Page 89 - 1959-01

P ag,,2
Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării
economiei naţionale a U.R. S. S. pe 1959-1965
(U rm are din pag. i-a)
Anglia, Franţa, Germania occidentală
şi Italia luate la un loc. Instituţiile
de învăţăm înt superior din U .R .S .S .
sin i absolvite de aproape trei ori mai
mulţi ingineri decît instituţiile de în-
văţămjnt superior din S .U .A .
IM. S, Hruşciov a relevat în mod
deosebit victoriile remarcabile ale sa­
vanţilor, constructorilor, inginerilor şi
muncitorilor sovietici care au săvîrşit
o nouă faptă eroică de importanţă
mondială, lansînd cu succes în direc­
ţia Funii o rachetă cosmică cu mai
multe' trepte.
Lansarea cu succes a primilor sate­
liţi artificiali ai Pămîntului constituie
o victorie remarcabilă a savanţilor
noştri, a întregului popor, o dovadă
strălucită a înaltului nivel de dezvol­
tare a U niunii Sovietice pe plan im
dustrial-tehnic, a subliniat N. S. Hruş­
ciov, întreaga lume a salutat cu en­
tuziasm această victorie, considerînd-o
drept începutul unei ere noi în istoria
iaci paiele sarcini aie septena! ui ni
Trecînd la expunerea principalelor
sarcini ale planului septenal de dez­
voltare a economiei naţionale a
U .R .S .S . pe anii 1959— 1965, N. S. construirea societăţii comuniste, lărgi­ proiectării şi producţiei celor mai mo­ gospodăria comunală.
Hruşciov a arătat că poporul sovietic
a atins asemenea culmi, a înfăptuit
transform ări atît de grandioase în toa­
te domeniile vieţii economice şi sociai-
politice, încît Uniunea Sovietică are list, consolidarea pe toate căile a a- cii, semiconductorilor. ultrasunetului, uşureze şi să îmbunătăţească radical de aproape şase ori superior nivelului pentru aceste scopuri vor creşte în scurtă perioadă istorică cele mai
acum posibilitatea de a intra într-o
nouă perioadă de cea mai mare im­
portanţă a dezvoltării sale — perioada
construirii desfăşurate a societăţii co­
muniste.
N. S. Hruşciov a expus pe scurt
principalele sarcini ale acestei perioa­
de — crearea bazei tehnico-materiale
a comunismului, întărirea continuă a
puterii economice şi de apărare a
U .R .S .S . şi totodată satisfacerea tot
mai deplină a cerinţelor materiale şi
spirituale mereu crescînde ale poporu­
lui. Practic trebuie să se rezolve sar­
cina istorică de a ajunge din urmă şi
a depăşi în ce priveşte 'producţia pe
cap de locuitor ţările capitaliste cele
mai dezvoltate.
Subliniind că problema fundamenta­
lă a viitorului septenal este problema
unui maxim cîştig de timp în între­
cerea economică paşnică dintre socia­
lism şi capitalism, N. S. Hruşciov a
form ulat, sarcini concrete în domeniul
economic, politic, ideologic şi interna­
ţional.
IN D O M EN IU L EC O N O M IC — dez­
voltarea m ultilaterală a forţelor de
producţie, realizarea unei asemenea
creşteri a producţiei în toate ramurile
economiei pe baza dezvoltării cu pre­
cădere a industriei grele, încît să fie
posibilă înfăptuirea pasului hotărîtor
m crearea bazei tehnico-materiale a
comunismului şi în asigurarea victoriei
U .R .S .S . în întrecerea economică paş­
nică cu ţările capitaliste. întărirea po­
tenţialului economic al ţării, progresul
tehnic continuu în toate ram urile eco­
nomiei naţionale, creşterea neîntrerup­
tă a productivităţii muncii sociale tre­
buie să asigure o creştere însemnată
a nivelului de trai al poporului.
IN D O M EN IU L P O L IT IC - întă­
rirea continuă a orînduirii sovietice
socialiste, a unităţii şi coeziunii po-
D ezvoltarea industriei şi trao so o rh irilor
Trecînd la P R O B LEA 1ELE D EZ V O L­ tinderii şi reconstruirii întreprinderilor
TĂ R II IN D U STRIEI Şl TRANSPOR­
T U R IL O R , N. S. Hruşciov a arătat că
cifrele de control prevăd un ritm sus­
ţinut de dezvoltare şi o mare creştere
absolută a producţiei în toate ramurile
industriei şi mai cu seamă în industria
grea.
Volumul producţiei globale a indus­
triei urmează să fie în 1965 cu apro­
xim ativ -80 la sută mai mare decît în
1958, şi anume pentru grupa A (pro­
ducţia mijloacelor de producţie) cu
85—88 la sută, iar pentru grupa B
(producţia bunurilor de consum) — cu
62—65 la sută. Aceasta reprezintă o
creştere foarte mare. Sporirea volu­
mului producţiei industriale în curs'ul
septenalului va fi egală cu sporul pro­
ducţiei pe ultim ii 20 de ani.
S-a proiectat ca producţia de fontă
să fie în anul 1965 de 65—70 milioane
de tone, producţia de oţel de 86—91
milioane tone, iar producţia de lam i­
nate de 65—70 milioane de tone.
Producţia metalelor neferoase şi ra ­
re va creşte de cîteva ori. Se prevede
ca p.enfru .construirea şi reconstruirea
întreprinderilor siderurgiei şi metalur­
giei neferoase să se investească fon­
duri mar mari decît cele investite în
ultimii 30 de ani. 77 la sută din inves­
tiţiile capitale în siderurgie şi apro­
xim ativ 60 la sută din investiţiile în tiv de la 60 la 43 la sută. Această chiziţionăm cereale în regiunile de tenalului P R O D U C T IV IT A T E A M UN­ rea pe scară largă a construcţiei de unor condiţii şi mai favorabile pen­
metalurgia neferoasă sînt destinate ex- orientare în dezvoltarea industriei com- nord-vest ale R .S .F .S .R ., în republi- C II IN IN D U S T R IE , calculată pe cap şcoli-internate, creşe -şi grădiniţe de tru munca ideologică: vor lua o
Raport prezentat de tovarăşul N. S. H R U Ş C IO V
supunerii naturii de către om — era
cuceririi spaţiului cosmic.
Primul satelit artificial al Pămin-
tului a fost sputnikul sovietic, prima
planetă artificială a sistemului solar
este o planetă sovietică, a declarat
primul secretar al C .C . al P .C .U .S ., în centralelor electrice de peste două ori.
aplauzele furtunoase ale delegaţilor la
congres.
An de an, Uniunea Republicilor So­
vietice Socialiste — statul m ultina­
ţional al oamenilor m uncii, uniunea
liber consimţită a naţiunilor socialiste
se întăreşte tot mai mult. In ultimii
ani au fost extinse considerabil drep­
turile republicilor unionale, ceea ce în ­
seamnă o nouă treaptă în dezvoltarea
economiei şi culturii fiecărei republici.
Situaţia internă şi internaţională a
U niunii Sovietice, a arătat primul se­
cretar al C .C . al P .C .U .S ., nu a fost
niciodată atît de trainică ca în prezent.
Uniunea Sovietică, lagărul invincibil
al socialismului, care dispune de tot
ce este necesar pentru înfrînarea for­
ţelor agresiunii, este bastionul puternic
al păcii şi securităţii popoarelor.
porului sovietic, dezvoltarea democra­
ţiei sovietice, a participării active şi
creatoare a maselor largi populare în
rea atribuţiilor organizaţiilor obşteşti
în soluţionarea problemelor de stat. ri­
dicarea rolului organizatoric şi educa­
tiv al partidului şi al stalului socia­
lianţei dintre muncitori şi ţărani, a
prieteniei popoarelor din ţara noastră,
IN D O M EN IU L ID EO LO G IC - in­
tensificarea activităţii ideologice şi e-
ducative a partidului, creşterea conş­
tiinţei comuniste a oamenilor muncii
şi în primul rînd a tinerei generaţii,
educarea lor în spiritul atitudinii co­
muniste faţă de muncă, a patriotismu­
lui sovietic şi Internaţionalismului, li­
chidarea rămăşiţelor capitalismului din
conştiinţa oamenilor, lupta împotriva
ideologiei burgheze.
IN D O M EN IU L R E L A Ţ IIL O R IN­
T ER N A Ţ IO N A L E — promovarea con­
secventă a politicii externe îndreptate
spre menţinerea şi consolidarea păcii
şi securităţii popoarelor pe baza princi­
piului leninist al coexistenţei paşnice
a ţărilor cu sisteme sociale diferite.
Trebuie să se obţină încetarea „răz­
boiului rece" şi slăbirea încordării in­
ternaţionale. Să întărim prin toate m ij­
loacele sistemul socialist mondial şi
colaborarea dintre popoarele frăţeşti.
N. S. Hruşciov a citat în raportul
său cifre care ilustrează cît de larg
au fost dezbătute tezele raportului cu
privire la cifrele de control ale dez­
voltării economiei naţionale a U .R .S .S .
pe anii 1959— 1965. La discuţiile care
au avut loc în întreaga ţară au par­
ticipat peste 70 de milioane de oameni.
4.072.000 de oameni au luai cuvîniu!
la adunări pentru a face compleefări
şi propuneri. In afară de aceasta, pre­
sa periodică, radiodifuziunea şi tele­
viziunea au primit peste 650.000 de
scrisori şi arlicole conţinîpd propuneri
şi observaţii.
N. S . Hruşciovi s-a oprit asupra uno­
ra dintre aceste propuneri. Oamenii
muncii, a spus el, şi-au exprimat ho-
tărîrea de a îndeplini şi depăşi sar­
cinile planului septenal.
existente, care trebuie să dea peste trei
pătrimi din sporul planificat la fontă,
oţel şi laminate. N. S. Hruşciov a
menţionat că acesl fel de a folosi fon­
durile este cel mai avantajos.
Se prevede dezvoltarea deosebit de
rapidă a IN D U S T R IE I C H IM IC E . In
cursul septenalului volumul global al
producţiei chimice va trebui să crească
de aproape trei ori. Producţia de în ­
grăşăminte minerale va fi sporită pină
la 35 milioane tone în 1965, în com­
paraţie cu 12 milioane tone în 1958,
ceea ce esie extrem de necesar pentru
rezolvarea cu succes a sarcinii celei
mai imporianfe — sporirea recoltelor
la hectar la toate culturile agricole.
In domeniul IN D U S T R IE I COM­
B U S T IB IL U L U I este necesară orienta­
rea botărîtă spre dezvoltarea cu pre­
cădere a extracţiei şi prelucrării pe­
trolului şi gazelor. Extracţia ţi Ţeiului va
creşte pînă la 230.000.000— 240.090.(101'
tone în 1965, adică de peste două ori,
extracţia şi producţia de gaze va creşte
aproximativ de cinci ori şi va ajunge
Ia aproximativ 150 miliarde metri cubi
pe an. Greutatea specifică a ţiţeiului
şi gazelor în producţia globală de com­
bustibil urmează să crească de la 31
la sută la 51 Ia sută, iar greutatea spe­
cifică a cărbunelui se va reduce respec­
bustibilutui va aduce mari avantaje
economice.
PRO DUCŢIA DE EN ERG IE ELE C ­
TRICA va trebui, să crească pînă la
sfîrşitul septenalului la 500—520 mi­
liarde k\Vh., iar puterea instalată a
Pentru a se cîştiga timp şi pentru a se
folosi într-un mod cît mai eficient in­
vestiţiile, planul septenal prevede să
se construiască cu precădere termocen­
trale pe bază de gaze naturale, păcură
şi cărbuni ieftini.
Paralel cu darea în funcţiune a ter­
mocentralelor se prevede să se con­
struiască hidrocentrale la Bratsk, Sta-
lingrad, Krasnoiarsk, Kremenciug, Buh-
tarminsk. Votkinsk etc. Vor fi puse în
funcţiune o serie de centrale atomo-
electriee cu reactoare de diferite tipuri.
Raportorul a arătat că planul septe­
nal prevede D E Z V O L T A R E A A C C E ­
LERATA A TUTUROR RAM URILOR
M ODERNE A LE CO N STRU CŢIEI DE
M A Ş IN I şi în primul rînd A CON­
S T R U C Ţ IE I DE M AŞINI G R E L E , a
construcţiei de aparate, a producţiei
mijloacelor pentru automatică şi elec­
tronică. O deosebită atenţie se acordă
derne maşini, pe baza aplicării rea­
lizărilor şi descoperirilor ştiinţei şi teh­ complexe se prevede o automatizare
nicii, mai cu seamă ale radioelectroni-
izotopilor radioactivi.
N. S. Hruşciov a subliniat că înal- productivitatea ei.
Avîntul aerienIturii socialiste
N. S. Hruşciov a caracterizat astfel
sarcina fundamentală în domeniul ag ri­
culturii : atingerea unui nivel al pro­
ducţiei care să permită satisfacerea de­
plină a necesităţilor populaţiei în ceea
ce priveşte alimentele şi ale industriei
in ceea ce priveşte m ater.ile prime şi
asigurarea tuturor celorlalte 1necesităţi
ale stalului în ceea « priveşte . pro-
dusele a
In perioada 1959— jDcr. se prevede W
sporirea volumului producţie) 8. lo'¦b .l'e: /'recoep-aarcse-ftowa nîîntnacsAetmtnrnenaiă «rca«ăPîînCn“ itarc.ee*sşftii s«şaar*vp*ttf*te A
a agriculturii de 1,7 ori. Sporul mediu
anual al producţiei va fi de 8 la suiă.
Se poate menţiona că în ultimii şapte
ani ritmul mediu anual de creştere a
producţiei agricole în Statele Unite a
fost de sub 2 la sută, ,
N, S. Hruşciov a subliniat că şi
pentru anii următori linia principală
de dezvoltare a agriculturii rămîne spo­
rirea prin toate mijloacele a producţiei
de cereale, ca bază a întregii pro­
ducţii agricole. Una din cele mai im­
portante sarcini în domeniul agricultu­
rii este ridicarea productivităţii muncii
şi reducerea preţului de cost al produc­
ţiei. In decursul septenalului trebuie să
se livreze agriculturii peste un milion nizare a utilajului, ceea ce va oferi
de tractoare şi aproximativ 400.000
de combine cerealiere.
in viitorul septena!, principala sar­
cină in domeniu! creşterii animalelor mai repede şi cu mijloace băneşti şi
este sporirea producţiei de carne, lap­ materiale considerabil mai mici decît
te, lînă şi ouă. In ceea ce priveşte prin construirea unor noi întreprinderi.
producţia globală de lapte şi unt, ,a
spus N. S, Hruşciov, ţara noastră Iru construcţia de locuinţe şi con­ mult succes se vor îndeplini planurile absolvite de 2,300.000 de specialişti
deţine în prezent primul loc iu lume. strucţia comunală. Numai din fon­ construcţiei comunismului. întreaga faţă de 1.700.000 în ultimii şapte
In viitorii cîţiva an», nu numai că vom durile statului se vor cheltui în cursul muncă ideologică a partidului şi sta­ ani. Numărul total ai specialiştilor
ajunge din urmă dar vom şi depăşi con­ septenalului pentru construcţia de lo­ tului nostru, a subliniat N. S, Hruş­ cu studii superioare va fi în 1965 de
siderabil S .U .A . în ceea ce priveşte cuinţe şi construcţia comunală ciov, are menirea să dezvolte noile peste 4.500.000, adică va spori de 1,5
producţia acestor produse pe cap de
locuitor.
•k
Trecînd apoi la P R O B L E M E L E
înflorirea economiei tuturor
republicilor sovietice
N. S. Hruşciov a subliniat că in
viitorul septenal se acordă o aten­
ţie deosebită folosirii resurselor na­
turale ale regiunilor răsăritene ale
U .R .S .S ., pentru care se proiectea­
ză a fi alocate peste 40 la sută din
volumul total al investiţiilor capita­
le. In 1965, greutatea specifică a
regiunilor răsăritene va creşte în ce
priveşte extracţia de cărbune pînă
ta 50 la sută, producţia de oţelpînă
la 48 ia sută, cupru rafinat pînăla
88 la sută, aluminiu pînă la 71 la
sută, ciment pînă la 42 la sută, pro­
ducţia de energie electrică pînă la
46 la sută.
Crearea unei noi baze cerealiere
în răsăritul ţării a permis să se
treacă Ia restructurarea 1 radicală a
producţiei agricole într-o serie de
republici şi regiuni şi la folosirea
mai raţională a bogatelor resurse
naturale şi economice pentru spori­
rea producţiei agricole şi animalie­
re. Dacă în trecut, de pildă, eram
nevoiţi să colectăm cereale în în ­
treaga ţară, în prezent s-a creat po­
sibilitatea ca, deocamdată, să nu a-
DRUMUL SOD!AUS MULU!
tul nivel de dezvoltare a industriei de lucrător, trebuie să crească cu
grele şi înfăptuirea m ăsurilor în ve­ 45—50 la sută, în construcţii cu
derea avîntului agriculturii vor permi­ 60—65 la sută, în sovhozuri cu
te sporirea considerabilă a producţiei 60—65 la sută, în colhozuri — apro­
de mărfuri alimentare şl industriale. Creşterea bunei stări
In decursul septenalului producţia glo­ a poporului sovietic
bală a IN D U S T R IE I U Ş O A R E va
creşte aproximativ de 1,5 ori, a indus­ N. S . Hruşciov a subliniat că în
triei alimentare — de 1,7 ori. plănui septenal se trasează sarcina de
a se aşigura ridicarea continuă a ni­
In 1965 capacitatea de trafic a velului de trai al oamenilor muncii pe
TRAN SPO RTU LU I FERO VIA R va baza unui puternic avînt al tuturor ra­
creşte în comparaţie cu anul 1958 cu murilor economiei şi al dezvoltării cu
precădere a industriei grele.
39—43 Ia sută. Se proiectează recon­
Planul septenal prevede:
strucţia tehnică radicală a principale­
lor tipuri de transport, mai cu seamă
a celui feroviar, avîndu-se în vedere — creşterea considerabilă a ve­
înlocuirea focônîbth'efôf cu aburi cu nitului naţional şi, pe această
locomotive economice — electrice şi bază, creşterea însemnată a veni­
Diesel. L a sfîrşitul septenalului toate turilor reale ale oamenilor m u n cii;
magistralele principale, cu o lungime
totală de aproxim ativ 100.000 de km., — reducerea duratei zilei de
vor fi trecute la tracţiune cu locomo­ lucru şi a numărului zilelor lu­
tive electrice şi Diesel. crătoare ale săptămînii i
Planul septenal pune sarcina lichi­ — sporirea producţiei mărfu­
dării muncii grele manuale pe baza rilor de consum popular şi îmbu­
desăvîrşirii mecanizării complexe a pro­ nătăţirea calităţii lo r :
ceselor de producţie în industrie, agri­
cultură, construcţii, în transporturi, în — un puternic avînt al con­
lucrările de încărcare şi descărcare, în strucţiei de locuinţe;
— îmbunătăţirea însemnată a
asistenţei sociale, a deservirii
culturale şi pe pianul nevoilor
casnice ale populaţiei.-
Venitul naţional al U .R .S .S ., care
este indicele ceJ mai sintetic şi baza cediilor, cheltuieli pentru şcoli-interna-
Sim ultan cu înfăptuirea mecanizării repiă a ridicării bunăstării mate­
riale a oamenilor muncii în socia­
mai largă a producţiei, care trebuie să lism, va creşte în 1965 cu 62—65 la
şută în comparaţie cu 1958 şi va fi
condiţiile de muncă şi să ridice rapid anului antebelic 1940. Veniturile reale 1965 pînă la aproxim ativ 360 miliarde
ale muncitorilor şi funcţionarilor, cal­
culate pe cap de lucrător, vor spori,
pînă la sfîrşitul septenalului, cu 40 la
sută. Veniturile reale ale colhoznicilor
C O N S T R U C Ţ IIL O R C A P IT A L E şi ale vor creşte cu ce' puţin 40 la sută.
repartiţiei forţelor de producţie, N. S. In planul septenal se prevede o
Hruşciov a arătat că în viitorul septe­ sporire a . salariilo r, in legătură cu a-
na! volumul investiţiilor capitale ale ceaşta, N. Ş. Hruşciov a arătat că
statului va reprezenta aproximativ, partidul şi guvernul vor aplica con­
două trilioane de ruble. Dacă ţinem secvent linia stabilită în domeniul
seama şi de construcţiile din fonduri sporirii salariilor şi al reducerii pre­
necentralÍzate, Investiţiile capitale ale ţurilor.’ Dar, aceasta nu este decît
colhozurilor, precum şi construcţia de una din căile de ridicare a bunăstă-
Volu- " rii poporului.| Satisfacerea cerinţelor
L i., . . „ a , ‘iS»«'^'-’--'"'1»er«ooaie.- alee -fiecărui om trebuie sa
» * W P « ** se realizeze nu numai prin sporirea
salariilor, ci şi cu ajutorul fondurilor
obşteşti al căror rol şi a căror în­
ani semnătate vor creşte mereu.
se vor investi aproximativ tot atîtea N. S . Hruşciov a arătat că, pe
măsură ce placul septenal va fi înde­
mijloace cît s-au investit în toţi anii plinit, ’ volumul acumulărilor întreprin­
derilor socialiste va creşte neîncetat
puterii sovietice. şi, în ultimă ' instanţă, ele vor deveni
unica sursă ce va asigura reproduc­
Investiţiile capitale în industrie vor ţia socialistă lărgită şi creşterea con­
tinuă a nivelului de trai ai poporu­
creşte aproximativ de două ori în com­ lui. N. S. Hruşciov a remarcat că,
paraţie cu cei şapte ani anteriori. Vo­ chiar şi în prezent, greutatea speci-
lumul invesţiţiilor capitale ale statului
; şi colhozurilor în agricultură vă fi de
aproximativ 500 miliarde de ruble, a-
dică va depăşi aproape de două ori
volumul investiţiilor din ultimii şapte
ani. * Pentro uit înalt nivel a! conştiinţei
Planul prevede înfăptuirea unor tuturor cetăţenilor
măsuri de reconstrucţie radicală,
lărgire şi reutilare tehnică a între­
prinderilor, de reînnoire şi moder­
Primul secretar al C .C. ai P .C .U .S . copii. Numărul elevilor din şcolile-
în numeroase cazuri posibilitatea de a relevat că pentru trecerea la co­
munism este nevoie nu numai de o
a rezolva sarcina sporirii producţiei bază materială-tehnică dezvoltată, ci
şi de UN ÎN A L T N IV E L A L CON­
ŞTIIN ŢEI TUTURO R CETĂŢEN ILO R
S O C IE T Ă Ţ II. Cu cît masele de milioa­
Se alocă fonduri foarte mari pen- ne sînt mai conştiente, cu atît mai tuţiile de învăţăm înt superior vor fi
375—380 miliarde de ruble, faţă de calităţi ale oamenilor sovietici, să-i
208 miliarde de ruble în cei şapie ani educe în spiritul colectivismului şi
anteriori.
hărniciei, al internaţionalismului socia­
list şi patriotismului, al înaltelor prin­
cipii morale ale societăţii noi, în spi­
ritul marxism-leninismului.
Afirm area concepţiilor şi normelor
de comportare comuniste are ioc în
cile baltice, îri multe regiuni din lupta cu rămăşiţele capitalism ului. Nu
Bieiorusia şi regiunea Polesie din este îngăduit să se aştepte în linişte
Ucraina. Aceste regiuni şe vor spe­ pînă cînd aceste rămăşiţe ale capita­
cializa acum în producţia de lapte, lismului vor dispărea de ia sine, este
slănină şi culturi tehnice, pentru care necesar ca ele să fie combătute cu
există acolo cele mai favorabile con­ hotărîre.
diţii.
In întreaga sa muncă educativă
In planurile noastre şi-a găsit o partidul acordă o deosebită însem­
expresie strălucită politica naţională nătate formării tinerei generaţii. De
leninistă care oferă vaste posibilităţi pe acum tineretul construieşte co­
pentru dezvoltarea multilaterală a e- munismul, iar apoi va trăi şi va
conomiei şi culturii tuturor popoarelor. munci în comunism, va conduce toa­
Aceasta îşi găseşte o nouă confirmare te treburile obşteşti. Tineretul sovie­
şi în cifrele de control ale dezvoltării tic trebuie să fie pregătit pentru în ­
economiei naţionale a U .R .S .S . pe deplinirea acestei înalte m isiuni.
1959— 1965, care prevăd dezvoltarea
uriaşă a economiei tuturor republicilor In educaţia comunistă a tinerei ge­
sovietice. neraţii, un rol deosebit revine şcolii.
Noi reorganizăm şcoala nu pentru că
Subliniind în continuare că în­ ducem lipsă de braţe de muncă, ci
făptuirea planurilor de dezvoltare a pentru că dorim să organizăm şi mai
industriei, agriculturii şi transportu­ bine învăţămîntui public, să legăm şi
rilor, executarea programului de mai strîns şcoala de viaţă. Legătura
construcţii în viitorul septenal sînt dintre învăţămînt şi munca producti­
posibile cu condiţia creşterii consi­ vă nu reduce ci, dimpotrivă, sporeşte
derabile a nivelului tehnicii şi a ri­ însemnătatea cunoştinţelor dobîndite.
dicării productivităţii muncii, N. S.
Trebuie să întărim rolul statului
Hruşciov a arătat că în decursul sep­ şi al societăţii în educaţia copiilor,
In acest scop se prevede desfăşura­
xim ativ de două ori. Pe baza creşterii
productivităţii muncii, în 1965 se vor
obţine trei pătrimi din sporul produc­
ţiei industriale.
fică a impozitelor percepute în
U .R .S .S . do la populaţie este neîn-»
semnată şi nu reprezintă decît 7,8 la
sută din veniturile bugetului. Toate a-
cestea ne oferă posibilitatea de a re­
nunţa în anii viitori la perceperea
impozitelor de la populaţie.
N, S . Hruşciov a arătat de aseme­
nea că în societatea socialistă nu
există problema socială a folosirii bra­
ţelor de muncă ale populaţiei, de ne­
rezolvat pentru capitalism, şomajul
permanent Ia oraşe şi ruinarea în
masă a ţărănim ii. In decurs de şapte
ani numărul muncitorilor şi funcţiona­
rilo r din U .R .S .S , va creşte cu încă
aproximativ (2 milioane şi va fi de
66.500.000 de oameni.
Cheltuielile statului pentru asisten­
ţa socială a oamenilor muncii cresc
necontenit. In anul 1958 s-au cheltuit
peste 215 miliarde ruble pentru asi­
gurări sociale, ajutoare, pensii, burse
pentru cei ce învaţă, învăţăm înt şi
asistenţă medicală gratuită, plata con­
te, întreţinerea de creşe şi grădiniţe
de copii, case de odihnă, aziluri pen­
tru bătrîhi şi alţe plăţi şi ajutoare.
Potrivit planului septenal, cheltuielile
ruble. Numai un stat socialist poate
aloca mijloace atît de mari pentru
îmbunătăţirea traiului cetăţenilor ’ săi.
In decursul septenalului se prevede
C O N S T R U IR E A D E L O C U IN Ţ E cu
o suprafaţă totală de 650—660 mi­
lioane metri pătraţi, sau aproape 15
milioane locuinţe. Aceasta reprezintă
mai mult decît întregul fond de lo­
cuinţe creat în anii puterii sovietice.
In repartiţia spaţiului locativ se pune
sarcina trecerii la atribuirea unei lo­
cuinţe pentru o singură familie.
Partidul comunist, a spus în con­
tinuare N. S. Hruşciov, a considerat
totdeauna ca una din sarcinile sale
programatice lupta pentru reducerea
zilei de lucru. Trecerea ia ziua de lu­
cru redusă şi micşorarea săptămînii de
lucru, prevăzute în cifrele de control,
se vor realiza la noi nu numai fără
micşorarea salariului, ci în condiţiile
sporirii lui considerabile.
IN U .R .S .S . va fi cea mai scurtă
zi de lucru şi cea mai scurtă săptă-
mînă de lucru din lume în condiţiile
creşterii paralele a bunăstării popu­
laţiei.
internate va fi în 1965 de cel puţin
2.500.000. Numărul copiilor din gră­
diniţele de copii va spori în cursul
septenalului de la 2.280.000 la
4.200.000.
In cursul anilor 1959— 1965, insti­
ori în comparaţie cu 1958.
Referindu-se la planurile de activi­
tate ştiinţifică ale cercetătorilor sovie­
tici, N. S. Hruşciov a spus că în pe­
rioada următoare oamenii de ştiinţă îşi
vor îndrepta în primul rînd eforturile
în direcţia stăpînirii reacţiilor termo­
nucleare controlate, în scopul obţinerii
unei surse de energie practic nelimi­
tată. Se prevede asigurarea folosirii
pe scară largă a energiei atomice
pentru motoare energetice şi de tran­
sport, folosirea mai largă în economia
naţională a materialelor sintetice, a
produselor provenite din dezinle-
grarea nucleară şi a izotopilor ra­
dioactivi, rezolvarea sarcinii de me­
canizare şi automatizare complexă a
proceselor de producţie şi crearea
în acest scop a unor noi mijloace
tehnice pe baza folosirii pe scară
largă a realizărilor în domeniul fi­
zicii, radioelectronicii, tehnicii cal­
culului.
Construirea comunismului nu nu­
mai că presupune o dezvolfare fără
precedent a economiei, ştiinţei şi
culturii, dar deschide şi perspective
nebănuite pentru cea mai deplină
şi m ultilaterală dezvăluire şi punere
în valoare a tuturor aptitudinilor şi
talentelor creatoare ale omului. Scrii­
torii, oamenii de teatru, cineaştii, mu­
zicienii, sculptorii şi pictorii sînt che­
maţi să ridice şi mai mult nivelul
ideologic şi artistic al creaţiei lor.
Planul septenal prevede crearea
Nr. 1277
largă dezvoltare presa, radioul şi te­
leviziunea, cinematograful şi institu­
ţiile cultural-educative, va creşte
considerabil tirajul ziarelor, al re­
vistelor şi al cărţilor. O mare aten­
ţie va fi acordată radloficării şi con­
strucţiei de instituţii cultural-educa­
tive în special ia sate.
O etapă hotarîtoare
a întrecerii
socialismului
cu capitalism ul
Caracterizînd planul septenal ca o
etapă hotărîtoare a întrecerii econo­
mice a socialismului cu capitalismul,
N. S. Hruşciov a arătat că acest plan
va exercita o profundă influenţă asu­
pra întregii situaţii internaţionale şi
va fl un nou triumf al m arxism-leni­
nismului. Succesele noastre Jn înde­
plinirea acestui plan, a spus el, vor
atrage de partea socialismului milioa­
ne de adepţi, vor duce fa consolidarea
forţelor păcii, la slăbirea forţelor răz­
boiului. Se va produce o schimbare
hotărîtoare pe arena mondială în do­
meniul economic In favoarea socia­
lismului.
In urma îndeplinirii planului sep­
tenal, se va face un pas hotărîtor în
direcţia înfăptuirii sarcinii economi­
ce principale a U .R .S .S . — a ajunge
din urmă şi a întrece în cea mai
dezvoltate ţări capitaliste în ce pri­
veşte producţia pe cap de locuitor.
tn 1958, producţia industrială a
U niunii Sovietice a depăşit conside­
rabil producţia industrială a Franţei,
Angliei şi Germaniei Occidentale
luate la un loc. Acum intrăm într-o
nouă etapă a întrecerii economice cu
capitalism ul. In prezent, sarcina este
de a se obţine superioritatea siste­
mului socialist asupra sistemului ca­
pitalist în producţia mondială, de a
depăşi cele mai dezvoltate ţări capi­
taliste în ceea ce priveşte productivi­
tatea muncii sociale, în ceea ce pri­
veşte producţia pe cap de locuitor, şi
de a asigura cel mai înalt nivel de
trai din lume. In această etapă a în ­
trecerii, Uniunea Sovietică intenţionea­
ză să depăşească din punct de vedere
economic Statele Unite ale Americii.
Comparînd economia Uniunii So­
vietice cu cea a S.U .A ., N. S. Hruş­
ciov a arătat că volumul producţiei
industriale a Uniunii Sovietice este
aproximativ de două ori mai mic
decît volumul producţiei industriale
a S .U .A ., iar . volumul producţiei a-
gricole cu 20—25 Ia sută mai mic. In
ceea ce priveşte producţia industria­
lă calculată pe cap de locuitor,
S .U .A . depăşesc Uniunea Sovietică de
peste două ori, iar la producţia a-
gricolă cu aproximativ 40 la sută.
Nu încape îndoială, a spus N. S.
Hruşciov, că sporul mediu anual al
producţiei industriale de 8,6 la sută
prevăzut de planul septenal va fi nu
numai asigurat, ci şi depăşit. Se
poate presupune că producţia indus­
trială a S .U .A . va creşte în perioada
următoare cu aproximativ 2 la sută
anual.
In U .R .S .S ., în ultimii opt ani ci­
frele absolute ale creşterii producţiei
la unele dintre cele mai importante
produse (oţel, fontă, minereu de fier,
petrol, cărbune, ciment, ţesături de
lîn ă), depăşesc indicii americani, U-
niunea Sovietică depăşeşte astfel
S .U .A . atît în ceea ce priveşte rit­
mul de creştere, cît şi în ceea ce pri­
veşte sporul anual absolut al pro­
ducţiei. Ţinînd seama de ritm u l, de
creştere a industriei în U .R .S .S . şi
S.U .A . în urma îndeplinirii planului
Uniunea Sovietică va depăşi S.U .A .
în ceea ce priveşte producţia absolu­
tă a unora dintre cele mai impor­
tante produse, iar la altele se va a-
propia de nivelul actual al producţiei
industriale din S.U .A .
In 1965, producţia celor mai im­
portante produse ale agriculturii
U .R .S .S ., în ansamblu şi pe cap de
locuitor, va depăşi actualul nivel din
S .U .A . Vor fi necesari, probabil,
cinci ani după îndeplinirea plşnului
septenal pentru a ajunge din urmă
şi a depăşi S.U .A . în ceea ce priveşte
producţia industrială pe cap de lo­
cuitor, Atunci, sau poate chiar şi mai
înainte, Uniunea Sovietică va deţine
primul ioc în lume atit în ceea ce
priveşte volumul absolut al produc­
ţiei industriale, cît şi în ceea ce pri­
veşte producţia pe cap de locuitor.
Aceasta va fi o victorie de impor­
tanţă istorică mondială a socialis­
mului pe arena internaţională în în ­
trecerea paşnică cir capitalismul.
Arătînd că ritmul înalt este o lege
generală a socialismului, confirmată în
(Continuare In pag. 3-a)