \ » !1 ®
tar al Comitetului voievodal din rian al Republicii Democrate 26 ianuarie, toate ziarele pari crie pierderile patrioţilor alge cho“, continuarea războiului din
Szczecin al Partidului Muncito Vietnam în regiunea satului ziene au atras atenţia asupra rieni şi să elogieze „victoriile“ Algeria poate întări poziţiile ad P R O G R A M U L I: 6,25 (Muzică uşoară; P R O G R A M U L I I : 14,07 Muzică
resc Unit Polonez, şi W. Kroli- Hiong Lap. In ziua de 21 ianua intensificării operaţiunilor mili armatelor franceze în Algeria, versarilor guvernului. 7,30 Jocuri populare româneşti; 9,00 populară românească; 15,00 Muzică de
kowşki, secretar al Comitetului rie o încălcare asemănătoare a tare din Algeria. Săptămîna tre au fost nevoite să constate că Muzică din opere; 9,30 Un tăciune şi- cameră; 15,40 Muzică uşoară; 16,3(,
regional din Rostock al Partidu avut loc în regiunea @eau Ien. cută, în diferite regiuni din Al luptele din săptămîna trecută In comentariile sale, presa un cărbune) 10,00 Cântece . şi jocuri Vorbeşte Moscova; 17,30 Rapsodia R o
lui Socialist Unit din Germa geria au avut loc 5 mari ciocniri au fost cele mai sîngeroase din democrată arată care este ieşi populare româneşti) 10,30 Muzică de mână ; 18,05 Cântece revoluţionare;
nia, au subliniat că populaţia PANAMA. — In capitala Re înverşunate între trupele fran întregul război din Algeria. rea reală din impasul Algeriei. estradă; 11,42 Cântece; 12,25 Inovaţii 19.00 Să ânvăţăm limba rusă cântând;
din R.l).G. şi din R. P. Polonă publicii Panama a avut loc un ceze şi subunităţi ale armatei „Singurul mijloc de încetare a şi inovatori; 12,35 Solişti de muzică 19,30 Muzică populară estonă, letonă
sprijină întrutotul proiectul Tra miting, la care au participat algeriene de eliberare naţiona Presa pariziană dezbate pe războiului din Algeria sublinia populară românească; 13,05 Prin să şi lituaniană; 20,00 Din activitatea
tatului de pace cu Germania pre 1.000 de persoane, în sprijinul lă. Potrivit ştirilor sosite din larg posibilităţile unei even la 26 ianuarie ziarul ,,4’Huma- lile de concert ale C ap italei; 14,40 sfaturilor populare; 20,30 Muzică uşoa
zentat 'de guvernul sovietic. guvernului Panama, care a res Alger, in luptele care au avut tuale reglementări a problemei nité“, este acceptarea tratative „V ia ţă nouă, cântec n o u "; 15,10 Din
pins proiectul S.U.A. privind ho loc in ultimele 3 zile împotriva algeriene. Ziarul „L’Echo“, or lor politice pe care le propun, re folclorul' popoarelor; 15,45 Emisiune ră românească; 21,15 Cântece despre
PARIS. — Ziarele pariziene tărârea , statului Panama de a detaşamentelor armatei algerie prezentanţii poporului algerian. lite ra ră ; 16,40 înregistrări de muzică
relatează despre represiunile au extinde apele sale teritoriale la ne de eliberare naţională, pe te ganul cercurilor de afaceri fran Guvernul Ferhat Abbas a asi uşoară primite din parlea Radiodifu feroviari; 21,45 P ărin ţi şi copii; 23,40
torităţilor franceze împotriva e- 12 mile. Mitingul ă fost organi ritoriul departamentului Con ceze, scria la 26 ianuarie că in ziunii sovietice; 18,05 Almanah ştiin
leme’nfeiof democratice 'din Ca zat de studenţii de la Universi stantine, pierderile trupelor fran tensificarea considerabilă a ope gurat în repetate rînduri că ţific i, 18,30 M uzică; 19,30 Cînlece pa Melodii populare româneşti.
merun. In ultimul timp, scrie tatea naţională din Panama, care ceze s-au soldat cu 62 de morţi. raţiunilor militare din Algeria triotice; 22,30- Muzică, populară româ
ziarul „l’Humanite“, numai în în mai 1958 au înălţat 'drape „pune sub semnul întrebării po este gata să ducă tratative in Buletine de ş t ir i: 5,00; 6 .0 0 ; 7 ,0 0 j
litica generalului De Gaulle şi 11,00; 13,00; 15,00; 17;00; 19,00;
vederea încetării focului. 20.00 ; 22,00; 23,52 (programul l ) j
provincia Murigo poliţia a ares lul statului Panama în zona ca Este caracteristic faptul că şi a guvernului de cealaltă parte Interesele Franţei cer duce nească ; 23,00 Concertul „Noapte bună, 14,00; 16,on; 18,00; 21,00; 23,00
tat 470 'de persoane. Printre cei nalului. , »pmeroase ziare burgheze, care a Mării Medit.eranerij io ce prii rea unor, astfel de -tratative“* , somjn uşor": (programul II).
«i —¦.............4... —»ii»f i ................................................. ¦ ------— — —— - .......... ........................... ..........—¦¦¦ - , . ............. .— 1 .......... .. ............. — .................. . , ------------------------- ---------------- -------- -- ------------
Redacţia ţ i a d ^ g isţra ţia ziarului ştr, 6 M artie nr. 9, T e lefo n : 188ţ 189)75. T axa plătită în numerar conform aprobării D irecţiunii Generate g jT jT .R . n r, 236.320 dlri g g o lm b rie 1949. r i J ig a r u l: întreprinderea Poligrafică „1 M A U Deva.
