Page 88 - 1959-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNJŢI-VA!
Au început dezbaterile pe marginea raportului
lui N. S. H R U Ş C I O V
MOSCOVA 28 (Agerpres). —
TASS anunţă : La Congresul al
XXI-iea al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice au început
la 28 ianuarie dezbaterile pe
marginea raportului lui Nikita
Hruşciov, „Cu privire la cifre­
le de control ale dezvoltării e-
conomiei naţionale a U.R.S.S.
pe anii 1959— 1965“.
Şedinţa din dimineaţa de 28
ianuarie a fost prezidată de
Mihail SusIov.
NIKOLAI PODGORNII, re­
prezentant al Ucrainei, luînd
primul cuvintul, a declarat că
în raport este expus planul con­
struirii desfăşurate a comunis­
mului, măreţ prin conţinutul său
şi grandios prin proporţiile sa­
fe. Raportul înarmează Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice,
întregul popor sovietic, parti­
dele comuniste frăţeşti, cu un
program de acţiuni, combativ.
Podgornii a subliniat că pla­
nul septenal oglindeşte gându­
rile şi aspiraţiile întregului po­
por. In Ucraina, aproximativ
12 milioane de muncitori, col­
hoznici, reprezentanţi . ai inte­
lectualilor au luat parte la dis­
cutarea tezelor raportului lui
Nikita Hruşciov. Congresul Par­
tidului Comunist din Ucraina a
aprobat întrutotul tezele şi a de­
clarat că planul septenal poate
privire 9a cifrele de confrol ale dezvoltării
economiei naţionale a U.R.S.S* pe 1959-1965
Raport prezentat de tovarăşul N, S . Hruşciov, prim-secretar al C. C. al P.C.U.S.
şi preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S.
Luînd cuvîntul la 27 ianuarie în ca­
drul celui de-al X X I-lea Congres al
Partidului Comunist al Uniunii Sovie­
tice, Nikita Hruşciov, prim-secretar al
C.C. al P .C .U .S ., a declarat că con­
gresul urmează să discute programul
construcţiei desfăşurate a comunismu­
lui în Uniunea Sovietică, program al
ţinui nou avînt al economiei, culturii
şi bunăstării materiale a oamenilor
muncii.
Apariţia Iui N. S. Hruşciov la tribună păşesc ţările socialismului.
a fost primită cr puternice aplauze de
delegaţii Ia congres şi de oaspeţii din
străinătate.
, Cel de-al XXI-lea Congres al
P .C .U .S .,’ a spus N. S. Hruşciov, s-a delegaţii ale partidelor comuniste şi
întrunit pentru a examina cifrele de
control ale dezvoltării economiei na­
ţionale a U .R .S .S . pe anii 1959-1965.
Acesta este un program grandios, de
o măreţie fără precedent în istorie.
Au trecut trei ani de la Congresul
al XX-lea, a spus primul secretar al
C.C. al P .C .U .S. In aceşti ani, Uniu­
nea Sovietică a continuat să păşească
cu fermitate înainte pe calea leninistă,
spre comunism, puterea ei s-a întărit
şi mai mult, prestigiul ei internaţional
•' I n r e g iu n e a G o r k i ( U .R .S .S .) jse c o n s tr u ie ş te o n o u ă ra fin ă r ie . E a v a sp irt sinteTic, polietilén etc. P etrolul pentru prelucrare va fi adus din T ar­
cdnsiiU ii un o b ie c tiv in d u stria l foarte m odern . P rin tre so rtim en te le p e care,
le va produce această rafinărie se af lă benzina de autom obile, com bustibil
pentru m otoare, D iesel, uleiuri indus triale, şi bitu m u ri de diferite m ărci,
Declaraţia guvernului R. P. Romtne
în legătură cu încheierea unul acord
militar între Turcia şi S. U. A.
La 26 ianuarie a. c., E. Me- romîn, care avea ca scop de a interiorul frontierelor U.R.S.S.,
zincescu, secretar general al aşeza relaţiile dintre cele două în vara anului 1958.
Ministerului Afacerilor Externe, ţări şi dintre toate celelalte ţări
a primit in audienţă pe amba­ balcanice pe temeliile încrederii Se ştie foarte bine pe de altă
sadorul Turciei la Bucureşti, şi prieteniei reciproce. In schimb parte că din partea ţărilor so­
G. T. Karasapan, căruia i-a în- este de notorietate publică faptul cialiste, care militează fără ră­
mînat textul declaraţiei guver­ gaz pentru asigurarea păcii şi
nului romin in legătură cu în­ că în momentul de faţă se duc prieteniei între popoare, nu poa­
cheierea unui acord militar bi­ tratative între S.U.A. şi Turcia te porni nici o ameninţare pentru
lateral între Turcia şi S.U.A. pentru încheierea unui acord mi­ independenţa şi securitatea Tur­
litar în virtutea căruia Turcia ciei.
Dăm mai jos textul declara­ urmează să pună teritoriul său
ţiei : Este însă de Ia sine înţeles că
naţional la dispoziţia S.U.A. declaraţiile oamenilor de stat
Animat de dorinţa sinceră de pentru instalarea de rampe de turci şi americani, ca şi informa­
a dezvolta relaţii prieteneşti cu ţiile furnizate de presa turcă şi
ţările balcanice vecine, guver­ lansare a rachetelor şi de noi internaţională cu privire la in­
nul Republicii Populare Romîne baze pentru staţionarea unită­ stalarea armelor rachetă şi sta­
n-a precupeţit nici un efort în ţilor militare ale S.U.A. dotate ţionarea unităţilor militare ale
vederea creării unui climat favo­ cu armament nuclear. S.U.A. dotate cu armament nu­
rabil colaborării între toate ţă­ clear pe teritoriul Turciei, nu
îi îndeplinit în Ucraina în di ani, în industria Moscovei, se rea productivităţii agriculturii. rile din această regiune. Această politică, plină de pri­ pot decît să stîrnească îngrijora­
verse ramuri ale industriei în mejdie pentru pacea şi securita­ rea legitimă a guvernului şi
5—6 ani, iar în domeniul agri­ va dezvolta cu precădere con­ Această republică — cea mai Expresie elocventă a acestei tea popoarelor, nu poate duce poporului romîn.
culturii în 5 ani. preocupări a guvernului romîn decît Ia o creştere a încordării
strucţia de maşini. Pînă in anul mare din Uniunea Sovietică — a constituit-o iniţiativa sa din internaţionale, împiedicînd pro­ In locul înarmării atomice, al
Podgornii s-a ocupat amă­ 10 septembrie 1957 cu privire la gresele pe linia îmbunătăţirii re­ instalării de rampe pentru arme­
nunţit de probleme ale construc­ 1965, a subliniat oratorul, în a spus el, dă în prezent două convocarea unei conferinţe a şe­ laţiilor dintre statele acestei re­ le teleghidate, al intensificării
ţiei colhoznice. El a aprobat filor de guverne din ţările bal­ giuni. pregătirilor militare, guvernul
cu căldură sarcina prezentată canice care să examineze şi să Republicii Populare Romîne a
în raportul primului secretar al capitala Uniunii Sovietice, da­ treimi din producţia industrială ia hotărîri corespunzătoare în Ca pretext al pregătirilor şi propus colaborarea multilaterală
partidului de a transforma sate­ problemele privind întărirea pă­ noilor acorduri militare, cercu­ dintre Turcia şi Republica Popu­
le colhoznice în aşezări de tip torită reconstrucţiei, vor lua şi mai bine de jumătate din cii şi colaborării, dezvoltării re­ rile interesate afirmă că în di­ lară Romînă, dezvoltarea schim­
orăşenesc cu case bine amena­ laţiilor multilaterale între ţările ferite ţări socialiste balcanice, burilor comerciale, culturale,
jate, cu deservirea comunală fiinţă cîteva întreprinderi com­ producţia agricolă a ţării. balcanice. prietenia între poporul romîn şi
corespunzătoare. El a spus că turc, şi între toate popoarele
pentru realizarea acestei sar­ plect automatizate. Polianski a subliniat că Primirea favorabilă de către o- balcanice.
cini fiecare colhoz trebuie să pinia publică a iniţiativei guver­
aibă un plan septenal de dez­ Vladimir Ustinov a sprijinit R.S.F.S.R. dispune de mari re­ nului romîn s-a datorat în pri­ printre care şi Romînia, s-ar afla Guvernul Republicii Populare
voltare propriu. propunerea făcută în raportul mul rînd caracterului ei realist, trupe sovietice sau s-ar construi Romîne îşi exprimă speranţa că
lui Nikita Hruşciov referitoare zerve pentru .sporirea producţiei precum şi faptului că ea reflectă guvernul turc va reflecta cu toa­
' Vorbitorul a condamnat cu la reconstrucţia întreprinderilor de cereale, carne, lapte şi alte cele mai profunde interese şi baze pentru lansarea armelor tă seriozitatea asupra consecin­
asprime activitatea fracţionistă existente. produse agricole. El a citat da­ sentimente ale popoarelor din a- rachetă. Aceste afirmaţii nu co­ ţelor pe care asumarea de noi
a grupului antipartinic demas­ te din care rezultă că colhozu­ ceste ţări, care vor să trăiască respund adevărului. obligaţii militare faţă de S.U.A.
cat, care a încercat să împiedi­ în pace şi prietenie. si N.A.T.O. Ie poate avea asupra
ce îndeplinirea hotăjririlor Con­ El a subliniat din nou cu a- rile şi sovhozurile republicii nu dezvoltării bunelor relaţii dintre
gresului al XX-lea al partidului. Dar deşi există condiţii din Turcia şi Republica Populară
cest prilej utilitatea economică numai că pot îndeplini, dar pot cele mai prielnice pentru strîn- Pentru a scoate în evidenţă Romînă, ca şi asupra păcii şi
Comuniştii din Moscova, gerea relaţiilor dintre ţările bal­ reaua credinţă a acestor cercuri securităţii popoarelor din regi­
a spus VLADIMIR USTINOV, a acestei reconstrucţii în com­ să şi depăşească indicii de plan canice, guvernul turc nu a ve­ este suficient să amintim că, în unea balcanică.
nit în întîmpînarea propunerii urma acordului dintre guvernul
’prim-secretar al organizaţiei o- paraţie cu noi construcţii. Ar- ai septenalului, in ceea ce pri­ concrete prezentate de guvernul Republicii Populare Romîne şi
răşeneşti de partid Moscova, in
cuvântarea sa rostită la con­ gumentîndu-şi propunerea, el veşte dezvoltarea agriculturii.
gres, ap’robă cu căldură progra­ s-a referit la calculele economiş­ Polianski s-a ocupat în mod
mul septenal de dezvoltare a
economiei naţionale a U.R.S.S. tilor care au propus reconstrui­ deosebit de legăturile dintre guvernul sovietic, trupele sovieti­
rea uzinei de rulmenţi nr. 1 din colhozuri în domeniul producţiei
Delegatul Ustinov a vorbit des­ Moscova. ce, care staţionau pe teritoriul
pre Moscova că despre unul care, a spus el, capătă în ulti­
din centrele industriale cele mai Republicii Populare Romîne în
mari ale Uniunii Sovietice. El Referindu-se la proporţiile u- mul timp forme diverse: con­
a subliniat că în decurs de 7
riaşe ale construcţiei de locuin­ strucţia în comun de centrale e- baza Tratatului de la Varşovia,
ţe, care se desfăşoară în pre­ lectrice, şosele, şcolrinternate. au fost retrase în întregime în
zent la Moscova, Ustinov a spus întărirea acestor legături este
că pînă în anul 1965, în capi­ menită să contribuie la înde­ 1• ............. - .......... ............... ' —
tala U.R.S.S, urmează să se con­ plinirea planului marilor con­
Chemarea siderurgişfilor hunedoreni către cei din Reşiţa
struiască aproape 20 milioane strucţii capitale, care în anii
metri pătraţi de suprafaţă loca- 1959—1965, în regiunile rurale Pentru o producţie sporită
tivă, ceea ce echivalează cu ale R.S.F.S.R. vor creşte aproa­
două Moscove prerevoluţionare. pe de două ori în com .paraţie
DMITRI POLIANSKI, preşe­ cu cei 7 ani precedenţi. de o(el, fontă şi laminate!
dintele Consiliului de Miniştri Caracterizînd planul septe­
al R.S.F.S.R., în cuvîntul nal ca un program de construc- Datorită grijii
său, a analizat posibilităţile plan — şi cu 27
R.S.F.S.R. în ce priveşte ridica­
(Contlnuarc în pag. 4-a) permanente pe care ^ P e b a za ridicării cu cel pujin 10 la sufă a indi­ la sută faţă de
partidul şl guvernul cilor de utilizare a agregatelor siderurgice c o le c ti­ realizările anului
o acordă industria­ 1958.
lizării socialiste a vul C om binatului sideru rg ic H unedoara se a n g a jea ­
ţării. Gombinatul P rin depăşirea
siderurgic Hunedoa­ ză să dea în acest an peste prevederile planului : planului de pro­
ra a fost înzestrat ducţie, creşterea
an de an cu agre­ 30.000 tone cocs metalurgic productivităţii mun­
gate noi, de înaltă 20.000 tone aglom erat feros cii şi prin reduce­
-TEXT PRESCURTAT — perfecţiune tehnică 40.000 tone otel Martin rea consumurilor
şi de mare produc­ 3.000 tone otel electric specifice de cocs,
a crescut în lupta pentru consolidarea colhoznlcă. In ceea ce priveşte volumul tidului, clasei muncitoare, ţărănimii tivitate, devenind 20.000 tone fonta încărcătura me­
producţiei industriale, U .R .S .S . ocupă colhoznice şi intelectualităţii sovietice principalul produ­ 40.000 tone blum uri talică în şarje,
păcii şi prieteniei între popoare. în prezent primul loc în Europa şi al în dezvoltarea continuă a agriculturii cător de metal din 6.000 tone lam inate calcar, combustibil,
doilea loc în lume. ţării, N. S. Hruşciov a arătat că în energie electrică
Lumea socialismului a devenit ultimii cinci ani producţia medie a- patria noastră. A- etc., siderurgiştii
acum mai puternică, mai unită Economiştii şi politicienii burghezi nuală de cereale a crescut cu 39 la nul trecut colectivul hunedoreni s-au an­
şi mai de neînvins, decît ori- au prezis nu odată că, după ce îşi va sută în comparaţie cu perioada prece­ de muncitori, teh­ gajat să obţină în
cînd. Ea exercită o influenţă ho- reface economia naţională în urma ce­ dentă. Aceasta, tovarăşi, a spus N, S.
tărîtoare asupra întregii evoluţii lui de-al doilea război mondial, Uniu­ Hruşciov, este o mare victorie. nicieni şi ingineri @ ProductivitaSea muncii va creşfe cu 5 ia sufă acest an economii
a omenirii. Se poate spune cu nea Sovietică va fi nevoită să înceti­ al acestui combinai fafă de plan Economii de peste 12 milioane lei.
deplină certitudine că în fruntea nească dezvoltarea economiei sale. A- Pe baza avîntului general al econo­ a desfăşurat o ac­ Ia preţul de cost
a tot ceea ce este progresist ceste proorociri s-au spulberat însă ca miei socialiste, a creşterii productivită­ tivitate rodnică, ob- în valoare de peste
un balon de săpun. Economia sovie­ ţii muncii, creşte necontenit bunăsta­ 12 milioane tei.
tică continuă să se dezvolte în ritm rea materială a poporului sovietic. Ve­
N. S. Hruşciov a adus Ia cunoştinţa rapid. niturile reale ale muncitorilor şi’ func­ ţinînd succese însemnate în îndeplini­ toate secţiile combinatului, colective In fruntea acţiunii pentru reducerea
ţionarilor au crescut în 1958 aproape rea şi depăşirea sarcinilor de plan. care au studiat, în lumina rezultate­ preţului de cost se situează colectivul
delegaţilor la congres că la Congre­ Factorul cel mai important care ac­ de două ori în comparaţie cu anul Astfel, au fost realizate, peste preve­ lor obţinute anul trecut, măsurile ce secţiei oţelărie nr. l care s-a angajat
sul al XX I-lea al P .C .U .S . au sosit celerează dezvoltarea economiei naţio­ 1940, iar veniturile reale ale ţăranilor, derile planului, 39.700 tone cocs, 51.570 trebuie luate pentru înlăturarea gîtui- să reducă preţul de cost planificat
nale l-a constituit reorganizarea con­ calculate pe cap de lucrător, de peste tone aglomerat, 26.000 tone oţel Martin rilor în producţie, elaborîndu-se un cu 10 lei pe tona de oţel, colectivul
muncitoreşti din 70 de ţări. ducerii industriei şi construcţiilor. In două ori. la oţelaria nr. 1, 17.710 tone lam i­ plan concret în care au fost incluse oţelăriei nr. 2, care va reduce preţul
perioada relativ scurtă a activităţii nate la laminorul 800 etc. Produc­ peste 400 măsuri tehnico-organizatorice, de cost cu 12 lei pe tona de oţel, oţe-
In numele delegaţilor la congres, al consiliilor economiei naţionale, a re­ In Uniunea Sovietică s-a ajuns la tivitatea muncii a crescut, faţă de lăria electrică — cu 20 lei pe tonă,
întregului partid şi al întregului po­ ieşit superioritatea considerabilă a noii o înflorire fără precedent a culturii tu­ 1957, cu 23,77 la sută, depăşindu-se complectat ulterior ou numeroase alte blumingul — cu 10 lei pe tona de blu­
por sovietic, N. S . Hruşciov a salutat forme de conducere a industriei, con­ turor naţiunilor şl naţionalităţilor. Nu­ sarcina de plan cu 3,83 la sută, iar propuneri făcute de muncitorii şi teh­ muri, secţia l-a furnale — cu 10
călduros pe activiştii din conducerea ducerea producţiei a devenit mai con­ mărul specialiştilor cu studii superioa­ prin reducerea preţului de cost s-au nicienii combinatului în cadrul con­ lei pe tona de fontă.
partidelor frăţeşti. cretă. S-a accelerat ritmul de creştere re şi medii este acum în economia na­ obţinut, prin eforturi proprii, economii sfătuirilor de producţie. Consfătui­
a producţiei Industriale, s-a îmbunătă­ ţională de aproape 7.500.000 — de 39 de 16,5 milioane lei. rile de producţie organizate pe sec­ Gu aceste obiective — spun în
Referindu-se la succesele obţinute ţit folosirea rezervelor interne aie pro­ ori mal mare decît în 1913. In institu­ chemarea lor muncitorii. tehnicienii
de poporul sovietic, care a înfăptuit ducţiei şi a bogăţiilor naturale ale ţă­ ţiile de învăţăm înl superior din Uniu­ In acest an, bazîndu-se pe experien­ ţii au arătat că siderurgiştii hune­ şi inginerii hunedoreni — ne adre­
transformări profunde, N. S. Hruşciov rii, a crescut participarea activă şi nea Sovietică învaţă aproximativ de ţa dobîndită, întregul colectiv al doreni dispun de mari rezerve pen­ săm colectivului de siderurgişti de
spiritul de iniţiativă a muncitorilor şi patru ori mai mulţi studenţi decît în Hunedoarei a trecut cu hotărîrc la tru ridicarea indicilor de utilizare la combinatul metalurgic Reşiţa, che-
a scos în evidenţă rolul conducător al cadrelor de ingineri şl tehnicieni, înfăptuirea sarcinilor mari şi de răs­ la furnale, cuptoare M artin, lam i­ mîndu-1 să se alăture iniţiativei
partidului şl al Comitetului său Cen­ (Continuare în pag. 2-a) pundere pe care plenara G.G. al par­ noare şi la celelalte agregate side­ noastre de a spori producţia de me­
Relevînd eforturile susţinute ale par- tidului din noiembrie 1958 le-a pus rurgice. tal, care să constituie obiectivul
tral, în fruntea căruia s-a aflat ani în ­ în faţa industriei noastre siderur­ principal al întrecerii socialiste din
delungaţi Iosif Stalin. Ţara noastră, gice. Recent, siderurgiştii Hunedoa­ Plecînd de la concluzia că, printr-o
în trecut înapoiată, a spus primul se­ rei şi-au luat un şir de angaja­ mai bună organizare a muncii şi prin siderurgie în cursul ariului 1959.
cretar al C .C . al P .C .U .S ., a devenit mente concrete şi mobilizatoare în conducerea mai competentă a procese­ Ne adresăm tovarăşilor mineri de la
o mare putere socialistă industrial- legătură cu îndeplinirea şi depăşirea lor de producţie, indicii de utilizare ai întreprinderile miniere din Valea Jiu ­
sarcinilor de plan pe 1959, adresînd, agregatelor pot fi ridicaţi în acest an
în acest sens, o chemare la întrecere cu cel puţin 10 la sută faţă de sarci­ lui, Teliuc şi Ghelar să ne sprijine
către colectivul de siderurgişti din Re­ na planificată, colectivul de muncitori, trimiţîndu-ne cantităţi sporite de căr­
şiţa. tehnicieni şi ingineri de Ia Combina­ bune cocsificabil şi minereu de fier de
bună calitate, care ne sînt necesare
Colectivul de muncitori, ingineri, tul siderurgic Hunedoara, pătruns de realizării angajamentelor luate.
tehnicieni şi funcţionari din combi­ un înalt spirit patriotic, s-a angajat
nat — se arată în chemarea siderur- să dea în acest an peste prevederile Asigurăm partidul şi guvernul —
giştilor hunedoreni — au primit cu planului 30.000 tone cocs metalurgic, se arată în încheierea chemării —
20.000 tone aglomerat feros, 20.000 că nu vom precupeţi nici un efort
deosebită bucurie sarcinile trasate de tone fontă, 40.000 tone oţel M artin, pentru traducerea îri viaţă a sarci­
plenara G.G. al P .M .R . din 26—28 nilor ce ne revin din planul de stat
5.000 tone oţel electric, 40.000 tone şi pentru respectarea întocmai a
noiembrie 1958 privind dezvoltarea blumuri, 6.000 tone laminate, 800 tone propriilor angajamente, care constituie
într-uri ritm mai intens a industriei gudron, 200 tone sulf-topil, 420 tone aportul nostru, adus alături de în ­
noastre socialiste, Pătrunşi de nece­ benzen pur. E i au hotărît de asemenea tregul popor muncitor, la construirea
sitatea sporirii rapide a producţiei să sporească cu 5 la sută productivi­ socialismului în patria noastră.
de metal — sarcină arătată în tatea muncii faţă de sarcina dată prin
expunerea tovarăşului Gheorglie Conferirea medaliei „A 25-a aniversare
a eroicelor lupte ale ceferiştilor
Gheorghiu-Dej la plenară — side­ şi petroliştilor"
rurgiştii hunedoreni au analizat cu
spirit gospodăresc, cu ocazia dezba­
terii cifrelor de plan pe 1959, po­
sibilităţile’ ce le au de a îndeplini şi
depăşi sarcinile de producţie pe acest Prezidiu! M arii Adunări Naţionale a pentru participarea la eroicele lupte
Republicii Populare Romîne a emis un ale ceferiştilor şl petroliştilor din ia-
ah. decret prin care a fost conferită me­ nuarle—februarie 1933 şi pentru par­
dalia „A 25-a aniversare a eroicelor ticiparea la organizarea acţiunilor de
Folosibil valoroasa experienţă ă si- lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor” solidarizare cu luatele acestora
taria prin conducta constru ită in 1957. derurgiştilor sovietici de la Com bina­ unui număr de 3.084 oameni al muncii
tul din Magnitogorsk, încă din cursul
Conducerea proceselor de produ cţie este autom atizată. lunii decembrie 1958 ei au format în
In fo to ! Pe şan tieru l rafinăriei.